România Liberă, octombrie 1969 (Anul 27, nr. 7760-7786)
1969-10-09 / nr. 7767
„România liberau nr. 7767 — 9.X.1969 — pag. a 2-a (Urmare din pag. I) Iese că în unele unităţi agricole — chiar în judeţele mai avansate cu executarea lucrărilor — nu se acordă atenţia cuvenită organizării muncii pînă în cele mai mici amănunte, se iroseşte timp preţios, se constată serioase neajunsuri in folosirea mijloacelor mecanizate, cadrul serviciului de mecanizare al Direcţiei agricole judeţene, justifică nefolosirea acestor combine prin lipsa tractoarelor care sunt utilizate la alte lucrări. Dar realitatea — din unităţile prin care am trecut — îl contrazice pe inginerul Popescu: am găsit destule tractoare care stau degeaba. Iată un exemplu : la PODOLENI, în jurul orei 9 jumătate cele 21 de tractoare se aflau încă la sediul secţiei. Deşi aceasta dispune de o combină CT—2R şi aici recoltatul porumbului se făcea numai manual. GH. ARAMĂ, şeful secţiei, ne-a informat că, chiar în dimineaţa aceea combina a fost trimisă în atelierul IMA Podoleni pentru unele modificări. Or, pînă acum nu a fost destulă vreme penRecoltarea culturilor tîrzii bate pasul Pe l°c din judeţul TULCEA. Porumbul bunăoară, nu s-a recoltat decît pe 12 719 hectare din cele 44 877 hectare însămânţate, în unele unităţi cum ar fi cele din SÎMBĂTA, TOPOLOGU, TURDA,, TURCOAIA, JIJILA şi altele realizările reprezintă doar 50—80 hectare recoltate, şi aceasta în condiţiile cînd fiecare cultivă cîteva sute de hectare cu porumb. Ba în unele cooperative agricole mai sunt la ora aceasta de strîns recolta de floarea soarelui, lucrare care în majoritatea judeţelor ţării este încheiată. (La FRECÂŢEI mai erau de recoltat 125 ha, la BEŞTEPE 100 ha etc.). Cauzele reale — pentru că conducerile organelor agricole judeţene au găsit destule scuze — care fac ca în judeţul Tulcea lucrările agricole să se desfăşoare atît de anevoios este faptul că orele, şi chiar zilele, se strecoară printre degete fără ca să se înregistreze progrese mai vizibile. Datorită gravelor deficienţe existente în munca mecanizatorilor de la I.M.A. contribuţia acestor întreprinderi la grăbirea lucrărilor de sezon este cu totul neconvingătoare. Ne referim la indisciplina care se mai face simţită în rîndul unor mecanizatori, la funcţionarea defectuoasă a unor tru executarea acestor modificări ? Chiar şi acolo unde combinele sînt folosite în oarecare măsură, ele nu dau randamentul scontat, fie din cauza deficienţelor de organizare, fie din lipsa remorcilor. Un asemenea caz am întîlnit la cooperativa agricolă din PETRICANI unde combina nu lucrează ore întregi aşteptînd în lan remorcile agricole a căror descărcare se face anevoios din cauza lipsei braţelor de muncă. Un calcul sumar arată că dacă ar fi lucrat toate combinele aflate în dotarea I.M.A., în cooperativele agricole din judeţul Neamţ se putea recolta porumbul de pe o suprafaţă cu 40 la sută mai mare decît cea realizată pînă acum, utilaje cu care au fost dotate unităţile. Cîteva exemple sunt Silificatoare. La C.A.P. NALBANT combina de recoltat porumb CT—2R a fost pusă în funcţiune abia la 6 octombrie, iar în ziua respectivă nu a funcţionat cîteva ore din lipsă de remorci. De menţionat că la această cooperativă în perioada 1—7 octombrie nu s-a recoltat nici un hectar cu porumb. Mecanizatorii care deservesc cooperativele agricole din DOROBANŢUL folosesc tractoarele pentru plimbări şi diverse alte interese personale, iar cooperatorii din CIUCUROVA își pierd timpul tăifăsuind toată ziua pe tarla. Şi acestea nu sînt singurele exemple. Nu e de mirare să se petreacă asemenea lucruri pe teren atîta timp cît în cursul unei zile nu am întîlnit pe tarlalele unităţilor din CATALOI, NALBANT, CIUCUROVA şi IZVOARELE nici un reprezentant al Uniunii cooperatiste judeţene. Aşa se explică faptul că în săptămîna de la 17 octombrie nu s-a recoltat în medie pe zi decît