România Liberă, septembrie 1966 (Anul 24, nr. 6803-6828)

1966-09-16 / nr. 6816

i. CONDUCĂTORII DE PARTID ŞI DE STAT VIZITEAZĂ REGIUNEA GALAŢI In cea de-a doua zi a vizitei pe care au făcut-o în regiunea Galaţi, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apos­tol, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ au fost oaspeţi ai locuitorilor ora­şelor Tecuci şi Focşani, cooperatori­lor din Pechea, lucratorilor de la gospodăria de stat din Coteşti, au poposit la Mausoleul de la Mărăşeşti şi la Muzeul Unirii din Focşani. In seara zilei de joi, a avut loc la Ga­laţi adunarea activului regional de partid stitutul pedagogic dispune de săli spaţioase pentru cursuri şi seminarii, de o bună dotare materială. Studenţii noştri au asigurate, de asemenea, bune condiţii de viaţă. Vom face totul, a spus vorbitorul, pen­tru a răsplăti grija şi dragos­tea părintească a partidului şi­ statului nostru, muncind­­ în aşa fel încît profesorii pe care îi pregătim să fie un exemplu pentru tineret, să muncească cu­ abnegaţie pentru a face din elevii lor cetăţeni de nă­dejde ai României socialiste. Noi, studenţii, a spus Elena Toader, studentă , în anul IV al Facultăţii de mecanică, sun­tem­ hotărîţi să nu precupeţim nici un efort pentru a ne însuşi cît mai temeinic cunoştinţele predate, pentru a deveni buni specialişti, astfel incit să răspundem cu cinste exigenţelor tot mai mari pe care le pune in faţa tuturor cadrelor tehnice programul desăvîrşirii construcţiei socia­liste în scumpa noastră pa­trie, creează ştiinţa în ţara noastră, dar vor cunoaşte şi tot ce creează mai bun ştiinţa mon­dială, cu atît va fi asigurat progresul continuu al patriei socialiste, realizarea progra­mului de bunăstare şi fericire pentru poporul nostru. E un program minunat şi o pers­pectivă minunată pentru tine­retul nostru — şi trebuie să spunem că tineretul s-a dove­dit şi se dovedeşte la înălţi­mea acestor perspective. Partidul şi, guvernul nostru acordă o înaltă apreciere în­tregii activităţi a tineretului nostru, apreciază felul în­­ care tineretul nostru studios învaţă şi se pregăteşte pentru a putea să-şi servească poporul şi pa­tria. Partidul şi guvernul a­­cordă, de asemenea, o înaltă apreciere activităţii corpului didactic, intelectualităţiii noa­stre care, împreună cu toţi oamenii muncii, îşi aduce contribuţia la întreaga operă de construcţie socialistă, depun eforturi pentru educarea tine­rei noastre generaţii. Exprimînd preţuirea efortu­rilor ce se depun în această direcţie la Galaţi, tovarăşul Ceauşescu­ a urat ,• tuturor in­telectualilor din oraş succese tot mai mari în activitatea lor. La Institutul politehnic din Galaţi Foto­: AGERPRES ­­V Nave la un nivel tehnic cît mai înalt în drum de la combi­natul Siderurgic spre şantie­rul naval, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu şi Vasile Pati­­lineţ, trec prin noile cartiere ale Gala­ţiului,­ renăscut din cenuşa distrugerilor războiu­lui. Este o tranziţie semnifi­cativă,.* căci , prima stradă care-şi deschide noile prive­lişti citadine se numeşte Strada Siderurgiştilor. Noile cartiere şi ansambluri de blocuri conferă oraşului de la Dunăre aspectul arhitec­tonic şi urbanistic al unei ci­tadele moderne. Sunt apre­ciate realizările obţinute de arhitecţii şi constructorii gă­­lăţeni în ce priveşte varieta­tea şi dinamismul formelor arhitecturale, care valorifică din plin peisajul natural, in­geniozitatea şi fantezia moti­velor decorative de pe faţa­dele blocurilor, a diferitelor îmbinări de materiale de construcţie. Şantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchează etapele istoriei­ a­­cestui harnic colectiv gălăţ­­ean, imaginile în miniatură ale cargoului „Galaţi“, de 4 500 tone, şi mineralierului „Petroşani“, de 12 500 tone, în întîmpinarea conducători­lor de partid şi de stat au ve­nit numeroşi muncitori, teh­nicieni şi ingineri. Sunt de faţă Mihai Marinescu, minis­trul industriei construcţiilor de maşini, şi Panait