Romînia Liberă, septembrie 1962 (Anul 20, nr. 5562-5587)

1962-09-16 / nr. 5575

(Continuare în pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Anul XX nr. 5575 6 pagini — 30 bani Duminică 16 septembrie 1062 Cetăţenii Capitalei au făcut o primire şi entuziastă înalţilor oaspeţi Din nou, frumoasa şosea ce duce spre aeroportul Băneasa a cunoscut ieri o m­are animaţie. De-a lungul ei cale de kilometri, numeroşi cetăţeni ai Capitalei noastre au venit să întîmpine oaspeţii dragi, pe solii primului stat german mun­­citoresc-ţărănesc. Sosea delegaţia de partid şi guvernamentală a R.D. Ger­mane condusă de tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D. Germane, care face o vizită de prietenie în ţara noastră la invitaţia Comitetului Central al Parti­­dului Muncitoresc Român, a Consiliu­lui de Stat şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. Din delegaţie fac parte: Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri al R.D.G., membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, ministrul Aface­rilor Externe al R.D.G., preşedintele Partidului Naţional Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul Agriculturii, Colectărilor şi Silvicul­turii, Gunther Wyschofsky, vicepre­şedinte al Comisiei de Stat a Plani­ficării, Erwin Kerber, adjunct al mi­nistrului Comerţului Exterior şi In­­tergerman, Johannes König, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru caldă La Palatul R. P. Româno Sâmbătă la ora 14,00 membrii de­legaţiei de partid şi guvernamen­tale a R. D. Germane în frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, prim-se­cretar al C.C. al P.S.U.G., preşe­dintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, au fost primiţi la Pala­tul R.P. Române de tovarăşii Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Con­siliului de Stat, Ion Gheorghe Mau­rer, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., membri ai C.C. al P.M.R. şi ai guvernului. Pe drumul străbătut de maşinile oficiale de la reşedinţa delegaţiei germane şi pînă în Piaţa Palatului R. P. Romíne un mare număr de bucureşteni au salutat călduros pe oaspeţi. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarăşe Ulbricht, Dragi tovarăşi membri ai dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, La sosirea dumneavoastră pe pă­­mintul patriei noastre, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guver­nului Republicii Populare Romíne, in numele întregului nostru popor, să vă urez un călduros şi frăţesc bine aţi venit. Vizita dumneavoastră in Republi­ca Populară Romînă va prilejui încă o manifestare a prieteniei de nez­druncinat ce leagă ţările şi po­poarele noastre. In zilele ce le veţi petrece in mijlocul nostru vom fi bucuroşi să vă împărtăşim din rezultatele mun­cii pe care o desfăşoară cu abnega­ţie poporul român in desăvirşirea construcţiei socialismului. Înfăp­tuind neabătut Directivele Congre­sului al III-lea al Partidului Mun­citoresc Român pentru continua dezvoltare şi înflorire a patriei sale. Poporul român dă o inaltă pre­ţuire succeselor de seamă obţinute sub conducerea Partidului Socia­list Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica De­mocrată Germană, în opera de con­struire a socialismului şi de întă­rire a primului stat german al muncitorilor şi ţăranilor. Statele noastre, împreună cu ce­lelalte state socialiste, duc cu con­secvenţă o politică externă îndrep­tată spre salvgardarea păcii, mili­tează pentru coexistenţa paşnică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării ge­nerale şi totale sub un strict con­trol internaţional, pentru regle­mentarea pe calea tratativelor a problemelor internaţionale litigioa­se. Republica Populară Romînă sprijină întrutotul iniţiativele Uni­unii Sovietice şi ale Republicii