România Liberă, septembrie 1966 (Anul 24, nr. 6803-6828)
1966-09-16 / nr. 6816
i. CONDUCĂTORII DE PARTID ŞI DE STAT VIZITEAZĂ REGIUNEA GALAŢI In cea de-a doua zi a vizitei pe care au făcut-o în regiunea Galaţi, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ au fost oaspeţi ai locuitorilor oraşelor Tecuci şi Focşani, cooperatorilor din Pechea, lucratorilor de la gospodăria de stat din Coteşti, au poposit la Mausoleul de la Mărăşeşti şi la Muzeul Unirii din Focşani. In seara zilei de joi, a avut loc la Galaţi adunarea activului regional de partid stitutul pedagogic dispune de săli spaţioase pentru cursuri şi seminarii, de o bună dotare materială. Studenţii noştri au asigurate, de asemenea, bune condiţii de viaţă. Vom face totul, a spus vorbitorul, pentru a răsplăti grija şi dragostea părintească a partidului şi statului nostru, muncind în aşa fel încît profesorii pe care îi pregătim să fie un exemplu pentru tineret, să muncească cu abnegaţie pentru a face din elevii lor cetăţeni de nădejde ai României socialiste. Noi, studenţii, a spus Elena Toader, studentă , în anul IV al Facultăţii de mecanică, suntem hotărîţi să nu precupeţim nici un efort pentru a ne însuşi cît mai temeinic cunoştinţele predate, pentru a deveni buni specialişti, astfel incit să răspundem cu cinste exigenţelor tot mai mari pe care le pune in faţa tuturor cadrelor tehnice programul desăvîrşirii construcţiei socialiste în scumpa noastră patrie, creează ştiinţa în ţara noastră, dar vor cunoaşte şi tot ce creează mai bun ştiinţa mondială, cu atît va fi asigurat progresul continuu al patriei socialiste, realizarea programului de bunăstare şi fericire pentru poporul nostru. E un program minunat şi o perspectivă minunată pentru tineretul nostru — şi trebuie să spunem că tineretul s-a dovedit şi se dovedeşte la înălţimea acestor perspective. Partidul şi, guvernul nostru acordă o înaltă apreciere întregii activităţi a tineretului nostru, apreciază felul în care tineretul nostru studios învaţă şi se pregăteşte pentru a putea să-şi servească poporul şi patria. Partidul şi guvernul acordă, de asemenea, o înaltă apreciere activităţii corpului didactic, intelectualităţiii noastre care, împreună cu toţi oamenii muncii, îşi aduce contribuţia la întreaga operă de construcţie socialistă, depun eforturi pentru educarea tinerei noastre generaţii. Exprimînd preţuirea eforturilor ce se depun în această direcţie la Galaţi, tovarăşul Ceauşescu a urat ,• tuturor intelectualilor din oraş succese tot mai mari în activitatea lor. La Institutul politehnic din Galaţi Foto: AGERPRES V Nave la un nivel tehnic cît mai înalt în drum de la combinatul Siderurgic spre şantierul naval, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu şi Vasile Patilineţ, trec prin noile cartiere ale Galaţiului, renăscut din cenuşa distrugerilor războiului. Este o tranziţie semnificativă,.* căci , prima stradă care-şi deschide noile privelişti citadine se numeşte Strada Siderurgiştilor. Noile cartiere şi ansambluri de blocuri conferă oraşului de la Dunăre aspectul arhitectonic şi urbanistic al unei citadele moderne. Sunt apreciate realizările obţinute de arhitecţii şi constructorii gălăţeni în ce priveşte varietatea şi dinamismul formelor arhitecturale, care valorifică din plin peisajul natural, ingeniozitatea şi fantezia motivelor decorative de pe faţadele blocurilor, a diferitelor îmbinări de materiale de construcţie. Şantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchează etapele istoriei acestui harnic colectiv gălăţean, imaginile în miniatură ale cargoului „Galaţi“, de 4 500 tone, şi mineralierului „Petroşani“, de 12 500 tone, în întîmpinarea conducătorilor de partid şi de stat au venit numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri. Sunt de faţă Mihai Marinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, şi Panait Melisaratos, directorul general, al