Romînia Liberă, septembrie 1962 (Anul 20, nr. 5562-5587)
1962-09-16 / nr. 5575
(Continuare în pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA Anul XX nr. 5575 6 pagini — 30 bani Duminică 16 septembrie 1062 Cetăţenii Capitalei au făcut o primire şi entuziastă înalţilor oaspeţi Din nou, frumoasa şosea ce duce spre aeroportul Băneasa a cunoscut ieri o mare animaţie. De-a lungul ei cale de kilometri, numeroşi cetăţeni ai Capitalei noastre au venit să întîmpine oaspeţii dragi, pe solii primului stat german muncitoresc-ţărănesc. Sosea delegaţia de partid şi guvernamentală a R.D. Germane condusă de tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D. Germane, care face o vizită de prietenie în ţara noastră la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. Din delegaţie fac parte: Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.D.G., membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministrul Afacerilor Externe al R.D.G., preşedintele Partidului Naţional Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul Agriculturii, Colectărilor şi Silviculturii, Gunther Wyschofsky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului Comerţului Exterior şi Intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru caldă La Palatul R. P. Româno Sâmbătă la ora 14,00 membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Germane în frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, au fost primiţi la Palatul R.P. Române de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., membri ai C.C. al P.M.R. şi ai guvernului. Pe drumul străbătut de maşinile oficiale de la reşedinţa delegaţiei germane şi pînă în Piaţa Palatului R. P. Romíne un mare număr de bucureşteni au salutat călduros pe oaspeţi. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarăşe Ulbricht, Dragi tovarăşi membri ai delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane, La sosirea dumneavoastră pe pămintul patriei noastre, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romín, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Romíne, in numele întregului nostru popor, să vă urez un călduros şi frăţesc bine aţi venit. Vizita dumneavoastră in Republica Populară Romînă va prilejui încă o manifestare a prieteniei de nezdruncinat ce leagă ţările şi popoarele noastre. In zilele ce le veţi petrece in mijlocul nostru vom fi bucuroşi să vă împărtăşim din rezultatele muncii pe care o desfăşoară cu abnegaţie poporul român in desăvirşirea construcţiei socialismului. Înfăptuind neabătut Directivele Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Român pentru continua dezvoltare şi înflorire a patriei sale. Poporul român dă o inaltă preţuire succeselor de seamă obţinute sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica Democrată Germană, în opera de construire a socialismului şi de întărire a primului stat german al muncitorilor şi ţăranilor. Statele noastre, împreună cu celelalte state socialiste, duc cu consecvenţă o politică externă îndreptată spre salvgardarea păcii, militează pentru coexistenţa paşnică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale sub un strict control internaţional, pentru reglementarea pe calea tratativelor a problemelor internaţionale litigioase. Republica Populară Romînă sprijină întrutotul iniţiativele Uniunii Sovietice şi ale Republicii Democrate Germane pentru lichidarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial prin încheierea Tratatului de pace german şi transformarea pe această bază a Berlinului occidental în oraş liber, demilitarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăşi, că vizita dv. în Republica Populară Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre, la întărirea unităţii de nezdruncinat a puternicei comunităţi a ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste mondiale, vor prilejui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a apăra pacea. Să trăiască şi să se dezvolte neîncetat prietenia dintre Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Germană! Trăiască familia frăţească a ţărilor socialiste! Trăiască pacea în lumea întreagă ! De la aeroport, de-a lungul traseului, populaţia Capitalei aclamă pe tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Walter Ulbricht Cuvîntarea tovarăşului Walter Ulbricht Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Scumpi tovarăşi şi prieteni, Dragi locuitori ai oraşului Bucureşti, îngăduiţi-mi să vă transmit dumneavoastră şi prin dumneavoastră întregului popor frate român cel mai călduros salut frăţesc în numele