De­mocrate Germane pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial prin încheierea Tratatului de pace german şi transformarea pe această bază a Berlinului occi­dental în oraş liber, demilitarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăşi, că vizita dv. în Republica Populară Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre, la întărirea unităţii de ne­zdruncinat a puternicei comunităţi a ţărilor socialiste şi a mişcării co­muniste mondiale, vor prilejui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a apăra pacea. Să trăiască şi să se dezvolte ne­încetat prietenia dintre Republica Populară Romînă şi Republica De­mocrată Germană! Trăiască familia frăţească a ţări­lor socialiste! Trăiască pacea în lumea în­treagă ! De la aeroport, de-a lungul traseului, populaţia Capitalei aclamă pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Walter Ulbricht Cuvîntarea tovarăşului Walter Ulbricht Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Scumpi tovarăşi şi prieteni, Dragi locuitori ai oraşului Bucu­reşti, îngăduiţi-mi să vă transmit dum­neavoastră şi prin dumneavoastră întregului popor frate român cel mai călduros salut frăţesc în numele Partidului Socialist Unit din Ger­mania, precum şi în numele tu­turor partidelor unite în Frontul Naţional al Germaniei Democrate, în numele Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al guvernului şi al populaţiei Republicii Democrate Germane. Vă mulțumesc, scumpe tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două po­poare ale noastre, comunitatea ţelu­rilor şi luptei noastre. Puteţi fi si­guri că această prietenie, această comunitate de ţeluri şi de luptă este foarte apropiată inimilor noastre. Vă mulţumim dv., dragi locuitori ai Bucureştiului, pentru primirea atît de însufleţită, ce ne-aţi făcut. Salutăm în persoana dv. pe repre­zentanţii frumoasei şi glorioasei dv. capitale. Delegaţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Democrate Germane a sosit în frumoasa dv. ţară la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Populare Române. Vă ex­­primăm mulţumirile noastre pentru această invitaţie la care am răs­puns cu mare bucurie. Ne bucurăm mult să putem ve­dea şi studia în timpul şederii noas­tre noile realizări ale muncitorilor, ţăranilor colectivişti şi intelectua­lilor ţării dv. socialiste. Suntem­ ferm convinşi că vizita noastră în ţara dv. şi convorbirile noastre comune vor întări şi inten­sifica relaţiile politice şi economice dintre ţările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte al con­strucţiei socialiste în cele două ţări ale noastre, la întărirea sistemului mondial socialist şi la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în ţara dv., dragi tovarăşi şi prieteni, are loc într-o perioadă de luptă încordată a tu­turor forţelor păcii pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice în­tre state cu orînduiri sociale dife­rite, pentru dezarmarea generală şi totală, pentru asigurarea unei păci trainice în Europa şi în lumea în­treagă, în această luptă are o în­semnătate deosebită încheierea Tra­tatului de pace german şi lichi­darea situaţiei anormale, primej­dioase, din Berlinul occidental, prin transformarea acestuia într-un oraş liber, demilitarizat. Noi — Uniunea Sovietică, Republica Democrată Ger­mană, Republica Populară Romînă, precum şi toate celelalte state so­cialiste — am prezentat propuneri constructive în vederea soluţionării acestor probleme atît de importan­te pentru pacea celor două popoare ale noastre şi ale tuturor popoare­lor Europei. Ultrareacţionarii din Germania occidentală şi din Berli­nul occidental fac toate eforturile în vederea continuării politicii lor re­vanşarde, sortită eşecului, căutînd să împiedice o rezolvare paşnică