Melisa­­ratos, directorul general, al întreprinderii. La cheiul de armare se află acum, în stadiul de montare a maşinilor şi instalaţiilor de bord, cinci vase. Ele amintesc de cele 36 nave maritime de felurite tipuri, făurite de mîinile harnice şi pricepute ale oamenilor acestui şantier,, nave care şi-au început de auici, în ultimii­ şase ani, ma­rile călătorii pe mările şi oceanele lumii. Oaspeţii vizi­tează mineralierul - prototip „Petroşani“. Proporţiile sale impresionează privirile: corpul masiv de oţel are o greutate de peste patru mii tone, iar lungimea depăşeşte 150 metri. De la înălţimea punţii de comandă se zăresc contururile metalice, prinse încă în încătuşarea schelelor, ale noului mineralier, frate geamăn cu „Petroşani“. Discu­­tîndu-se despre perspectivele şantierului în cincinal şi a­­mintindu-se că, pînă în 1970, constructorii navali gălăţeni vor trebui să livreze 50 de cargouri diferite, conducăto­rii de partid şi de stat au în­demnat pe harnicii făurari de vase să ridice necontenit per­formanţele calitative ale na­velor construite. în cartea de onoare, oaspeţii semnează sub următorul text: „Felicităm din inimă colectivul de mun­citori, tehnicieni şi ingineri de la Şantierul Naval Galaţi, şi-i urăm să obţină noi succe­se în activitatea sa entuzias­tă, să construiască şi să dea ţării vase moderne, de înalt nivel tehnic, care să poarte cu cinste pavilionul românesc pe mările şi oceanele lumii". i ­ Intîlnire cu intelectualitatea Galaţiului Miercuri seara, conducătorii de partid şi de stat au fost oaspeţii cadrelor didactice şi studenţilor de la Institutul politehnic şi Institutul peda­gogic din Galaţi. întîmpinaţi cu imnul tinereţii studioase „Gaudeamus Igitur", oaspeţii au fost înconjuraţi cu căldură încă din primele clipe ale so­sirii lor în cartierul studen­ţesc, cum numesc cu mîndrie gălăţenii complexul de clădiri ale institutelor, căminelor, casei de cultură şi stadionul de aici. Profilul acestui „oră­şel“ al tineretului a fost pre­zentat de adjunctul ministru­­­­lui învăţămîntului, Jean Li­­vescu, şi de rectorul Institu­tului politehnic, care au subli­niat, printre altele, dezvolta­rea pe care o vor lua în viitor unele secţii de aici, cum ar fi cea destinată pregătirii viito­­­­ilor constructori de nave. După vizitarea laboratoare­lor institutului, conducătorii de partid şi de stat s-au întîl­­nit apoi, într-unul din amfi­teatre, cu intelectualii din o­­raşul Galaţi — prilej pentru o caldă manifestare de dra­goste şi ataşament faţă­ de partid a oamenilor de ştiinţă şi cultură gălăţeni. Prof. Iosif Egri, rectorul in­stitutului politehnic, a subli­niat că vizita conducătorilor de partid şi de stat este o nouă mărturie vie a atenţiei şi grijii pe care partidul şi gu­vernul nostru le acordă învă­ţămîntului superior, promovă­rii ştiinţei şi culturii în patria noastră. Arătînd că, datorită acestei atenţii deosebite, ora­şul Galaţi a devenit în anii construcţiei socialismului un centru universitar în plină dezvoltare, vorbitorul a sub­liniat că profesorii şi studen­ţii dispun de condiţii prielni­ce pentru desfăşurarea unui învăţămînt de calitate, la ni­velul cerinţelor actuale ale ştiinţei şi tehnicii. Menţio­­nînd că pînă acum institutul a dat ţării peste 3 000 de ab­solvenţi, vorbitorul a asigurat că profesorii şi studenţii vor depune toată străduinţa, toată priceperea şi cunoştinţele lor, toate eforturile pentru înde­plinirea sarcinilor ce decurg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile cerinţe im­puse de dezvoltarea rapidă a oraşului. Conf. dr. Ion Teodorescu, rectorul Institutului pedago­gic, a spus printre altele : Suntem­ fericiţi că ni se oferă prilejul să exprimăm, în mod nemijlocit, conducerii de partid şi de stat, recunoştinţa noastră deplină pentru condi­ţiile pe care ni le-a creat. In­ Vineri 16 septembrie 1966 Protetan din toate ţările, uniti-vă ! Anul XXIV­­ nr. 6816 6 pagini 30 bani REDACŢIA: Piaţa Scînteii. Telefon 15 8010, Administraţia 