România Liberă, octombrie 1967 (Anul 25, nr. 7139-7163)

1967-10-18 / nr. 7152

­ Furnaliştii reşiţeni au intrat in cadenţa ntregului combinat Recuperînd pierderea cauzată de constructori, furnaliştii se apropie de indicatorii planificaţi pentru 1968 Hărnicia siderurgicilor reşiţeni, preocuparea lor pentru va­lorificarea de noi rezerve interne privind utilizarea cu randa­ment sporit a capacităţilor de producţie şi a fondului de timp, s-a soldat în luna septembrie cu realizări de seamă.Ei au pro­dus peste planul lunii 1 049 tone oţel, 5 743 tone laminate, 7 429 tone fontă şi 52 tone cocs. Făcînd însă bilanţul primelor trei­ tri­mestre, siderugiştii consemnează o producţie peste prevederi de 19 565 tone oţel, 11 540 tone laminate finite, 487 tone cocs şi nimic la fontă. Cum se face atunci că jurnaliştii care au produs peste planul lunii septembrie 7 429 tone fontă, nu mai au nici un fel de depă­şire atunci cînd este vorba de bilanţul pe primele trei trimestre ? De la 10 aprilie, la 11 iulie... 10 aprilie 1967. După mai bine de 2.000 de zile şi nopţi de funcţionare, furnalul nr. 1 al Reşiţei este oprit la orele 15. Marele agregat siderurgic intra în reparaţii capitale. Sar­cina executării acestei impor­tante lucrări revenea între­prinderii de construcţii şi mon­taje metalurgice din locali­tate, încă de la primii paşi încep însă să apară greutăţi. Cele mai serioase întîrzieri se re­simt la demolarea zidăriei şi a betonului refractar. Cons­tructorul se vădeşte nepregă­tit, lipsit de suficiente forţe de muncă cu experienţă în acest domeniu al reparaţiilor capita­le. în ciuda şedinţelor opera­tive care se înmulţesc de la o zi la alta, graficele înregistrea­ză întîrzieri. Slaba organizare şi coordonare a lucrărilor, este cu greu suplinită prin măsuri de ultim moment. Aproviziona­rea cărămizilor de şamota de la diverse fabrici din ţară, ne­­fiind supravegheate printr-o recepţie riguroasă, cauzează alte greutăţi la înzidirea aces­tora. în cele din urmă la 11 iulie a.c., orele 4,15, Jurnalul nr.1 reparat capital, dă prima şarjă. Toată lumea răsuflă u­­şurată. Da, dar în loc de 60 de zile cît fusese planificată, lucrarea a durat 91 de zile ! Din această cauză, jurnaliştii reşiţeni pornesc la drum cu o pierdere de plan de 16.600 tone fontă. Dificilă situaţie tocmai în mijlocul anului! ...şi pînă la 9 octombrie Noaptea de 8 spre 9 octom­brie. La furnalele Reşiţei lu­crează schimbul condus de ing. M. Zaica. Cu şarjele elaborate spre ziuă de prim-topitorii Du­mitru Cornei şi Sebastian Fe­­lea, graficele de producţie ale secţiei de furnale înregistrea­ză o mare izbîndă : Jurnaliştii reşiţeni au recuperat râm­îne­­rea în urmă, începînd, din a­­cel moment, să fie cu planul realizat la zi. Ce s-a petrecut deci între 11 iulie — data cînd furnalul nr. 1 a fost repornit — şi 9 octom­brie, cînd restanţa de 16.600 tone fontă a fost complet lichi­dată ? încă din timpul lucrărilor de reparaţii capitate la furnalul TUDOR GHEORGHIU (Continuare în pag. a 2-a) Aspect nocturn al Combinatului siderurgic Reşiţa Foto : AGERPRES ei Înalt­e CIVILIZATOR Petru Vintila C­unosc din copilărie şi tinereţe imaginea ve­chiului sat şi, în ulti­mele două decenii, am fost un martor atent al trans­formărilor spectaculoase pe­trecute în vatra satelor noastre. Am apucat felina­rul de vînt aprins în încă­perile multor primării, m-au usturat pleoapele la lumina tremurătoare a lămpilor cu petrol, am intrat în vechile dughene săteşti luminate de cîte-un „Petromax", iscate toate parcă din nuvelele lui Slavici, din reportajele lui Odobescu şi din scrisorile lui Ion Ghica. In 1944 nu erau în ţară decît 483 sate electrificate şi în cele din­ţii drumuri ale mele, de re­porter, ţin minte să fi um­blat mai mult într-o beznă groasă ca păcura. Azi avem în ţară peste 8 500 de sate electrificate şi marşul aces­tei lumini, parcă