cca 500 hectare cu porumb, faţă de 650 cît este viteza zilnică planificată. Mergînd în asemenea ritm cu recoltatul, judeţul Tulcea nu va termina strînsul recoltei de porumb decît pe la începutul lunii decembrie, lucru care, fireşte, nu poate fi admis. Ce are de spus direcţia agricolă şi uniunea judeţeană a C.A.P. al căror stil defectuos de muncă, slaba preocupare pentru în ultimul timp ritmul lucrărilor agricole s-a intensificat întrucîtva în judeţul HUNEDOARA. Cu toate acestea campaniade toamnă nu se desfăşoară în ritmul impus de necesităţi. în timp ce unii se ocupă cu răspundere de această problemă, alţii caută justificări şi nu intervin cu competenţă pentru buna organizare a muncii. Deunăzi, la secţia IMA din Simeria stăteau nefolosite 5 tractoare şi mai multe remorci. Cauza ? Din „iniţiativa“ conducerii acestei secţii două remorci au fost trimise în zori de zi să aducă... nişte nisip pentru construcţiile proprii, iar ceilalţi tractorişti au trecut pe posturi de încărcători. Misiunea s-a prelungit pînă la orele 13 în timp ce în unităţile din raza lor de activitate erau destule lucrări urgente de executat. La C.A.P. RAPOLTUL marea majoritate a recoltei de sfeclă de zahăr se află în grămezi pe terenul unde trebuie însămînţat grîu. Conducerea cooperativei s-a mulţumit să trimită cîteva căruţe pentru efectuarea transportului, iar mecanizatorii — care puteau la rîndul lor să-i ajute — au preferat să care nisip. Deşi ştie că lucrările de recoltare sunt rămase în urmă, preşedintele C.A.P. Rapolt — FLOREA EMILIAN — îşi făcea de lucru la sediul unităţii cu alte probleme care n-au nici o contingenţă cu lucrările agricole. Nici la C.A.P. SIMERIA lucrurile nu stau mai bine, în timp ce numai două din cele 7 tractoare repartizate lucrau, RAVAŞ PĂUN, preşedintele cooperativei, şi inginerul agronom stăteau liniştiţi în bidepăşirea greutăţilor care există în unele unităţi se reflectă în rezultatele cu totul nesatisfăcătoare obţinute în această campanie erou. Dacă s-ar fi eliberat terenul de resturile vegetale, mijloacele mecanizate ar fi putut lucra din plin la pregătirea terenului, ceea ce era în interesul unităţii. în, cursul raidului ne-am oprit la C.A.P. din DEVA. Preşedintele C.A.P., IGNA COSTICĂ, inginerul agronom IOAN BORZA şi alţii se foiau prin curte şi prin birouri. în schimb la SINTUHALM sfecla de zahăr şi resturile de la sfeclă stăteau de multă vreme în cîmp. Chiar în ziua respectivă un autocamion a iuudat zadarnic tarlalele agistăţii să încarce sfecla, dar nu s-a găsit nimeni care să dea lămuriri şi ajutor. în prezenţa primarului de la municipiul Deva, preşedintele cooperativei argumenta că nu sunt oameni pentru recoltare, dar la acea oră cazanul de ţuică mergea strună şi o serie de cooperatori se clătinau prin curtea unităţii. Contrar aşteptărilor, şi în alte părţi lucrările agricole de toamnă se desfăşoară anevoios datorită unor deficienţe în organizarea muncii. La C.A.P. PESTIŞUL MARE, AUREL VLAICU, FOLT, CIGMAU și altele nici n-a început încă recoltarea porumbului. In timp ce unele conduceri de cooperative se plîng de lipsă de braţe de muncă două combine pentru recoltatul porumbului de la I.M.A. ORASTIE n-au lucrat deloc în această campanie. Sub diverse pretexte conducerile cooperativelor din ORĂŞTIE, COSTAU şi TURDAŞ au refuzat să lucreze cu combina, argumentînd că n-are cine să depănuşeze ştiuleţii. Orele prielnice se strecoară printre degete, dar organele agricole judeţene nu acţionează „Magnetul“ biroului călduţ este mai puternic decit cel al cîmpului Ancheta întreprinsă ne-a dezvăluit alte deficienţe de organizare a campaniei agricole in multe unităţi. Timpul scurt care a mai rămas ca şi rămînerile în urmă existente în unele judeţe la executarea lucrărilor agricole obligă pe specialiştii organelor agricole judeţene, împreună cu conducerile unităţilor agricole, să organizeze mai bine activitatea