România Liberă, noiembrie 1968 (Anul 26, nr. 7475-7500)

1968-11-08 / nr. 7481

t . Aceeaşi Mărie cu altă palane n­ins oarecare, coco­ţat pe scara de hîrtie a schemei, ocupă în pace şi onor, un post ce nu i se cuvine. Treabă nu fa­ce. Mai mult încurcă. Me­ritele celorlalţi. Ie uzurpă el, conform principiului pe­rimat dar primejdios , fi­indcă sînt leu. E de-a dreptul grobian nu numai în relaţiile cu subalternii, dar şi cu cetăţenii care au neşansa să-l întîlnească, să-l solicite. Cu cei pe o treaptă mai sus decit el, e miel. Cu alţii, e parcă atins de rabie. Dacă a ajuns cumva responsabil de ma­gazin şi e prins cu mina vî­­rîtă pînă în fundul sacului, se face luntre şi punte şi scapă. Drept pedeapsă, mai marii lui îl mută discipli­nar. Tot responsabil. Să-şi spele păcatele prin muncă în comerţ. Şi, dacă se poa­te, cu un salariu sporit... Poate că e nu ştiu ce în­­vîrte hîrtii pe la vreun ION MARGINEANU IContinuare in pag. a 5-a) ..SCRISOARE DESCHISĂ Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE, REPORTAJ ŞI COMENTARIU Anul XXVI — nr. 7 481 Vineri 8 noiembrie 1968 6 pagini 30 bani Constituirea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare V­entile sosite aseară la redacţie ne-au anunţat că în mai multe judeţe ale ţării s-au desfăşurat adunări ale reprezentanţilor oamenilor muncii din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare pen­tru constituirea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii de naţionalitate ma­ghiară, germană, ucrainiană. La adunări au participat reprezentanţi­­ai comisiei centrale de organizare, primii secretari ai comitetelor judeţene ale P.C.R. Una din măsurile de o deosebită în­semnătate hotărîte de recenta plenară a C.C. al P.C.R. este constituirea Consiliu­lui oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din Republica Socialistă Ro­mânia şi a Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană din Republica Socialistă România, precum și a con­siliilor judeţene ale naţionalităţilor care trăiesc pe teritoriul respectiv alături de populaţia de naţionalitate română. Prin aceasta se asigură o şi mai intensă par­ticipare a­ naţionalităţilor conlocuitoare, împreună cu poporul român, sub con­ducerea partidului, la întreaga viaţă e­­conomică, politică şi culturală a patriei noastre — Republica Socialistă Ro­mânia. Crearea acestor consilii, ca şi apropiata organizare a Frontului Unităţii Socialiste, reflectă modul cuprinzător şi unitar în care partidul abordează întregul an­samblu al problemelor evoluţiei societăţii noastre socialiste, preocuparea sa con­stantă pentru a perfecţiona continuu viaţa socială a ţării pe drumul construc­ţiei socialiste. Aşa cum sublinia în plenară tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „constituirea Frontu­lui Unităţii Socialiste şi a consiliilor na­ţionalităţilor conlocuitoare va reprezenta un eveniment important în viaţa politică a ţării noastre. Aceasta va contribui la întărirea continuă a unităţii poporului, a tuturor oamenilor muncii indiferent de naţionalitate, la cimentarea coeziunii na­ţiunii socialiste — condiţie fundamentală a trăiniciei şi forţei orînduirii noastre socialiste, uriaşă forţă motrice a pro­gresului material şi spiritual al României noi*. Prin constituirea Consiliilor judeţene ale oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlo­cuitoare se creează forme corespunzătoa­re realităţilor vieţii noastre sociale, menite să asigure o şi mai strânsă înmănunchiere a energiilor, a tuturor capacităţilor de creaţie materială şi spirituală a oameni­lor muncii din ţara noastră, fără nici o deosebire de naţionalitate. Crearea aces­tor organisme duce la întărirea continuă a unităţii moral-politice a poporului muncitor, la coeziunea naţiunii noastre socialiste ; ele reprezintă un puternic in­strument