a problemelor internaţionale litigioase, în acest scop, ei nu se dau înlături de la provocări periculoase. Aceşti ultrareacţionari din Germania occi­dentală şi Berlinul occidental sunt principalii tulburători ai păcii în Europa. Raportul de forţe pe plan interna­ţional este favorabil forţelor păcii şi socialismului ; ele vor învinge. Siste­mul socialist mondial, din care cele două state ale noastre fac parte in­tegrantă, determină astăzi dezvol­tarea internaţională, drumul spre pace şi socialism în lumea întreagă. Există un stat german, iubitor de pace, aşezat pe temelii solide — Re­publica Democrată Germană, primul stat muncitoresc şi ţărănesc din Ger­mania. Populaţia Republicii Demo­crate Germane este conştientă de marea ei răspundere şi de sarcina ce-i revine faţă de clasa muncitoare internaţională, faţă de toate forţe­le păcii. Ea ştie că întărirea politică şi economică a primului stat munci­toresc şi ţărănesc german prezintă o importanţă h­otărîtoare pentru înfrî­­narea şi înlăturarea definitivă a aţî­­ţătorilor la război de către forţele păcii din Germania occidentală. Ea ştie că această luptă va fi încunu­nată de victorie. In gigantica luptă împotriva duş­manului comun, împotriva milita­rismului şi revanşismului vest­­german, Republica Democrată Ger­mană şi Republica Populară Ro­mînă luptă umăr la umăr. Popu­laţia Republicii Democrate Germa­ne apreciază pe deplin contribuţia importantă pe care o aduce la această luptă Republica Populară Romînă prin politica ei externă şi prin succesele ei în construirea so­cialismului. Sîntem uniţi prin ideile victorioase ale marxism-leninismu­­lui. Baza acţiunilor noastre comu­ne o constituie Declaraţia reprezen­tanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din noiembrie 1960, hotărîrile din iunie 1962 ale repre­­­zentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti ale ţărilor participante la Consiliul de Ajutor Economic Re­­­ciproc, precum şi apartenenţa noa­stră la Tratatul de la Varşovia. Permiteţi-mi să transmit încă o dată un salut cordial populaţiei capitalei dumneavoastră, Bucureşti. Trăiască Republica Populară Ro­mînă şi poporul frate român ! Trăiască Partidul Muncitoresc Ro­mân, în frunte cu primul său secre­tar, iubitul nostru prieten, tovară­şul Gheorghiu-Dej ! Trăiască prietenia de nezdrunci­nat dintre Republica Democrată Germană și Republica Populară Romînă ! Trăiască pacea în lumea întreagă! Vizita de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Germane [ Începem convorbirilor dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. P. Romine şi R. D. Germane în după-amiaza zilei de 15 septembrie, la Palatul R. P. Romine au început convorbirile dintre delegaţiile de partid şi guvernamen­tale ale R. P. Romine şi R. D. Germane. Din partea română la convorbiri participă : Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniştri, Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Mihai Da­­lea, secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului Superior al Agri­culturii, Mihail Florescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul in­dustriei petrolului și chimiei, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerţului exterior, Ştefan Cleja, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Ro­mâne în R. D. Germană. Din partea R.D. Germane la convorbiri participă: Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consi­liului de Stat al R. D. Germane, Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe al R. D. Germane, preşedintele Partidului Naţional Demo­crat din Germania, Hans Reichelt, ministrul agriculturii, colectărilor şi silviculturii, Gunther Wyschofsky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului comerţului exterior şi intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului afacerilor externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul Uzinelor „Walter Ulbricht“ — Leuna, Frieda Sternberg, preşedinta Cooperativei agricole de producţie „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“ — Leuna, Wilhelm Bick, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. D. Germane în R. P. Romînă. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, priete­nească. X Aspect din timpul convorbirilor între delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R.P. Romine şi R.D. Germane PRIMA ZI DE ŞCOALĂ Ieri dimineaţă, porţile şcolilor din întreaga ţară s-au deschis din nou, primind miile şi miile de şcolari care, întorşi din vacanţa petrecută pe ţărmurile mării sau în crestele munţilor, au început cu forţe reîmprospătate un nou an de învăţămînt. Zi de zi, ei îşi vor însuşi noi cunoştinţe, pregătindu­-se să devină oameni bine in­struiţi şi educaţi, demni constructori ai societăţii noastre noi. Evenimentul redeschiderii cursurilor a fost pretutindeni o a­­devărată sărbătoare. Vă prezentăm mai jos aspecte ale primei zile de şcoală din cîteva localităţi ale ţării Profesoarei nouă, In şcoală nouă — Ştiţi cumva unde este şcoala cea nouă ? — Cum să nu ! De la stadionul „23 August“, mergeţi drept înainte pe lîngă blocurile noi şi, la capătul străzii, cotiţi la dreapta. O să ve­deţi o clădire mare, cu trei aripi, colorată deschis. Are şi steaguri în faţă că azi se inaugurează... După indicaţii atît de precise, nu e greu s-o găseşti. Mai cu seamă că înainte chiar de a o vedea, o reperezi după sutele de voci ale co­piilor care fac larmă, strigă, rîd, se bucură, exclamă, povestesc, şi iar rîd. Curînd însă, veselia şi zgomo­tul se împrăştie în clasele ce poartă încă miros de mortar, de vopsea şi var. — In ultimii ani — spune direc­­t­­orul şcolii C. Mazilu, — cartierul­­ nostru s-a îmbogăţit la fiecare în-­­­ceput de an de învăţămînt cu cîte o şcoală nouă : şcoala medie nr. 39, şcoala nr. 70 cu 24 săli, şcoala nr. 89 cu 16 clase şi, acum, şcoala noa­stră — nr. 75. Poate că sunt părti­­­­nitor, dar ea mi se pare cea mai­­ frumoasă. Are 25 de săli de clasă, două laboratoare (de fizică şi de chimie), interioarele sunt spaţioase, foarte luminoase şi bine împărţite pentru nevoile şcolii. Vom mai face o curte de recreaţie, teren de sport, lot şcolar. Să înveţi şi să predai de drag aici... Se pare că şi copiii împărtăşesc această părere. In clasa a V-a B, cu toţii stau cu ochii aţintiţi la teancul de manuale de pe catedră, aşteptînd să intre în posesia lor. — Popa Ion,... Rădulescu Maria,...­­ Mărgărit Constantin,... Tone Ale- J­xandru... Rînd pe rînd, copiii se întorc în­­ bănci cu braţele pline de cărţi. Le­­ răsfoiesc şi, nerăbdători, citesc ici şi ' colo cîte un pasaj din care nu în­­­­ţeleg mare lucru : va mai trebui să treacă un trimestru pînă atunci... — Uite ce frumoasă e geografia — se bucură Oancea Maria, zvîc­­nindu-şi cozile groase şi blonde pe spate. Anul trecut, a avut o supă­rare : un 9 s-a rătăcit prin şirul lung al notelor de 10, stricîndu-i media şi... buna dispoziţie! Dar anul acesta, nu se va mai întîmpla aşa — şi priveşte drept în ochii di­rigintei, cu hotărîre de angajament tacit. Profesoara — o fată subţirică şi brunetă __ înfruntă încă greu cele 30 de priviri interogative. Nu s-a obişnuit încă. E doar prima ei zi de şcoală — Liliana Niţă a terminat facultatea doar cu cîteva luni în urmă — şi încearcă să se acomo­deze cu aceia alături de care va petrece primul ei an în învăţămînt. Şi el trebuie să fie o reuşită. Copiii o vor ajuta, fără îndoială ! încă un Tis împlinit In oraşul Timişoara, există un cartier Mehala. De fapt, el îşi trage numele de la un cuvînt peiorativ: mahala. Intr-adevăr, aşa era consi­derat în