oamenilor, astfel ca nici o oră să nu fie irosită, să pună capăt indisciplinei unor mecanizatori, să exercite, cu adevărat, un control pe teren. Pentru aceasta este nevoie ca întreaga lor muncă să se desfăşoare la cîmp, acolo unde se hotărăşte soarta producţiei. TH. MARCAROV, C. AZOIJU, V. CHIURTU, I. COJOCARU In timp ce combinele „se odihnesc“, realizările la culesul porumbului sunt sub orice critică . În ciuda faptului că există mijloace şi forţe suficiente, recoltatul porumbului se desfăşoară intr-un ritm extrem de lent. Cu o viteză zilnică — aşa cum s-a înregistrat în ultima perioadă — de numai 23 000 ha pe ţară, înseamnă că lucrarea n-are şanse să se încheie decit în... 50 de zile. Or, acest lucru nu poate fi admis. Să vedem, bunăoară, ce se întîmplă în judeţul NEAMŢ în această privinţă. Pînă acum cîteva zile în 23 de unităţi nu se culesese încă nici un ştiulete. Multă vreme s-a justificat rămînerea în urmă la această lucrare prin neajungerea la maturitate a plantelor. De aproape două săptămâni însă, în urma brumei căzute, porumbul a devenit numai bun de cules. Cu toate acestea, în cele mai multe unităţi, BODEŞTI, GÎRCINA, BORLEŞTI, DOLJEŞTI, HORIA, DRAGOMIREŞTI începerea recoltării este amînată de pe o zi pe alta. Cooperatorii din Bodeştii de Sus, bunăoară, au de cules recolta de pe 460 de hectare. — VOM ÎNCEPE DE JOI — ne asigură ION DASCALU, preşedintele unităţii. — ACUM MĂ PREGĂTESC SĂ PLEC LA O ŞEDINŢĂ LA TRIFEŞTI. Ţinem să precizăm că în ziua raidului nostru în mai multe unităţi preşedinţii nu au fost de găsit deoarece erau plecaţi la această şedinţă convocată de uniunea judeţeană a C.A.P. pentru a discuta unele probleme în legătură cu... construirea unui atelier de reparaţii. Vorba ceea : „Ţara arde şi baba se piaptănă“... Tari în vorbe, neputincioşi în fapte La Dobreni, stăm de vorbă cu inginerul agronom CONSTANTIN GHINER. Este convins că porumbul trebuie cules cît mai repede, altfel se iroseşte. Numai că una este convingerea tovarăşilor din conducerea cooperativei şi alta situaţia de fapt. Pînă în prezent aici nu se strînsese recolta de porumb decît de pe 24 ha. Inginerul agronom se plîngea că lipsesc brațele de muncă. Se vede treaba că uitase de combina CT—2R existentă în unitate care n-a „spart gheaţa“ cu noua recoltă. Singur ne-a mărturisit că în tarlaua Căciulești 100 ha de porumb ajuns la maturitate poate fi recoltat oricînd cu combina. Atunci ce se mai aşteaptă ? Trebuie spus că şi la alte cooperative agricole de producţie din judeţul Neamţ, combinele de recoltat porumb nu sunt folosite. La ROZNOV, unde există două combine, din cele 570 ha de porumb s-au recoltat abia 20 ha, dar şi acestea manual. Combinele stau nefolosite şi la cooperativele agricole din BORLEŞTI, HORIA, MĂRGINENI. Inginerul MARIN POPESCU din (Urmare din pag. 1) cialişti şi tehnicieni. Zeci de mii de specialişti cu profil diferit lucrează ca salariaţi ai statului pentru punerea în valoare a rezervelor de creştere a producţiei în unităţile cooperatiste. Preocuparea permanentă a conducerii de partid şi de stat pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a agriculturii se oglindeşte în dinamica ascendentă a producţiilor. Deşi condiţiile climatice n-au fost în unii ani favorabile, în perioada 1966—1968 producţia agricolă globală a sporit cu 24 la sută în comparaţie cu media anilor 1961—1965. In 1968, faţă de 1963, producţia globală a cooperativelor agricole a crescut cu peste 5 miliarde lei. Unităţile s-au consolidat continuu din punct de vedere economic, a crescut bunăstarea cooperatorilor. în perioada 1963—1968, veniturile totale ale cooperatorilor din activitatea desfăşurată în cooperative au sporit cu circa 2 miliarde lei. Toate acestea confirmăjusteţea politicii partidului privind transformarea socialistă a agriculturii, demonstrează că cooperativa agricolă de producţie reprezintă calea cea mai