pentru dezvoltarea democraţiei socialiste, asigurîndu-se posibilităţi supe­rioare oamenilor muncii aparţinînd naţio­nalităţilor conlocuitoare de a-şi manifesta iniţiativa creatoare şi contribuţia la con­ducerea treburilor de stat şi obşteşti. Noile măsuri hotărîte de plenară la a căror înfăptuire s-a pornit acum prin crearea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare, ilustrează pregnant principiul călăuzitor fundamental al politicii marxist-leniniste a partidului nostru în problema naţională : egalitatea tuturor celor ce muncesc fără deosebire de naţionalitate. Acest princi­piu, transpus în fapt în viaţa de zi cu zi a adus o contribuţie de cea mai mare im­portanţă la marile succese obţinute, sub conducerea partidului, în construc­ţia socialistă­ a României, la în­chegarea unităţii şi frăţiei oamenilor muncii din patria noastră, români, ma­ghiari, germani, sîrbi şi de alte na­ţionalităţi. în pagina a doua a ziarului pu­blicăm relatări de la constituirea primelor consilii judeţene ale oameni­lor muncii ai naţionalităţilor con­locuitoare. Adunările de constituire continuă. Gospodărirea raţională a pămintului Litera legii nu este încă peste tot respectată Ing. Nicolae Popescu director general in Consiliul Superior al Agriculturii A­u trecut cinci luni da cînd Marea Adunare Naţională a aprobat legea cu privire la apărarea, conservarea şi fo­losirea raţională a terenurilor agricole, timp suficient pentru a aprecia modul cum diferiţii po­sesori şi, respectiv, solicitanţii de terenuri agricole şi-au împli­nit îndatoririle ce le revin în domeniul mai bunei gospodăriri a pămîntului. Astăzi putem arăta că, din partea ministere­lor, organelor centrale şi locale există o grijă mult sporită faţă de amplasarea noilor obiective pe un teritoriu cit mai restrîns, în perimentrele construibile ale oraşelor sau în interiorul vetre­­lor de sat. Remarcăm totodată ca pozitiv faptul că, într-o pro­porţie crescîndă, o serie de con­strucţii prevăzute a se realiza in afara acestor perimetre sunt aşezate pe teritorii neproductive iar cînd acestea lipsesc, pe te­renuri agricole slab productive, de folosință inferioară sau cu fertilitate scăzută. Litera legii n-a fost însă peste tot respectată. Contrar prevede­rilor a continuat, în unele locuri, practica dăunătoare de scoatere a unor terenuri din circuitul (continuare in pag. a 2-a) țț.*".» » Ss* I t. ţ 'iţi 10 I I Paralel cu colaborarea cu întreprinderile producătoare de stofe de lină din ţară, Fi­latura de lînă integrată Con­stanţa — unitate dotată cu utilaje la nivelul tehnicii mondiale, fabricate în Ro­mânia — livrează produse de export într-o serie de ţări cu vechi tradiţii în branşă, prin­tre care: Anglia, Austria, Italia etc. Un clişeu : aspect din secţia de prelucrare a linii spălate Foto : AGERPRES TELEGRAME Tovarăşului MARIAN SPYCHALSKY preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polona VARŞOVIA In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, vă adresez dv„ Consiliului de Stat al R. P. Polone şi poporului frate polonez calde felicitări şi urări de noi succese în construcţia socialismului, cu prilejul celei de a 50-a aniversări a redobîndirii independenţei de stat a Polo­niei, moment de seamă în lupta poporului polonez pentru înfăp­tuirea năzuinţelor sale seculare de unitate, independenţă naţiona­lă, democraţie şi progres social. NICOLAE CEAUŞESCU Domnului RICHARD NIXON ■ Imi este deosebit de plăcut să vă adresez, cu prilejul alegerii Dumneavoastră în funcţia de înaltă răspundere de preşedinte al Statelor Unite ale Americii, felicitări cordiale şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima speranţa că rela­ţiile dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul popoarelor român şi american, al cauzei păcii şi colaborării