17 60 10, Interior 14 00, Telex I 179 , Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA Cadre bine pregătite, cu temeinice cunoştinţe Primit cu vii şi însufleţite aplauze, a luat apoi cuvîn­­tul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. La începutul cuvîntării sale, secretarul general al CC. al P.C.R. a relevat importanţa pentru oraşul Galaţi, ca şi pen­tru economia şi cultura ţării, a creării celor două institute de învăţămînt superior — poli­tehnic şi pedagogic — şi a fe­licitat corpul didactic şi stu­denţii pentru rezultatele obţi­nute pînă acum. Ştiinţa, cultura, învăţămîn­­tul — a spus vorbitorul — o­­cupă un loc de seamă în ca­drul programului de dezvol­tare a societăţii noastre. Par­tidul şi guvernul au prevăzut pentru anii următori lărgirea bazei materiale a învăţămîn­­tului, asigurarea condiţiilor necesare ca studenţii şi elevii să-şi poată însuşi cît mai bine cunoştinţele necesare de cultură generală şi de specia­litate, spre a deveni buni con­structori ai socialismului, oa­meni cu un înalt nivel de pregătire ştiinţifică. Numai în felul acesta inginerii de mîi­­ne, profesorii de mîine îşi vor putea îndeplini îndatoririle mari care le revin atît în do­meniul construcţiei econo­mice, cît şi în activitatea cul­turală, ştiinţifică şi de învăţă­mînt. Socialismul presupune ştiinţa şi cultura cea mai înal­tă. Numai pe această bază este posibilă construcţia so­cialismului şi comunismului — şi de aceea partidul acordă o atît de mare atenţie acestor importante domenii ale vieţii noastre sociale. Subliniez acestea — a spus în continuare vorbitorul — pentru a releva încă o dată ro­lul­ important pe care îl aveţi din cadrele din învăţămînt pentru instruirea tinerei gene­raţii şi, totodată, pentru edu­carea ei în spiritul cunoaşte­rii şi preţuirii trecutului de luptă al poporului român ,— trecut minunat, bogat, care merită şi trebuie să fie cu­noscut şi preţuit de întregul nostru tineret. Numai în acest fel, tineretul va preţui mai profund realităţile de astăzi, va înţelege mai bine că rea­lizările în construcţia socia­listă sunt rezultatul unor lupte grele pentru libertate naţio­nală şi socială, sînt rezultatul muncii încordate a întregului nostru popor, care, sub con­ducerea partidului, a avut de înfrînt multe greutăţi, dar a fost hotărît întotdeauna să le învingă şi să meargă mereu înainte pentru a-şi asigura un viitor fericit, a deveni stăpîn pe soarta sa şi a-şi făuri viaţa, a asigura dezvoltarea naţiunii române aşa cum o doreşte. în continuare, secretarul ge­neral al C.C. al P.C.R. a spus : Poporul nostru are nevoie de asemenea intelectuali, de ase­menea constructori ai socialis­mului, care să stăpînească cu­noştinţele de specialitate ale domeniului lor de activitate şi să dispună de o vastă cultură generală Cadrele didactice — chemate să asigure predarea cît mai temeinică a cunoştin­ţelor — şi tineretul, dator să-şi însuşească aceste cunoştinţe — să-şi unească eforturile spre a contribui la crearea unei intelectualităţi înaintate, la nivelul cerinţelor societăţii so­cialiste şi comuniste. Cu cît intelectualii de mîine vor avea un grad mai înalt de­ cunoş­tinţe, vor stăpîni ceea ce Cu perseverenţă pe drumul sporirii continue a producţiei vegetale şi animale In cea de-a doua zi a vizi­tei pe care o fac în regiunea Galaţi, conducătorii de partid şi de stat s-au îndreptat spre Tecuci. La Şendreni, o expoziţie cu produse agricole oferă sintetic roadele pe care oaspeţii le vor aprecia desfăşurate vast pe tarlalele de mii de hectare care ocupă întinderile din zare în zare. Cele 42 de coope­rative agricole ale raionului Galaţi au obţinut recolte bo­gate, în comunele Braniştea, Vasile Alecsandri, Indepen­denţa, ca şi în celelalte aşezări de pe Valea Siretului, sutele de case noi, construcţiile gos­podăreşti şi social-culturale sunt o dovada a vieţii şi bună­stării la care se ridică necon­tenit ţăranii cooperatori. ...In 1949, după rezoluţia din 3—5 martie a