întreprinderii. La cheiul de armare se află acum, în stadiul de montare a maşinilor şi instalaţiilor de bord, cinci vase. Ele amintesc de cele 36 nave maritime de felurite tipuri, făurite de mîinile harnice şi pricepute ale oamenilor acestui şantier,, nave care şi-au început de auici, în ultimii şase ani, marile călătorii pe mările şi oceanele lumii. Oaspeţii vizitează mineralierul - prototip „Petroşani“. Proporţiile sale impresionează privirile: corpul masiv de oţel are o greutate de peste patru mii tone, iar lungimea depăşeşte 150 metri. De la înălţimea punţii de comandă se zăresc contururile metalice, prinse încă în încătuşarea schelelor, ale noului mineralier, frate geamăn cu „Petroşani“. Discutîndu-se despre perspectivele şantierului în cincinal şi amintindu-se că, pînă în 1970, constructorii navali gălăţeni vor trebui să livreze 50 de cargouri diferite, conducătorii de partid şi de stat au îndemnat pe harnicii făurari de vase să ridice necontenit performanţele calitative ale navelor construite. în cartea de onoare, oaspeţii semnează sub următorul text: „Felicităm din inimă colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la Şantierul Naval Galaţi, şi-i urăm să obţină noi succese în activitatea sa entuziastă, să construiască şi să dea ţării vase moderne, de înalt nivel tehnic, care să poarte cu cinste pavilionul românesc pe mările şi oceanele lumii". i Intîlnire cu intelectualitatea Galaţiului Miercuri seara, conducătorii de partid şi de stat au fost oaspeţii cadrelor didactice şi studenţilor de la Institutul politehnic şi Institutul pedagogic din Galaţi. întîmpinaţi cu imnul tinereţii studioase „Gaudeamus Igitur", oaspeţii au fost înconjuraţi cu căldură încă din primele clipe ale sosirii lor în cartierul studenţesc, cum numesc cu mîndrie gălăţenii complexul de clădiri ale institutelor, căminelor, casei de cultură şi stadionul de aici. Profilul acestui „orăşel“ al tineretului a fost prezentat de adjunctul ministrului învăţămîntului, Jean Livescu, şi de rectorul Institutului politehnic, care au subliniat, printre altele, dezvoltarea pe care o vor lua în viitor unele secţii de aici, cum ar fi cea destinată pregătirii viitoilor constructori de nave. După vizitarea laboratoarelor institutului, conducătorii de partid şi de stat s-au întîlnit apoi, într-unul din amfiteatre, cu intelectualii din oraşul Galaţi — prilej pentru o caldă manifestare de dragoste şi ataşament faţă de partid a oamenilor de ştiinţă şi cultură gălăţeni. Prof. Iosif Egri, rectorul institutului politehnic, a subliniat că vizita conducătorilor de partid şi de stat este o nouă mărturie vie a atenţiei şi grijii pe care partidul şi guvernul nostru le acordă învăţămîntului superior, promovării ştiinţei şi culturii în patria noastră. Arătînd că, datorită acestei atenţii deosebite, oraşul Galaţi a devenit în anii construcţiei socialismului un centru universitar în plină dezvoltare, vorbitorul a subliniat că profesorii şi studenţii dispun de condiţii prielnice pentru desfăşurarea unui învăţămînt de calitate, la nivelul cerinţelor actuale ale ştiinţei şi tehnicii. Menţionînd că pînă acum institutul a dat ţării peste 3 000 de absolvenţi, vorbitorul a asigurat că profesorii şi studenţii vor depune toată străduinţa, toată priceperea şi cunoştinţele lor, toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din hotărîrile Congresului al IX-lea, din noile cerinţe impuse de dezvoltarea rapidă a oraşului. Conf. dr. Ion Teodorescu, rectorul Institutului pedagogic, a spus printre altele : Suntem fericiţi că ni se oferă prilejul să exprimăm, în mod nemijlocit, conducerii de partid şi de stat, recunoştinţa noastră deplină pentru condiţiile pe care ni le-a creat. In Vineri 16 septembrie 1966 Protetan din toate ţările, uniti-vă ! Anul XXIV nr. 6816 6 pagini 30 bani REDACŢIA: Piaţa Scînteii. Telefon 15 8010, Administraţia 17 60 10, Interior 14 00, Telex I 179 , Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA Cadre bine pregătite, cu temeinice cunoştinţe Primit cu vii şi însufleţite aplauze, a luat apoi cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. La începutul cuvîntării sale, secretarul general al CC. al P.C.R. a relevat importanţa pentru oraşul Galaţi, ca şi pentru economia şi cultura ţării, a creării celor două institute de învăţămînt superior — politehnic şi pedagogic — şi a felicitat corpul didactic şi studenţii pentru rezultatele obţinute pînă acum. Ştiinţa, cultura, învăţămîntul — a spus vorbitorul — ocupă un loc de seamă în cadrul programului de dezvoltare a societăţii noastre. Partidul şi guvernul au prevăzut pentru anii următori lărgirea bazei materiale a învăţămîntului, asigurarea condiţiilor necesare ca studenţii şi elevii să-şi poată însuşi cît mai bine cunoştinţele necesare de cultură generală şi de specialitate, spre a deveni buni constructori ai socialismului, oameni cu un înalt nivel de pregătire ştiinţifică. Numai în felul acesta inginerii de mîine, profesorii de mîine îşi vor putea îndeplini îndatoririle mari care le revin atît în domeniul construcţiei economice, cît şi în activitatea culturală, ştiinţifică şi de învăţămînt. Socialismul presupune ştiinţa şi cultura cea mai înaltă. Numai pe această bază este posibilă construcţia socialismului şi comunismului — şi de aceea partidul acordă o atît de mare atenţie acestor importante domenii ale vieţii noastre sociale. Subliniez acestea — a spus în continuare vorbitorul — pentru a releva încă o dată rolul important pe care îl aveţi din cadrele din învăţămînt pentru instruirea tinerei generaţii şi, totodată, pentru educarea ei în spiritul cunoaşterii şi preţuirii trecutului de luptă al poporului român ,— trecut minunat, bogat, care merită şi trebuie să fie cunoscut şi preţuit de întregul nostru tineret. Numai în acest fel, tineretul va preţui mai profund realităţile de astăzi, va înţelege mai bine că realizările în construcţia socialistă sunt rezultatul unor lupte grele pentru libertate naţională şi socială, sînt rezultatul muncii încordate a întregului nostru popor, care, sub conducerea partidului, a avut de înfrînt multe greutăţi, dar a fost hotărît întotdeauna să le învingă şi să meargă mereu înainte pentru a-şi asigura un viitor fericit, a deveni stăpîn pe soarta sa şi a-şi făuri viaţa, a asigura dezvoltarea naţiunii române aşa cum o doreşte. în continuare, secretarul general al C.C. al P.C.R. a spus : Poporul nostru are nevoie de asemenea intelectuali, de asemenea constructori ai socialismului, care să stăpînească cunoştinţele de specialitate ale domeniului lor de activitate şi să dispună de o vastă cultură generală Cadrele didactice — chemate să asigure predarea cît mai temeinică a cunoştinţelor — şi tineretul, dator să-şi însuşească aceste cunoştinţe — să-şi unească eforturile spre a contribui la crearea unei intelectualităţi înaintate, la nivelul cerinţelor societăţii socialiste şi comuniste. Cu cît intelectualii de mîine vor avea un grad mai înalt de cunoştinţe, vor stăpîni ceea ce Cu perseverenţă pe drumul sporirii continue a producţiei vegetale şi animale In cea de-a doua zi a vizitei pe care o fac în regiunea Galaţi, conducătorii de partid şi de stat s-au îndreptat spre Tecuci. La Şendreni, o expoziţie cu produse agricole oferă sintetic roadele pe care oaspeţii le vor aprecia desfăşurate vast pe tarlalele de mii de hectare care ocupă întinderile din zare în zare. Cele 42 de cooperative agricole ale raionului Galaţi au obţinut recolte bogate, în comunele Braniştea, Vasile Alecsandri, Independenţa, ca şi în celelalte aşezări de pe Valea Siretului, sutele de case noi, construcţiile gospodăreşti şi social-culturale sunt o dovada a vieţii şi bunăstării la care se ridică necontenit ţăranii cooperatori. ...In 1949, după rezoluţia din 3—5 martie a partidului, ţăranii din Pechea au