in­ternaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU * Pentru îmbunătăţirea ali­mentării cu apă potabilă a Capitalei, se află în curs de execuţie un complex de ample lucrări hidrotehnice de captare, transport şi tra­tare a apei, care vor asigura în final un plus de debit de peste un milion m.c. apă po­tabilă pe zi. Imaginea de mai jos vă prezintă un as­pect de la construcţia decan­­torului de nămol la viitoarea staţie de tratare a apei de la Roşu Foto : AGERPRES Producţie peste prevederile planului Calculele încheiate la Direcţia judeţeană de statistică Bihor, au relevat faptul că în cele 10 luni care au trecut din acest an, colectivele industriale au dat o producţie marfă suplimentară ■— aceste prevederi — în valoare de 69,6 milioane lei. Au fost date n plus aproape 16 000 tone lignit, peste 1100 tone alumină, 22 000 m, ţesături de bumbac, 6 500 bucăţi tricotaje, 9 000 perechi încălţăminte şi alte produse ­ Anomalii comerciale pe calea lactee • Peregrinările nocturne ale produselor lactate şi orarul aproximativ al unităţilor de desfacere • La magazinul de prezentare al Ministerului Industriei Alimentare nu găseşti dimineaţa o ceaşcă cu lapte bătut • Disputa dintre furnizori şi beneficiari creează lacune în rafturile magazinelor A­m pornit la miezul nopţii, pe traiectoria nocturnă a produselor lactate, în dru­mul lor spre consumatori. Ince­­pînd de la această oră, maşinile întreprinderilor furnizoare se îndreaptă spre cele mai diferite puncte ale oraşului, pentru a aproviziona centrele şi magazi­nele specializate în desfacerea acestor produse. Există în ulti­mii ani o accentuată diversifi­care a preparatelor lactate şi aceste succese reliefează volu­mul tot mai mare de mărfuri alimentare puse la dispoziţia populaţiei. In raidul nostru am constatat insă că, în ultimul timp, îşi face loc o anumită inerţie în producerea şi desfa­cerea acestor articole, iar o seamă de noi sortimente — larg popularizate la timpul respectiv — îşi pierd pe drum identitatea şi dispar fără nici o urmă. Ne vom referi de la bun înce­put la desfacerea matinală a produselor lactate proaspete. Ieri dimineaţa la ora 5, în faţa unităţilor alimentare mii de na­vete cu sticle de lapte şi borca­ne de iaurt îşi aşteptau gospo­darii, pentru a fi puse în vîn­­zare. Am cronometrat în carti­erul Giuleşti cum funcţionează orarul unităţilor de desfacere. Cu excepţia magazinului de la numărul 113 şi a tonetei din Piaţa Giuleşti, care îşi încep ac­tivitatea la ora 5 şi 30 de mi­nute, celelalte stau cu sticlele la uşă pînă îşi deschid obloanele, în jurul orei 6 şi 30. Constantin Barbu, responsabilul magazinu­lui de pe b-dul Dinicu Golescu nr. 21—25, ne mărturisea cu acest prilej : „Este un mare de­calaj în orarul magazinelor care desfac astfel de preparate. Deşi laptele soseşte foarte devreme, magazinele se deschid tîrziu şi, adesea, cantităţi însemnate ră­­min pe trotuare. Sîntem in pra­gul anotimpului friguros şi dacă această situaţie va mai persista, riscăm — pe timp geros — ca laptele si îngheţe in sticle 11 Ni ea pare de-a dreptul inex­plicabilă atitudinea Direcţiei comerciale a municipiului Bucu­reşti (situaţie valabilă şi pentru alte oraşe din ţară), că pînă acum nu a reglementat ora pre­cisă de deschidere a unităţilor care desfac produsele lactate, lă­­sînd la bunul plac al gestionari­lor stabilirea aproximativă a orarului de funcţionare. Dacă centrele de pîine îşi încep acti­vitatea la ora 5 şi 30 dimineaţa, de ce oare multe alte unităţi alimentare se deschid cu o oră mai tîrziu ? Pentru ca gospoda­rul — cel care pleacă în zori la lucru — să facă două drumuri şi să piardă astfel în mod inu­til timpul ? O altă deficienţă este aceea că în locul sticlelor au apărut în ultimul timp voluminoasele bi­doane, care îngreuiază desface­rea laptelui printr-o