partidului, ţă­ranii din Pechea au păşit pri­mii din regiunea Galati pe calea cooperativizării socialis­te. Puţini îşi mai pot imagina înfăţişarea satului de pe a­­tunci. Numai în ultimii doi ani, aici s-au construit peste 300 case noi, funcţionează în prezent 5 şcoli generale, un spital, un liceu, un complex comercial. Sute de coopera­tori şi-au cumpărat televizoare şi aparate de radio — toate acestea avîndu-şi izvorul în dezvoltarea economică a coo­perativei agricole, cu cele 1 500 de familii şi 5 000 de hectare. Cu mîndria acestor înfăp­tuiri au venit în întîmpinarea oaspeţilor miile de coopera­tori din Pechea. Sînt de., faţă tovarăşii Mavrodin Gîdiuţă, prim-secretar al Comitetului raional P.C.R.-Galaţi, şi Ion Irimia, preşedintele sfatului popular raional. Preşedintele cooperativei a­­gricole de producţie „11 Iu­nie“ din Pechea, Ion Negoiţă, Erou al Muncii Socialiste, a­­rată că astăzi averea­ obşteas­că a cooperativei se ridică la 16 500 000 lei, ceea ce a făcut ca valoarea zilei muncă să se ridice în 1966 la peste 40 lei. ..Dar despre fapte vorbesc faptele, a spus el. Poftiţi dragi oaspeţi să te apreciaţi“. După scurta consfătuire în biroul preşedintelui, urmează vizitarea sectorului zootehnie, şi anume la cîteva din nume­roasele grajduri şi adăposturi în care se pot număra 1 500 taurine. 963 porci, aproape 4 000 oi, 12 000 de păsări Interesîndu-se de condiţiile de întreţinere a animalelor, despre felul cum sînt aplicate metodele zootehniei moderne, conducătorii de partid şi de stat discută cu cooperatorii despre măsurile de îmbună­tăţire continuă a muncii în acest sector. între timp, în curtea cooperativei s-au adu­nat mii de oameni care salută PAUL ANGHEl NICOLAE VAMVU ALEXANDRU BRAD ION MECA . (Continuare în pas . 3-a) Cum va fi vremea Pentru zilele de 17, 18 şi 19 septembrie se anunţă următorul timp probabil. Vremea in general fru­moasă în jumătatea de est a ţării şi instabilă în rest. Cerul va fi schimbător, vor cădea ploi locale în Transilvania, Banat şi Oltenia. In rest ploi izo­late. Vintul va sufla slab pină la potrivit. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între 6—16 grade, iar maximele intre 16—26 grade. Local ceaţă. La mare : Vremea în general frumoasă cu cerul variabil. Temperatura în creştere uşoară. La munte : Vremea schimbătoare cu cerul tempo­rar noros. Vor cădea ploi locale mai frecvente în­­Carpații Apuseni. Temperatura ușor variabilă. Start in noua campanie de recoltare a stufului CONSTANŢA (coresp. R.I.) Incepînd de ieri Delta cunoaşte animaţia marilor campanii de recoltare a stufului. Primele co­loane de mecanizare, din cele 34 vite vor fi amplasate în zonele stuficole au şi luat startul. — Anul acesta — ne-a declarat Teofil Georgian, inginer şef la T.A.V.S.-Tulcea , începem campania de recoltare mai bine pregătiţi. La această dată avem în întregime reparate toate ma­şinile. S-a efectuat din vreme recunoaşterea şi cartarea fondului stuficol, pregătirea platformei de depozitare şi a flotei de transport. In această campanie vom recolta 350 000 tone de stuf din care mai mult de 200 000 in această toamnă, asigurînd astfel ma­teria primă pentru Combinatul de celuloză si hîrtie de la Brăila. Lucrări pentru electrificarea căii ferate Craiova-Caransebeş CRAIOVA (coresp. R.I.) In prezent se fac lucrări pregăti­toare pentru electrificarea li­­niei ferate Craiova-Turnu Se­­verin-Caransebeş (porţiunea aferentă regionalei menţiona­te) pe o lungime de 265 km. Primele trenuri cu locomotive electrice urmează să circule pe aici în ultimul an al cin­cinalului în curs. In cadrul pregătirilor se fac lucrări de centralizare electrodinamică la staţiile dintre Filiaşi şi Balota, acţiunea fiind încheia­ta între Craiova şi Filiaşi. în curînd va începe con­strucţia unui bloc automat de linie, care va deservi staţiile dintre Orşova şi Filiaşi. Toto­dată, liniile aeriene de teleco­municaţii vor fi introduse in subteran. CLASE SPECIALE DE MA­TEMA­TIC­A ŞI FIZICĂ Pentru