Partidului Socialist Unit din Germania, precum şi în numele tuturor partidelor unite în Frontul Naţional al Germaniei Democrate, în numele Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al guvernului şi al populaţiei Republicii Democrate Germane. Vă mulțumesc, scumpe tovarăşe Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două popoare ale noastre, comunitatea ţelurilor şi luptei noastre. Puteţi fi siguri că această prietenie, această comunitate de ţeluri şi de luptă este foarte apropiată inimilor noastre. Vă mulţumim dv., dragi locuitori ai Bucureştiului, pentru primirea atît de însufleţită, ce ne-aţi făcut. Salutăm în persoana dv. pe reprezentanţii frumoasei şi glorioasei dv. capitale. Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Germane a sosit în frumoasa dv. ţară la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Populare Române. Vă exprimăm mulţumirile noastre pentru această invitaţie la care am răspuns cu mare bucurie. Ne bucurăm mult să putem vedea şi studia în timpul şederii noastre noile realizări ale muncitorilor, ţăranilor colectivişti şi intelectualilor ţării dv. socialiste. Suntem ferm convinşi că vizita noastră în ţara dv. şi convorbirile noastre comune vor întări şi intensifica relaţiile politice şi economice dintre ţările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte al construcţiei socialiste în cele două ţări ale noastre, la întărirea sistemului mondial socialist şi la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în ţara dv., dragi tovarăşi şi prieteni, are loc într-o perioadă de luptă încordată a tuturor forţelor păcii pentru triumful principiilor coexistenţei paşnice între state cu orînduiri sociale diferite, pentru dezarmarea generală şi totală, pentru asigurarea unei păci trainice în Europa şi în lumea întreagă, în această luptă are o însemnătate deosebită încheierea Tratatului de pace german şi lichidarea situaţiei anormale, primejdioase, din Berlinul occidental, prin transformarea acestuia într-un oraş liber, demilitarizat. Noi — Uniunea Sovietică, Republica Democrată Germană, Republica Populară Romînă, precum şi toate celelalte state socialiste — am prezentat propuneri constructive în vederea soluţionării acestor probleme atît de importante pentru pacea celor două popoare ale noastre şi ale tuturor popoarelor Europei. Ultrareacţionarii din Germania occidentală şi din Berlinul occidental fac toate eforturile în vederea continuării politicii lor revanşarde, sortită eşecului, căutînd să împiedice o rezolvare paşnică a problemelor internaţionale litigioase, în acest scop, ei nu se dau înlături de la provocări periculoase. Aceşti ultrareacţionari din Germania occidentală şi Berlinul occidental sunt principalii tulburători ai păcii în Europa. Raportul de forţe pe plan internaţional este favorabil forţelor păcii şi socialismului ; ele vor învinge. Sistemul socialist mondial, din care cele două state ale noastre fac parte integrantă, determină astăzi dezvoltarea internaţională, drumul spre pace şi socialism în lumea întreagă. Există un stat german, iubitor de pace, aşezat pe temelii solide — Republica Democrată Germană, primul stat muncitoresc şi ţărănesc din Germania. Populaţia Republicii Democrate Germane este conştientă de marea ei răspundere şi de sarcina ce-i revine faţă de clasa muncitoare internaţională, faţă de toate forţele păcii. Ea ştie că întărirea politică şi economică a primului stat muncitoresc şi ţărănesc german prezintă o importanţă hotărîtoare pentru înfrînarea şi înlăturarea definitivă a aţîţătorilor la război de către forţele păcii din Germania occidentală. Ea ştie că această luptă va fi încununată de victorie. In gigantica luptă împotriva duşmanului comun, împotriva militarismului şi revanşismului vestgerman, Republica Democrată Germană şi Republica Populară Romînă luptă umăr la umăr. Populaţia Republicii Democrate Germane apreciază pe deplin contribuţia importantă pe care o aduce la această luptă Republica Populară Romînă prin politica ei externă şi prin succesele ei în construirea socialismului. Sîntem uniţi prin ideile victorioase ale marxism-leninismului. Baza acţiunilor noastre comune o constituie Declaraţia reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din noiembrie 1960, hotărîrile din iunie 1962 ale reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti ale ţărilor participante la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, precum şi apartenenţa noastră la Tratatul de la Varşovia. Permiteţi-mi să transmit încă o dată un salut cordial populaţiei capitalei