manipu­lare dificilă. Zilnic, circa 20 000 de litri, iar duminica cam 50 000 de litri (ceea ce re­prezintă aproape 25 la sută din cantitatea integrală li­vrată Capitalei), sunt trans­portate în astfel de bidoa­ne, care generează cozi şi, tot­odată, condiții neigienice de desfacere. Cauza constă în ne-DUMITRU TABACU MIRCEA SCRIPCA (Gontinuare in pag. a 5-a) Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei Partidului Comunist din Japonia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.G. al P.C.R., a primit joi la amiază delegaţia Partidului Comunist din Japonia formată din tova­răşii: Satomi Hakamada, mem­bru al Prezidiului şi Secreta­riatului C.G. al P.O.J., Koichiro Ueda, membru supleant al Se­cretariatului, şeful Comisiei Politice a C.G. al P.G.J., Hide­­sato Namata, membru al Co­misiei Centrale de control fi­nanciar şi Shunichi Nishiza­­wa, redactor şef al revistei „Documente internaţionale”. Au participat tovarăşii­­ Le­­onte Răutu, membru al Comi­tetului Executiv, secretar al C.G. al P.C.R., Ştefan Voicu, membru al C.G. al P.C.R., re­dactor şef al revistei „Lupta de clasă“ şi Constantin Vasi­­liu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, într-o atmo­sferă caldă, tovărăşească a avut loc un schimb de păreri cu privire la probleme actuale ale mişcării comuniste şi mun­citoreşti, ale situaţiei interna­ţionale, precum şi în legătură cu dezvoltarea în continuare a relaţiilor frăţeşti între Parti­dul Comunist Român şi Parti­dul Comunist din Japonia. ­v. ÎN ÎNTÎMPINAREA ADUNĂRII GENERALE A SCRIITORILOR Unitate de concepţie şi de idealuri Convorbire cu acad. Zaharia Stancu Ne mai despart doar cîteva zile de Adunarea­ Generală a Scriitorilor, manifestare chema­tă să ofere cadrul unor rodni­ce dezbateri pe problemele ac­tuale ale literaturii. Publicăm mai jos răspunsurile acad. Za­­haria Stancu, preşedintele Uni­unii Scriitorilor, la întrebările adresate de un redactor al zia­rului nostru, în legătură cu a­­cest eveniment. — Ce ne puteţi spune cu privire la Adunarea Genera­lă a Scriitorilor care va a­­vea loc în curînd ? — La Adunarea Generală a Scriitorilor din România, care va avea loc în zilele de 11, 15 şi 16 noiembrie, adică la aproa­pe patru ani de la ultimul Con­gres al scriitorilor, vor partici­pa la dezbateri şi la alegerea forurilor de conducere ale U­­niunii toţi membrii săi, un număr de aproape şapte sute. Aşadar, această Adunare Generală repre­zintă un mare pas înainte pe ca­lea procesului de democratizare al vieţii scriitoriceşti. Este o măsură luată în spiritul proce­sului larg de continuă democra­tizare ce se desfăşoară in pre­zent in ţara noastră, la iniţiati­va Partidului Comunist Roman In toate sectoarele vieţii sociale. Nu mă Indoiesc că Adunarea Generală, astfel constituită, va prilejui ample, interesante şi rodnice dezbateri care vor duce la concluzii de natură să favo­rizeze şi mai mult pe viitor, pro­cesul de creaţie, scrierea de noi opere, care să reprezinte acele creaţii spirituale de care are ne­voie construcţia socialistă din ţara noastră astăzi şi care să slujească politica internă şi ex­ternă a partidului. Sunt convins — şi acest lucru reprezintă cea mai de seamă condiţie a rodni­ciei discuţiilor — că ele se vor desfăşura Intr-un înalt spirit partinic. In aceste vremuri, cînd uni­tatea Intre partid, conducerea ţării şi poporul nostru este mai deplină decît oriclnd, scriitorii români Îşi vor afirma In dezba­terile ce vor avea loc. In pri­mul rlnd, unitatea de concepţie şi de Idealuri a obştei lor, con­vingerea fermă de a lupta cu toată Însufleţirea, de a participa cu Întregul elan creator la în­făptuirea ţelurilor comune. — Dorim să ne spuneţi cî­­teva cuvinte despre situaţia creaţiei literare de la ulti­mul Congres al Scriitorilor plnă astăzi şi despre rolul pe care îl vor avea