a veni în sprijinul copiilor care au aplicaţii deo­sebite pentru matematici sau fizică, incepînd din acest an se organizează în mai multe licee din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi­ T Timişoara, clase speciale de matematică şi fizică. Ele vor funcţiona incepînd cu clasa a X-a reală, urmînd ca în anii următori să se extindă şi la clasele a XI-a şi a XII-a. In vederea organizării opti­me a activităţii claselor spe­ciale şi a realizării unei în­drumări corespunzătoare se vor crea pe lîngă secţiile de învăţămînt ale oraşelor Bucu­reşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, comisii în componenţa cărora vor intra şi delegaţi ai facul­tăţilor de matematică sau fizi­că din aceste localităţi. In clasele speciale — care vor funcţiona pe baza unor programe speciale şi la care vor preda profesori cu o Înal­tă pregătire — sunt primiţi e­­levii care au obţinut in cursul anului trecut note foarte bune la matematică sau fizică. Prevederile cincinalului 4B—W»ana»•—»-g.TM«lup «ut în dezbaterea cooperatorilor De pe acelaşi hectar şi de la fiecare animal furajat—producţii superioare In vara acestui an, coopera­torii din Ciocîrlia, raionul Urziceni, au strîns de pe cele 500 de hectare cultivate cu grîu o recolta medie mai mare cu 600 kg la hectar, şi au li­vrat, pe bază de contract în­cheiat cu statul, 176 tone de grîu peste prevederile iniţiale. La orz, cultură ■■ cu ponderea ceva mai mică, producţia pe hectar a fost­ superioară celei planificate cu 800 kg, la ovăz cu 1 150 kg, iar la mazăre cu 350 kg. . Dar să nu în­cheiem şirul realizărilor fără a ne referi şi la culturile pră­­şitoare. Potrivit evaluărilor făcute, porumbul asigură o re­coltă de peste 3 100 kg. boabe la hectar.­, floarea soarelui peste 2 0­30 kg., iar sfecla de zahăr peste 30 000 kg. Depă­şiri substanţiale există, de asemenea, în legumicultura şi în sectorul creşterii animale­lor. Odată cu mărirea produc­ţiei au­ sporit livrările şi veni­turile încasate. Calculele pre­liminare arată că aici se va obţine un venit anual mai mare decit cel planificat cu aproximativ 1 000 000 iei. Dezbătînd indicatorii de plan pe 1967 şi pe următorii ani ai cincinalului, cooperato­rii din, Ciocîrlia au arătat, în adunarea generală, că aceştia pot fi cu succes îndepliniţi şi depăşiţi. Mulţi dintre ei, după ce au relevat nivelul produc­ţiilor obţinute pînă acum, au apreciat că există mari rezerve pentru dezvoltarea intensiv a agriculturii, pentru realiza­rea importantei sarcini trasate la Congresul al IX-lea al P.C.I de creştere continuă a recolte­lor pe hectar şi a producţiei pt animal furajat. — Să ne referim, spune,** preşedintele cooperativei to­varăşul VASILE LIXANDRU la producţia de grîu. Recolta a fost bună, dar putea să fie şi mai bună, dacă toţi briga­dierii, împreună cu mecaniza­torii, ar fi fertilizat mai bine terenul, cu doze moderate de îngrăşăminte date uniform Referindu-se la acelaşi as­pect, şeful de echipă NICO­LAIE DAVID, sublinia necesi­tatea ca, acum, consiliul de conducere al cooperativei si insiste pe lîngă U.R.C.A.P.-Ur­­ziceni pentru procurarea din timp a azotatului de antonii necesar culturii griului — re­colta 1967 —, care încă nu a so­sit in unitate. Mulţi dintre cooperatorii care au luat cuvîntul la dez­bateri au relevat însemnăta­tea deosebită pe care o pre­zintă extinderea irigaţiilor. îr Ing. V. STANCU (Continuare in pag' a'S­ol TELEGRAMĂ Cu prilejul încetării din viaţă a fostului preşedinte al Republicii Turcia, generalul Cental Gursei, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, to­varăşul Chivu Stoica, a adre­sat Excelenţei Sale, domnului Cevdet Sunay, preşedintele Republicii Turcia o telegramă de condoleanţe. La Ambasada Turciei din Bucureşti, au prezentat con­doleanţe tovarăşii Grigori Geamănu, secretarul Consi­liului de Stat, Mihai Marin adjunct al ministrului aface­rilor externe, precum şi direc­torul Direcţiei Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe.

Next