păşit primii din regiunea Galati pe calea cooperativizării socialiste. Puţini îşi mai pot imagina înfăţişarea satului de pe atunci. Numai în ultimii doi ani, aici s-au construit peste 300 case noi, funcţionează în prezent 5 şcoli generale, un spital, un liceu, un complex comercial. Sute de cooperatori şi-au cumpărat televizoare şi aparate de radio — toate acestea avîndu-şi izvorul în dezvoltarea economică a cooperativei agricole, cu cele 1 500 de familii şi 5 000 de hectare. Cu mîndria acestor înfăptuiri au venit în întîmpinarea oaspeţilor miile de cooperatori din Pechea. Sînt de., faţă tovarăşii Mavrodin Gîdiuţă, prim-secretar al Comitetului raional P.C.R.-Galaţi, şi Ion Irimia, preşedintele sfatului popular raional. Preşedintele cooperativei agricole de producţie „11 Iunie“ din Pechea, Ion Negoiţă, Erou al Muncii Socialiste, arată că astăzi averea obştească a cooperativei se ridică la 16 500 000 lei, ceea ce a făcut ca valoarea zilei muncă să se ridice în 1966 la peste 40 lei. ..Dar despre fapte vorbesc faptele, a spus el. Poftiţi dragi oaspeţi să te apreciaţi“. După scurta consfătuire în biroul preşedintelui, urmează vizitarea sectorului zootehnie, şi anume la cîteva din numeroasele grajduri şi adăposturi în care se pot număra 1 500 taurine. 963 porci, aproape 4 000 oi, 12 000 de păsări Interesîndu-se de condiţiile de întreţinere a animalelor, despre felul cum sînt aplicate metodele zootehniei moderne, conducătorii de partid şi de stat discută cu cooperatorii despre măsurile de îmbunătăţire continuă a muncii în acest sector. între timp, în curtea cooperativei s-au adunat mii de oameni care salută PAUL ANGHEl NICOLAE VAMVU ALEXANDRU BRAD ION MECA . (Continuare în pas . 3-a) Cum va fi vremea Pentru zilele de 17, 18 şi 19 septembrie se anunţă următorul timp probabil. Vremea in general frumoasă în jumătatea de est a ţării şi instabilă în rest. Cerul va fi schimbător, vor cădea ploi locale în Transilvania, Banat şi Oltenia. In rest ploi izolate. Vintul va sufla slab pină la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 6—16 grade, iar maximele intre 16—26 grade. Local ceaţă. La mare : Vremea în general frumoasă cu cerul variabil. Temperatura în creştere uşoară. La munte : Vremea schimbătoare cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi locale mai frecvente înCarpații Apuseni. Temperatura ușor variabilă. Start in noua campanie de recoltare a stufului CONSTANŢA (coresp. R.I.) Incepînd de ieri Delta cunoaşte animaţia marilor campanii de recoltare a stufului. Primele coloane de mecanizare, din cele 34 vite vor fi amplasate în zonele stuficole au şi luat startul. — Anul acesta — ne-a declarat Teofil Georgian, inginer şef la T.A.V.S.-Tulcea , începem campania de recoltare mai bine pregătiţi. La această dată avem în întregime reparate toate maşinile. S-a efectuat din vreme recunoaşterea şi cartarea fondului stuficol, pregătirea platformei de depozitare şi a flotei de transport. In această campanie vom recolta 350 000 tone de stuf din care mai mult de 200 000 in această toamnă, asigurînd astfel materia primă pentru Combinatul de celuloză si hîrtie de la Brăila. Lucrări pentru electrificarea căii ferate Craiova-Caransebeş CRAIOVA (coresp. R.I.) In prezent se fac lucrări pregătitoare pentru electrificarea liniei ferate Craiova-Turnu Severin-Caransebeş (porţiunea aferentă regionalei menţionate) pe o lungime de 265 km. Primele trenuri cu locomotive electrice urmează să circule pe aici în ultimul an al cincinalului în curs. In cadrul pregătirilor se fac lucrări de centralizare electrodinamică la staţiile dintre Filiaşi şi Balota, acţiunea fiind încheiata între Craiova şi Filiaşi. în curînd va începe construcţia unui bloc automat de linie, care va deservi staţiile dintre Orşova şi Filiaşi. Totodată, liniile aeriene de telecomunicaţii vor fi introduse in subteran. CLASE SPECIALE DE MATEMATICA ŞI FIZICĂ Pentru