apropiatele dezbateri in dezvoltarea li­teraturii române. — După părerea mea, In anii care au trecut de la ultimul (Gontinuare in pag, a 3-a) Proiectul legii privind -------------- nr .........im im..im, comisiile de judecată în dezbatere publică Creşte rolul opiniei publice in viaţa socială Dr. Dumitru Mazilu E­xpresie a adlucirii demo­cratismului nostru socia­list, a creşterii rolului o­­piniei publice în viaţa socială, comisiile de judecată acţionează ca organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie, alese în adunări generale ale oamenilor muncii sau în sesiuni ale consiliilor populare. Proiectul de lege su­pus dezbaterii publice — Unind seama de experienţa pozitivă şi de unele lipsuri manifestate în trecut în activitatea unor organe similare — concentrează toate formele de jurisdicţie în cadrul unui singur organ cu o sferă de atribuţii lărgite. Este cunoscut fiecăruia dintre noi faptul că, în activitatea for­melor existente — comisiile de împăciuire, comisiile de litigii, consiliile de judecată din între­prinderi şi instituţii — s-au în­registrat numeroase rezultate pozitive acumulîndu-se o bo­gată şi valoroasă experienţă demnă de luat în seamă pentru activitatea viitoare. Insă, răs­­pîndirea activităţii cu caracter jurisdicţional obştesc în sarcina mai multor organe cu preocu­pări asemănătoare — după cum arată practica în materie — a dus la suprapuneri, la complica­(Continuare in pag. a 3-a) In Întreaga ţară MARI LUCRĂRI MODERNIZAREA REŢELEI DE DRUMURI O­biectiv al unei amplu plan de perspectivă, reţeaua de drumuri naţionale va fi supusă în continuare acţiunii de modernizare în vederea asi­gurării fluenţei circulaţiei în condiţiile intensificării traficu­lui auto. Se vor crea astfel po­sibilităţi de acces pe şoselele as­­faltice între noi zone şi loca­lităţi. Anul viitor va fi marcat de darea în folosinţă a unor lu­crări de importanţă deosebită. Va fi terminat noul traseu al drumului Bucureşti—Piteşti, care va permite legături rapide în­tre cele două centre, prin evi­tarea orașelor aglomerate, exe­cutarea denivelată a pasajelor (Continuare in pag. a 7-a) TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului Ion Gheorghe Maurer Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Guvernul şi poporul iranian mi se alătură în a prezenta Excelenţei Voastre mulţumirile noastre sincere pentru felici­tările adresate cu ocazia săr­bătorii naţionale iraniene. La rîndul meu vă adresez sănătate şi fericire, iar poporului prie­ten al României succese şi prosperitate. AMIR ABBAS HOVEIDA Primul ministru al Iranului ­ Recepţia oferită de ambasadorul Uniunii Sovietice cu prilejul aniversării Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie cu prilejul celei de a 51-a aniversari a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, am­basadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, A.V. Basov a oferit joi seara o recepţie în saloanele ambasadei. Au luat parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bod­­naraş, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Dumitru Popa, Ilie Murgules­­cu, vicepreşedinte al Marii A­­dunării Naţionale, George Ma­­covescu, prim adjunct al mi­nistrului Afacerilor Externe, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului. Au luat parte, de asemenea, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid, membri ai Consiliului General A.R.L.U.S., oameni de ştiinţă şi cultură, generali şi ofiţeri superiori, re­prezentanţi ai cultelor, ziarişti români şi străini. Au participat membrii dele­gaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-română în frunte cu S.M. Butusov, ministrul gospo­dăriei comunale a R.S.F.S.R., conducătorul delegaţiei. Erau prezenţi şefi ai misiu­nilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres)

Next