trecut acest cartier de muncitori, pentru care mai marii oraşului nu au făcut niciodată ni­mic. Azi, el poartă acelaşi nume, dar faţa i s-a schimbat prin hăr­nicia oamenilor şi prin grija gos­podarilor oraşului. Cînd cetăţenii au ales-o deputată pe gospodina A. Ulmeanu, i-au spus : „Să ne ajuţi să ne îngrijim cartierul, aşa cum îţi îngrijeşti d-ta casa“. Deputata e o femeie foarte ini­moasă şi cunoaşte nevoile cartieru­lui. Anul trecut, a pus problema înfiinţării unei şcoli medii în car­tier. După cîteva săptămîni, au ve­nit aprobările şi şcoala s-a înfiin­ţat. Dar s-au lovit oamenii de un necaz : localul existent era vechi şi neîncăpător. Iar au trimis-o la sfat pe deputată. Curînd, pe un teren viran, s-a deschis un mare şantier. Şcoală nouă, construită de stat, s-a înălţat în cartier. Au admirat-o toţi locuitorii car­tierului, acum la deschiderea cursu­rilor. Este înaltă, semeaţă, cu gea­muri mari, luminoase. Are două e­­taje, cuprinde 16 săli de clasă, două laboratoare. Este înzestrat cu mobi­lier nou, cu aparatură şi material didactic. Ieri dimineaţă, în curtea noii şcoli elevii, părinţii, profesorii şi deputata, au sărbătorit dublul eve­(Continuare în pag. a 4-a) CU PLANUL PE 9 LUNI ÎNDEPLINIT Tot mai multe colective de muncă din întreprinderi anunţă îndepli­nirea înainte de termen a planului de producţie pe primele trei trime­stre ale acestui an, expresie a do­rinţei lor de a realiza şi depăşi an­gajamentele luate în întrecerea so­cialistă. ★ Siderurgiştii şi constructorii de maşini de la Uzinele metalurgice din Nădrag, de exemplu, au înde­plinit planul producţiei globale pre­văzut pe primele 9 luni ale anului în curs cu aproape 20 de zile mai devreme. Sporul de producţie reali­zat se datoreşte în cea mai mare măsură creşterii indicilor de utili­zare a agregatelor. Tot înainte de termen au îndeplinit planul produc­ţiei globale pe primele 9 luni uzi­nele „Oţelul Roşu“, Fabrica de pro­duse chimice „Solventul“ Timişoa­ra, întreprinderea forestieră Timi­şoara şi alte unităţi din regiunea Banat. ★ Petroliştii de la schela Boldeşti, schelă fruntaşă pe trustul foraj ex­tracţie Ploieşti, au atins cu 17 zile înainte nivelul producţiei stabilit pentru primele trei trimestre. Preţul de cost al tonei de ţiţei li­vrat a fost redus simţitor, obţinîn­­du-se pînă în prezent, pe schelă, economii suplimentare în valoare de peste 5.000.000 lei. ★ Printre colectivele din regiunea Maramureş care au anunţat reali­zarea planului la producţia globală şi marfă pe primele trei trimestre se află şi cele ale întreprinderilor forestiere: întreprinderile forestiere din Vişeu, Baia Mare şi Sighet, de exemplu, au realizat prevederile pla­nului pe această perioadă în mai puţin de 8 luni. ★ Colectivul Direcţiei regionale a E­­conomiei Forestiere Bacău şi-a rea­lizat planul pe primele trei trimes­tre ale anului cu 18 zile înainte de termen. Rezultatele obţinute în cele trei trimestre ale anului se oglindesc şi în situaţia economico-financiară, a întreprinderilor. Prin reducerea preţului de cost al produselor ele au obţinut pînă acum economii peste plan în valoare de 2.680.000 lei, pre­cum şi beneficii peste plan în va­loare de peste 8.000.000 de lei. O nouă linie de troleibuz Incepind de astăzi, întreprinderea de Transporturi a oraşului Bucureşti dă în exploatare un nou traseu de troleibuz care va asigura legătura în­tre cartierul Dudeşti (str. Teodor Speranţia) şi gara Băneasa. Noul tra­seu, ce va fi asigurat de troleibuzul nr. 86, trece prin străzile Teodor Spe­ranţia, Delea Nouă, Ghenadie Petres­cu, Popa Nan, Şcoala Iancului, Foi­şorul de foc, Traian, Taras Sevcenko, B-dul Dacia, str. M. Eminescu, P-ţa Romană, B-dul Ana Ipătescu, Şoseaua Aviatorilor, Aleea Trandafirilor, Şo­seaua Kiseleff, gara Băneasa.

Next