dumneavoastră, Bucureşti. Trăiască Republica Populară Romînă şi poporul frate român ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român, în frunte cu primul său secretar, iubitul nostru prieten, tovarăşul Gheorghiu-Dej ! Trăiască prietenia de nezdruncinat dintre Republica Democrată Germană și Republica Populară Romînă ! Trăiască pacea în lumea întreagă! Vizita de prietenie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Germane [ Începem convorbirilor dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. P. Romine şi R. D. Germane în după-amiaza zilei de 15 septembrie, la Palatul R. P. Romine au început convorbirile dintre delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R. P. Romine şi R. D. Germane. Din partea română la convorbiri participă : Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniştri, Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Mihail Florescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul industriei petrolului și chimiei, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului comerţului exterior, Ştefan Cleja, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. P. Române în R. D. Germană. Din partea R.D. Germane la convorbiri participă: Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, Bruno Leuschner, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. D. Germane, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul afacerilor externe al R. D. Germane, preşedintele Partidului Naţional Democrat din Germania, Hans Reichelt, ministrul agriculturii, colectărilor şi silviculturii, Gunther Wyschofsky, vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului comerţului exterior şi intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului afacerilor externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul Uzinelor „Walter Ulbricht“ — Leuna, Frieda Sternberg, preşedinta Cooperativei agricole de producţie „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“ — Leuna, Wilhelm Bick, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R. D. Germane în R. P. Romînă. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. X Aspect din timpul convorbirilor între delegaţiile de partid şi guvernamentale ale R.P. Romine şi R.D. Germane PRIMA ZI DE ŞCOALĂ Ieri dimineaţă, porţile şcolilor din întreaga ţară s-au deschis din nou, primind miile şi miile de şcolari care, întorşi din vacanţa petrecută pe ţărmurile mării sau în crestele munţilor, au început cu forţe reîmprospătate un nou an de învăţămînt. Zi de zi, ei îşi vor însuşi noi cunoştinţe, pregătindu-se să devină oameni bine instruiţi şi educaţi, demni constructori ai societăţii noastre noi. Evenimentul redeschiderii cursurilor a fost pretutindeni o adevărată sărbătoare. Vă prezentăm mai jos aspecte ale primei zile de şcoală din cîteva localităţi ale ţării Profesoarei nouă, In şcoală nouă — Ştiţi cumva unde este şcoala cea nouă ? — Cum să nu ! De la stadionul „23 August“, mergeţi drept înainte pe lîngă blocurile noi şi, la capătul străzii, cotiţi la dreapta. O să vedeţi o clădire mare, cu trei aripi, colorată deschis. Are şi steaguri în faţă că azi se inaugurează... După indicaţii atît de precise, nu e greu s-o găseşti. Mai cu seamă că înainte chiar de a o vedea, o reperezi după sutele de voci ale copiilor care fac larmă, strigă, rîd, se bucură, exclamă, povestesc, şi iar rîd. Curînd însă, veselia şi zgomotul se împrăştie în clasele ce poartă încă miros de mortar, de vopsea şi var. — In ultimii ani — spune directorul şcolii C. Mazilu, — cartierul nostru s-a îmbogăţit la fiecare în-ceput de an de învăţămînt cu cîte o şcoală nouă : şcoala medie nr. 39, şcoala nr. 70 cu 24 săli, şcoala nr. 89 cu 16 clase şi, acum, şcoala noastră — nr. 75. Poate că sunt părtinitor, dar ea mi se pare cea mai frumoasă. Are 25 de săli de clasă, două laboratoare (de fizică şi de chimie), interioarele sunt spaţioase, foarte luminoase şi bine împărţite pentru nevoile şcolii. Vom mai face o curte de recreaţie, teren de sport, lot şcolar. Să înveţi şi să predai de drag aici... Se pare că şi copiii împărtăşesc această părere. In clasa a V-a B, cu toţii stau cu ochii aţintiţi la teancul de manuale de pe catedră, aşteptînd să intre în posesia lor. — Popa Ion,... Rădulescu Maria,... Mărgărit Constantin,... Tone Ale- Jxandru... Rînd pe rînd, copiii se întorc în bănci cu braţele pline de cărţi. Le răsfoiesc şi, nerăbdători, citesc ici şi ' colo cîte un pasaj din care nu înţeleg mare lucru : va mai trebui să treacă un trimestru pînă atunci... — Uite ce frumoasă e geografia — se bucură