mai ferme­cătoare decît împărăteasca lumină solară, continuă, de­­săvîrşindu-se cu o repezi­ciune şi într-un ritm fără precedent. Recentul proiect adoptat de­ Plenara C.C. al P.C.R. privind „Îmbunătăţirea or­ganizării administrativ-teri­­toriale a României şi siste­matizarea localităţilor rura­le“ constituie un document de o maximă însemnătate, iar perspectivele deschise de aplicarea sa dau gran­dioasei opere de moderni­zare a satului românesc con­temporan un program lim­pede şi de­ o înaltă ţinută socială şi patriotică. De fiecare dată, în călăto­riile mele documentare prin ţară, eram mîndru cînd des­copeream apariţia unui nou (Continuare în pag. a 7-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Anul XXV nr.­­ 7152 Miercuri 18 octombrie 1967 6 pagini 30 bani BARIERE IN CALEA OSPITALITĂŢII FEROVIARE Odată cu intrarea în vigoare a noului mers al trenuri­lor şi sosirea lunilor reci, o discuţie purtată la Ministe­rul Căilor Ferate, pe marginea ospitalităţii oferite că­lătorilor, ne-a pus in temă cu o serie de măsuri luate pentru actualul sezon. La Direcţia generală a va­goanelor, am aflat că recent s-a desfăşurat o campanie tehnică pentru verificarea şi repararea instalaţiilor din va­goanele de călători. Intr-un număr de opt centre ale trafi­cului feroviar, vor funcţiona instalaţii pentru preîncălzirea vagoanelor, urmînd ca pînă în 1969 să fie dotate similar alte zece centre de cale fera­tă. Referindu-se la o seamă de deficienţe privind­ deservirea în gări, semnalate şi în ziarul nostru, conducerea Direcţiei Exploatării Comerciale ne-a încunoştiinţat că s-au luat mă­suri pentru informarea cores­punzătoare a călătorilor în sta­ţii şi buna funcţionare a servici­ilor care acordă prestaţii. S-a luat totodată legătura cu Mi­nisterul Comerţului Interior, pentru a se studia problema reorganizării reţelei comer­ciale în staţiile de cale ferată, precum şi cu agenţiile O.N.T., în vederea extinderii gamei de informaţii. Bunele intenţii sunt eviden­te , măsurile gîndite sînt ju­dicioase. Totuşi (şi din păcate există nu totuşi) o seamă de constatări, dovedesc că efec­tul măsurilor luate se lasă cam mult aşteptat. Ca la gară... Cît a fost vară, ne-a relatat corespondentul nostru pentru regiunea Ploieşti, băncile răs­­pîndite în lungul peronului gării Ploieşti-Vest au rezol­vat, de bine de rău, problema locurilor de aşteptare. A ve­nit însă toamna. Ploile şi fri­gul fac neplăcută perspectiva de a se aştepta trenul în această gară (şi aşteaptă zil­nic sute de călători). Este ade­vărat, că aglomeraţia care ia naştere la casele de bilete, fie pentru că nu funcţionează toate odată, fie pentru că sunt deschise abia în ultimul mo­ment, constituie un motiv de­ „încălzire”. Dar nu şi o solu­ţie ! Apoi, nu ştim cine, cîş­­tigă după urma faptului ca această gară (de altfel şi al­tele) nu dispune de o serie de unităţi de servire de pildă pentru desfacerea produselor alimentare. Dar dacă nimeni nu cîştigă, călătorii, e sigur, că au de pierdut. Este cazul să ne întrebăm, dacă Direcţia regională C.F.R. Bucureşti, este mulțumită de (Continuare în pag. a 2-a) UNA PE ZI de MATTY — ...Deci, eu fac pe tatăl, tu pe mama, ...iar ei pe vecinii care sar să ne despartă. In cursul zilei de ieri, la a­­pelul lansat de organizaţia a­­mericană „Comitetul naţional al mobilizării pentru încetarea războiului din Vietnam“ în 30 de oraşe din S.U.A. au început manifestări de protest împotri­va războiului din Vietnam şi a încorporării tinerilor ame­ricani care sunt trimişi să lupte în Vietnam. La New York, peste 1 000 de manifestanţi au demonstrat în faţa Curţii de Justiţie şi în mod ostentativ şi-au expediat prin poştă la Washington ordinele de che­mare în armată. In faţa cen­trului de recrutare din Oak­land (California) au manifes­tat sute de tineri care au ve­nit să înapoieze ordinele lor de încorporare. La Boston, 3500 de tineri au organizat o manifestaţie antirăzboinică, iar 70 dintre ei şi-au ars în mod public ordinele de recrutare. în toate marile oraşe ameri­cane au fost mobilizate puter­nice forţe poliţieneşti pentru a dispersa pe demonstranţi. La Oakland au fost operate nu­mai în cursul zilei de luni peste 125 de arestări. Poliţia a intervenit cu brutalitate şi în timpul manifestaţiilor din New York, Philadelphia, Boston. | TIB­A In 30 de oraşe americane au început Mari manifestaţii împotriva războiului din Vietnam­ ­. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Republicii Islamice Pakistan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit marţi, 17 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Islamice Pakistan în Republica Socialistă Româ­nia, Jamsheed K. A. Marker, în audiență de prezentare. Cu această ocazie, a avut loc o convorbire cordială. • Promisiuni optimiste şi... realităţi nemulţumitoare • Cînd gările sînt gazde neprimitoare • Mijloacele de informare a călătorilor lasă, în continuare, de dorit Primiri de către preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica Ambasadorul Republicii Chile Preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit marţi pe ambasadorul Repu­blicii Chile la Bucureşti, Mi­guel Serrano Fernandez, la cererea acestuia. Ambasadorul chilian a înmînat preşedinte­lui Consiliului de Stat un mesaj din partea preşedintelui Republicii Chile, Eduardo Frei Montalva. (Agerpres) Ambasadorul Laosului Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a pri­mit marţi dimineaţa pe amba­sadorul extraordinar şi pleni­potenţiar al Laosului la Bucu­reşti, Khamphan Panya, în legătură cu plecarea sa defi­nitivă din România. La primire, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă cordia­lă, a participat Constantin Flrtan, adjunct al ministru­lui afacerilor externe. Primiri de către preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer Ministrul comerţului exterior al Belgiei Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi dimi­neaţa pe ministrul comerţu­lui exterior al Belgiei, August de Winter, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte Gheorghe Cioară,­­ ministrul comerţului exterior. A fost de faţă Honoré Cambier, amba­sadorul Belgiei la Bucureşti. Cu acest prilej au fost dis­cutate posibilităţile de dez­voltare a relaţiilor româno­­belgiene, exprimîndu-se do­rinţa de extindere a colabo­rării dintre cele două ţări, precum şi unele probleme pri­vind situaţia internaţională actuală, întrevederea a decurs într-o atmosferă cordială. (Agerpres) Prinţul Gholam Reza Pahlavi Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România­, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi la amiază pe Alteţa Sa prinţul Gholam Reza Pahlavi, care, împreună cu soţia, prinţesa Manige, face o vizită de prie­tenie în ţara noastră. La primire, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă cordia­lă, au participat Anghel Alexe, preşedintele Consiliului Na­ţional pentru Educaţie Fizică şi Sport şi Ion Drăgan, secre­tar general al Consiliului de Miniştri. Au fost prezenţi, de aseme­nea, S. H. V. Sanandaji, am­basadorul Iranului la Bucu­reşti şi Abbas Guilanchah, şambelanul Curţii Imperiale. Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a oferit un dejun în onoarea prinţului Gholam Reza Pahlavi şi a prinţesei Manige. (Ager­pres). VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL INDIEI, INDIRA GANDHI Primul ministru al Republi­cii India, Indira Gandhi, îm­preună cu celelalte persoane oficiale indiene, a făcut în cursul zilei de marţi o vizită în regiunea Ploieşti. Primul ministru al Indiei a fost înso­ţit de Alexandru Roabă, mi­nistrul petrolului, Mihai Ma­rin, adjunct al ministrului a­­facerilor externe, Aurel Arde­­leanu, ambasadorul României în India, de