a veni în sprijinul copiilor care au aplicaţii deosebite pentru matematici sau fizică, incepînd din acest an se organizează în mai multe licee din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi T Timişoara, clase speciale de matematică şi fizică. Ele vor funcţiona incepînd cu clasa a X-a reală, urmînd ca în anii următori să se extindă şi la clasele a XI-a şi a XII-a. In vederea organizării optime a activităţii claselor speciale şi a realizării unei îndrumări corespunzătoare se vor crea pe lîngă secţiile de învăţămînt ale oraşelor Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara, comisii în componenţa cărora vor intra şi delegaţi ai facultăţilor de matematică sau fizică din aceste localităţi. In clasele speciale — care vor funcţiona pe baza unor programe speciale şi la care vor preda profesori cu o Înaltă pregătire — sunt primiţi elevii care au obţinut in cursul anului trecut note foarte bune la matematică sau fizică. Prevederile cincinalului 4B—W»ana»•—»-g.TM«lup «ut în dezbaterea cooperatorilor De pe acelaşi hectar şi de la fiecare animal furajat—producţii superioare In vara acestui an, cooperatorii din Ciocîrlia, raionul Urziceni, au strîns de pe cele 500 de hectare cultivate cu grîu o recolta medie mai mare cu 600 kg la hectar, şi au livrat, pe bază de contract încheiat cu statul, 176 tone de grîu peste prevederile iniţiale. La orz, cultură ■■ cu ponderea ceva mai mică, producţia pe hectar a fost superioară celei planificate cu 800 kg, la ovăz cu 1 150 kg, iar la mazăre cu 350 kg. . Dar să nu încheiem şirul realizărilor fără a ne referi şi la culturile prăşitoare. Potrivit evaluărilor făcute, porumbul asigură o recoltă de peste 3 100 kg. boabe la hectar., floarea soarelui peste 2 030 kg., iar sfecla de zahăr peste 30 000 kg. Depăşiri substanţiale există, de asemenea, în legumicultura şi în sectorul creşterii animalelor. Odată cu mărirea producţiei au sporit livrările şi veniturile încasate. Calculele preliminare arată că aici se va obţine un venit anual mai mare decit cel planificat cu aproximativ 1 000 000 iei. Dezbătînd indicatorii de plan pe 1967 şi pe următorii ani ai cincinalului, cooperatorii din, Ciocîrlia au arătat, în adunarea generală, că aceştia pot fi cu succes îndepliniţi şi depăşiţi. Mulţi dintre ei, după ce au relevat nivelul producţiilor obţinute pînă acum, au apreciat că există mari rezerve pentru dezvoltarea intensiv a agriculturii, pentru realizarea importantei sarcini trasate la Congresul al IX-lea al P.C.I de creştere continuă a recoltelor pe hectar şi a producţiei pt animal furajat. — Să ne referim, spune,** preşedintele cooperativei tovarăşul VASILE LIXANDRU la producţia de grîu. Recolta a fost bună, dar putea să fie şi mai bună, dacă toţi brigadierii, împreună cu mecanizatorii, ar fi fertilizat mai bine terenul, cu doze moderate de îngrăşăminte date uniform Referindu-se la acelaşi aspect, şeful de echipă NICOLAIE DAVID, sublinia necesitatea ca, acum, consiliul de conducere al cooperativei si insiste pe lîngă U.R.C.A.P.-Urziceni pentru procurarea din timp a azotatului de antonii necesar culturii griului — recolta 1967 —, care încă nu a sosit in unitate. Mulţi dintre cooperatorii care au luat cuvîntul la dezbateri au relevat însemnătatea deosebită pe care o prezintă extinderea irigaţiilor. îr Ing. V. STANCU (Continuare in pag' a'Sol TELEGRAMĂ Cu prilejul încetării din viaţă a fostului preşedinte al Republicii Turcia, generalul Cental Gursei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Chivu Stoica, a adresat Excelenţei Sale, domnului Cevdet Sunay, preşedintele Republicii Turcia o telegramă de condoleanţe. La Ambasada Turciei din Bucureşti, au prezentat condoleanţe tovarăşii Grigori Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Mihai Marin adjunct al ministrului afacerilor externe, precum şi directorul Direcţiei Protocolului din Ministerul Afacerilor Externe.