Oancea Maria, zvîcnindu-şi cozile groase şi blonde pe spate. Anul trecut, a avut o supărare : un 9 s-a rătăcit prin şirul lung al notelor de 10, stricîndu-i media şi... buna dispoziţie! Dar anul acesta, nu se va mai întîmpla aşa — şi priveşte drept în ochii dirigintei, cu hotărîre de angajament tacit. Profesoara — o fată subţirică şi brunetă __ înfruntă încă greu cele 30 de priviri interogative. Nu s-a obişnuit încă. E doar prima ei zi de şcoală — Liliana Niţă a terminat facultatea doar cu cîteva luni în urmă — şi încearcă să se acomodeze cu aceia alături de care va petrece primul ei an în învăţămînt. Şi el trebuie să fie o reuşită. Copiii o vor ajuta, fără îndoială ! încă un Tis împlinit In oraşul Timişoara, există un cartier Mehala. De fapt, el îşi trage numele de la un cuvînt peiorativ: mahala. Intr-adevăr, aşa era considerat în trecut acest cartier de muncitori, pentru care mai marii oraşului nu au făcut niciodată nimic. Azi, el poartă acelaşi nume, dar faţa i s-a schimbat prin hărnicia oamenilor şi prin grija gospodarilor oraşului. Cînd cetăţenii au ales-o deputată pe gospodina A. Ulmeanu, i-au spus : „Să ne ajuţi să ne îngrijim cartierul, aşa cum îţi îngrijeşti d-ta casa“. Deputata e o femeie foarte inimoasă şi cunoaşte nevoile cartierului. Anul trecut, a pus problema înfiinţării unei şcoli medii în cartier. După cîteva săptămîni, au venit aprobările şi şcoala s-a înfiinţat. Dar s-au lovit oamenii de un necaz : localul existent era vechi şi neîncăpător. Iar au trimis-o la sfat pe deputată. Curînd, pe un teren viran, s-a deschis un mare şantier. Şcoală nouă, construită de stat, s-a înălţat în cartier. Au admirat-o toţi locuitorii cartierului, acum la deschiderea cursurilor. Este înaltă, semeaţă, cu geamuri mari, luminoase. Are două etaje, cuprinde 16 săli de clasă, două laboratoare. Este înzestrat cu mobilier nou, cu aparatură şi material didactic. Ieri dimineaţă, în curtea noii şcoli elevii, părinţii, profesorii şi deputata, au sărbătorit dublul eve(Continuare în pag. a 4-a) CU PLANUL PE 9 LUNI ÎNDEPLINIT Tot mai multe colective de muncă din întreprinderi anunţă îndeplinirea înainte de termen a planului de producţie pe primele trei trimestre ale acestui an, expresie a dorinţei lor de a realiza şi depăşi angajamentele luate în întrecerea socialistă. ★ Siderurgiştii şi constructorii de maşini de la Uzinele metalurgice din Nădrag, de exemplu, au îndeplinit planul producţiei globale prevăzut pe primele 9 luni ale anului în curs cu aproape 20 de zile mai devreme. Sporul de producţie realizat se datoreşte în cea mai mare măsură creşterii indicilor de utilizare a agregatelor. Tot înainte de termen au îndeplinit planul producţiei globale pe primele 9 luni uzinele „Oţelul Roşu“, Fabrica de produse chimice „Solventul“ Timişoara, întreprinderea forestieră Timişoara şi alte unităţi din regiunea Banat. ★ Petroliştii de la schela Boldeşti, schelă fruntaşă pe trustul foraj extracţie Ploieşti, au atins cu 17 zile înainte nivelul producţiei stabilit pentru primele trei trimestre. Preţul de cost al tonei de ţiţei livrat a fost redus simţitor, obţinîndu-se pînă în prezent, pe schelă, economii suplimentare în valoare de peste 5.000.000 lei. ★ Printre colectivele din regiunea Maramureş care au anunţat realizarea planului la producţia globală şi marfă pe primele trei trimestre se află şi cele ale întreprinderilor forestiere: întreprinderile forestiere din Vişeu, Baia Mare şi Sighet, de exemplu, au realizat prevederile planului pe această perioadă în mai puţin de 8 luni. ★ Colectivul Direcţiei regionale a Economiei Forestiere Bacău şi-a realizat planul pe primele trei trimestre ale anului cu 18 zile înainte de termen. Rezultatele obţinute în cele trei trimestre ale anului se oglindesc şi în situaţia economico-financiară, a întreprinderilor. Prin reducerea preţului de cost al produselor ele au obţinut pînă acum economii peste plan în valoare de 2.680.000 lei, precum şi beneficii peste plan în valoare de peste 8.000.000 de lei. O nouă linie de troleibuz Incepind de astăzi, întreprinderea de Transporturi a oraşului Bucureşti dă în exploatare un nou traseu de troleibuz care va asigura legătura între cartierul Dudeşti (str. Teodor Speranţia) şi gara Băneasa. Noul traseu, ce va fi asigurat de troleibuzul nr. 86, trece prin străzile Teodor Speranţia, Delea Nouă, Ghenadie Petrescu, Popa Nan, Şcoala Iancului, Foişorul de foc, Traian, Taras Sevcenko, B-dul Dacia, str. M. Eminescu, P-ţa Romană, B-dul Ana Ipătescu, Şoseaua Aviatorilor, Aleea Trandafirilor, Şoseaua Kiseleff, gara Băneasa.