funcţionari su­periori din Ministerul Aface­rilor Externe. Un prim popas a fost făcut la Rafinăria şi Combinatul Petrochimic — Brazi, unde oaspeţii au fost întîmpinaţi de Nicolae Tăbîrcă, preşedintele Comitetului Executiv al Sfa­tului popular al regiunii Plo­ieşti, Gheorghe Caranfil, ad­junct, al ministrului industriei chimice, şi membri ai condu­cerii celor două întreprinderi. Directorul general al Rafină­riei­ Brazi, Bujor Olteanu, şi directorul tehnic al­ Combina­tului Petrochimic, Valentin Ioniţă, au prezentat principa­lele secţii şi produsele aces­tor mari unităţi ale industriei petroliere şi chimice româ­neşti. Vizitînd secţia de distilare atmosferică şi în vid, oaspeţii s-au interesat îndeaproape de parametrii de funcţionare a in­stalaţiilor, deoarece o secţie a­semănătoare, însă cu o capa­citate mai mică, realizată de industria românească se află în funcţiune la Gauhati, prima rafinărie din sectorul de stat al Indiei, construită după pro­iecte şi cu utilaje româneşti. De asemenea, oaspeţii au ma­nifestat interes pentru instala­ţiile de reformare catalitică, care funcţionează la Rafină­ria Brazi ; în urma unui con­tract încheiat recent, instala­ţii de acest fel vor fi livrate Indiei de industria ţării noa­stre pentru rafinăria ce se con­struieşte la Haldia. Premierul indian şi ceilalţi oaspeţi au vizitat în continuare fabricile de olefine şi polietilenă din Combinatul Petrochimic, ale cărui produse sunt cunoscute şi în India. S-a vizitat apoi Uzina de utilaj petrolier „1 Mai“ Plo­ieşti, unde oaspeţii au fost sa­lutaţi de Mihai Martinescu, adjunct al ministrului indus­triei construcţiilor de maşini şi conducătorii uzinei. Direc­torul general, Dumitru Nistor, a prezentat un scurt istoric al uzinei şi rezultatele obţinu­te în dezvoltarea şi diversifi­carea producţiei de utilaj pe­trolier. Primul ministru al In­diei şi persoanele oficiale in­diene şi române au vizitat apoi (Continuare in pag. a 5-a) După opt zile de ploi torenţiale P­loile torenţiale care­­au căzut recent — timp de opt zile în şir — asupra capitalei Argentinei, Buenos Aires şi a regiunii înconjură­toare au provocat inundaţii de proporţii fără precedent. 37 de oameni şi-au pierdut viaţa, 50 sunt daţi dispăruţi, circa 100 000 au rămas fără adăpost iar pa­gubele materiale au fost eva­luate, la aproximativ 3,5 mili­arde. După ce, spre sfîrşitul săptămînii trecute, apele înce­puseră să scadă, ploile au re­venit cu aceiaşi intensitate. In vederea acţiunilor de salvare, autorităţile au proclamat stare excepţională în regiunea sinis­trată şi au trimis la faţa locu­lui 10 000 de soldaţi, pompieri şi personal sanitar.­­ Sarcina acestora din urmă nu este din cele mai uşoare ţinînd seama că trebuie să pătrundă în ca­sele suburbiilor izolate de apele revărsate, spre a da primul aju­tor celor în primejdie. Fotogra­fia de mai sus a surprins tocmai un asemenea moment : mem­brii unei echipe de salvare duc pe umeri un medic spre o casă inundată, ai cărei locatari, au nevoie urgentă de ajutor. Dineul oferit de ambasadorul Iranului Cu prilejul vizitei în ţara noastră a Alteţei Sale prinţul Gholam Reza Pahlavi şi a prinţesei Maniye, ambasado­rul Iranului la Bucureşti, S. H. V. Sanandaji, a oferit marţi seara un dineu în sa­loanele restaurantului „Athe­­nee Palace“, în onoarea pre­şedintelui Consiliului de Mi­niştri al României, Ion Gheor­ghe Maurer. Au luat parte Gheorghe Ră­­dulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gri­­gore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Bujor Al­másan, ministrul minelor, Pe­tru Burlacu, adjunct al minis­trului afacerilor externe, An­ghel Alexe, preşedintele Con­siliului Naţional pentru edu­caţie fizică şi sport. A participat, de asemenea, A. Guilanchah, şambelanul Curţii Imperiale iraniene. Dineul s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres)

Next