Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)

1921-02-26 / nr. 8

Anul XXIII. ABONAMENTUL: PE 1 AN LEI W0--, PE Vi AN LEI SO--. = NUMĂRUL 2 LEI. ===== Sibiiu, 26 Februarie 1921. Hr. a ORGftJf FINANCIAR-ECONOMIC. Organul „SOL­IDARIjAŢII", federala institutelor financiare româneşti. SUB DIRECŢIUNEA D-LOR: ION I. LAPEDATU şi CONSTANTIN POPP Redactor responsabil: SOFRON ROŞCA REVISTA ECONOMICA­re odată pe săptămână. Membri ai asociaţiunii .SOLIDARITATEA“ sunt: Agricola (Ecica), Agricola (Hunedoara), Agricola (Lugoş), Agricola (Sebeşul-săsesc), Albina, Ancora, Ardeleana, Atusana, Armonia, Auraria, Aurora (Baia-mare), Avrigeana,Bănăţana, Banca Poporală (C­aransebeş), Banca Poporală (Dej),Banca Poporală, Arpaşul-inf.­ Berzovia, Bihoreana, Bistriţana, Bocşana, Brădetul, Buciumana, Cassa de păstrare (Mercurea), Cassa de păstrare, (reuniune) (Sălişte), Câmpiana, Cărţişoreana, Chiorana, Chiseteiana, Codreana, Codrul (Buteni), Codru (Lupta), Comuna, Concordia (T.­Lidin), Concordia (Chilia), Cordiana, Coroana (Bistriţa), Corvineana, Creditul, Crişana, Creier­eanu, Decebal, Detunata, Doina, Drăganul, Dunăreană, Economia (Cohalm), Economul, Băgeţana, Frăţia, Frăţietatea, ritmica, Oeogeana, Gloria, Grăniţerul, tiaţegana, însoţire de credit (Veştem), Institut de credit (Mehadia), Institut de credit (Gavoşdia), hvond, (Sângioreiu), Isvorul (Sebeşul-inp.), Isvorul (Ighia), luna, Lăpuşana, Ligediana, Lipovana, Luceafărul, Lumina, Mărgineana, Mercur, Mielul, Minerva, Munteana (Corniareva), Murăşiana Murăşanul,Maramurăşana,Nădlăcana,Negoiul,Noiana, Olteana, Oraviciana, Orientul, Patria, Piatra, Plugarul (Săcădate), Poporul (Lugoş), Poporul (Sălişte), Porumboiceana, Progresul, Rem­­. de Impr. şi păstrare (Ilva-mare), Rîureana (Cap.­Mănăştur), Săcana, Şoltmdreana,Sebeşana (Caransebeş), Sebeşana (Sebeşul săsesc), Secoşana, Selăgeana, Sentinela, Silvania, Someşana, Speranţa (Hosman), Steaua, Şerd­iana, Şoimul (Uioara), Şoimul (Vaşcău), Târnăveana, Iimişana, Jibleşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Voileana, Vlădeasa, Vulturul (Sănmartin), Vulturul (Tăşnad), Zdrindeana, Zlăgneana, Zorile. I­N TAXA PENTRU INSERŢIUNI, DE SPAŢIUL UNUI cm­ CĂTE 50 BANI. SUMARUL: Congres economic in Cluj. — Expoziţiile şi târgurile străine. — îndreptar la calcularea impozitelor. — Băncile noastre. Bilactuii, erouri de capital etc. — Cronică. Mi­siunea economică financiară română la Budapesta. Amânarea faţiunilor de dare. Institutul Economic Român. Moneda me­talică. Dela Direcţiunea gen. a vămilor. Djimboviţa navigată. Diverse. — Bibliografie. Congres economic la Cluj. Din cercurile financiare clujene s’a pornit ideia ţinerii unui mare congres economic fi­nanciar pe ziua de 28 ort. la Cluj, spre a se discuta şi apoi a se propune şi susţinea cu ultima energie la guvernul ţării soluţionarea rezonabilă şi cinstită a o mulţime de probleme cu caracter economic-financiar de cea mai mare importanţă, probleme cari privesc mai ales Ardealul. Vor fi între aceste chestiuni cari reclamă o grabnică şi dreaptă rezolvire — între altele — şi următoarele: înfiinţarea bursei de efecte şi mărfuri la Cluj, unificarea sistemelor de dare, cam­ de doi ani încoace apasă cu măsură ne­egală Ardealul şi celelalte ţinuturi alipite faţă cu vechiul regat, apoi anomaliile în jurul schimbului Coroanelor cu detragerea celor 5% şi dobânda după restul de 40% din schimb etc. Mai sunt apoi şi chestiuni de ordin ge­neral, pentru ţara întreagă, ca: chestiunea va­lutei, impozitul pe avere, încetarea abuzurilor de tot felul, ruşinoase şi păgubitoare, cari fac să întârzie refacerea economică a ţării şi ţin populaţia în continuă şi periculoasă agitaţie. Primind şi noi ştirea despre ţinerea con­gresului dela 28 crt. numai în ultimul moment, nu ne extindem prea mult asupra celor ce vor fi de discutat acolo, dar accentuăm, ca într’a­­devăr s’a cam adunat destul material de ne­­mulţămire în cele economice şi că e timpul să cerem saparea atâtor rele, de care suferim şi luarea de grabnice măsuri pentru amelio­rarea situaţiei noastre şi a ţării. Că suntem cei din urmă sau printre aceştia în ceea ce priveşte refacerea ţării, acest lucru îşi poate avea explicarea şi în motive inde­pendente de noi şi de puterile noastre, dar nimeni nu va nega că am făcut mult prea puţin, ba mai nimic, din ceea ce ne stă în pu­tere să facem în acel scop. Expoziţiile şi târgurile străine. In zadar ne uităm cu grije in ziare, că doar vom vedea în câteva zile consecutive, o uşoară urcare a Leului. Insă cu cât numărul Comisiunilor alcătuite pentru ameliorarea cursului nostru se măreşte, cu atât valoarea Leului scade. Nu se poate invidia starea unei ţări fără budget, in care cheltuelile să depă­şească veniturile cu mai mult de jumătate miliard, cu 300 miliarde la import şi 100 milioane la export. Cerealele, produsul de căpetenie al solului nostru, marfa cea mai căutată şi sigură, dacă nu in aceeaş cantitate ca altădată, totuşi se exportă, liră ca să in­fluenţeze câtuşi de puţin asupra cursului. Dacă ce­realele, care formau baza exportului nostru, daci pe­trolul și lemnăria stau imobilizate, din cauza lipsei .

Next