corespunzătoare însuşită de ţărănime, in stare să asigure bunăstarea celor ce muncesc. în anii construcţiei socialiste, satul a cunoscut înnoiri şi binefaceri de care n-a putut beneficia nicicînd în trecut. în 9200 sate, în locul lămpilor cu gaz, luminează becul electric. Ţăranii şi-au construit peste 1100000 case noi. Ei beneficiază de asistenţă medicală acordată de cei aproape 6000 medici care lucrează în policlinici, dispensare, circumscripţii sanitare etc. Mulţi, foarte mulţi fii de ţărani sunt şcolarizaţi, pe cheltuiala statului, dobîndind calificări medii şi superioare. In sate activează o adevărată armată de intelectuali care luminează şi înalţă spre cultură marea masă a ţărănimii. Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltată, realizarea marilor obiective stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., fac necesară paralel cu dezvoltarea continuă a aportului clasei muncitoare, o mai promptă participare a ţărănimii, pe măsura posibilităţilor create, la progresul general al ţării, la înflorirea continuă a economiei naţionale şi ridicarea bunăstării întregului popor. Această contribuţie poate fi mai substanţială, pe calea sporirii continue a producţiei vegetale şi animale, a onorării exemplare a obligaţiilor asumate prin contractele încheiate cu statul pentru livrarea produselor agricole. In aceste zile, ţărănimea cooperatistă cu sprijinul mecanizatorilor trebuie să facă tot ceea ce-i stă în putinţă pentru ca noua recoltă să fie cît mai repede înmagazinată şi fără pierderi, pentru ca sămînţa nouă să fie cît mai grabnic pusă sub brazdă. Participarea masivă a cooperatorilor la muncă, folosirea din plin a fiecărei zile prielnice şi a mijloacelor de mecanizare puse la dispoziţie de stat prin intermediul întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, lucrul fără întrerupere, zi şi noapte, vor permite ca întreaga producţie de porumb, sfeclă de zahăr, legume, fructe etc. să fie pusă neîntîrziat la adăpost de intemperii, între sat şi oraş are loc continuu un schimb de valori. Industria pune la dispoziţia ţărănimii la preţuri stabile o gamă extrem de variată de produse, de la maşini agricole, pînă la produse alimentare. Este firesc ca satul să furnizeze, în schimb, oraşului, produsele agroalimentare de care are nevoie populaţia şi industria prelucrătoare. In condiţiile creşterii sprijinului acordat de stat, a conştiinţei socialiste a ţărănimii cooperatiste este posibil ca acest schimb de valori să ia o amploare tot mai mare. In mecanismul schimbului dintre oraş şi sat, un rol deosebit îl are realizarea exemplară a obligaţiilor ce derivă din contractele încheiate de cooperativele agricole cu statul pentru livrarea de produse la preţuri ferme, avantajoase. Dînd dovadă de înţelegerea necesităţii participării tot mai largi la edificarea construcţiei socialiste, de adînc patriotism, de înaltă conştiinţă cetăţenească, multe unităţi cooperatiste, din toate judeţele ţării, îşi onorează cu prisosinţă aceste obligaţii. C.A.P. GIRBOVI, din judeţul Ilfov, de pildă, a livrat statului 423 tone grîu faţă de 260 cît s-a angajat, iar C.A.P. VALEA MACRIŞ, a dat, peste prevederile contractuale, 217 tone grîu. C.A.P. GOGOŞARI şi ODIVOAIA şi-au onorat şi depăşit obligaţiile în ceea ce priveşte floarea-soarelui. Cooperative agricole cum sunt cele din HARMAN, BILED, SÎNTANA şi multe altele de pe tot cuprinsul patriei se înscriu printre numeroasele unităţi care livrează suplimentar, la fondul central al statului, mari cantităţi de cereale sau produse animaliere, obţinînd astfel venituri importante. Există însă unităţi care, contrar propriilor lor interese şi contrar intereselor generale ale ■ societăţii, nu reuşesc să se achite de obligaţiile asumate. S-au primit avansuri băneşti de la stat dar consiliile de conducere n-au acţionat cu toată răspunderea pentru realizarea preven I derilor contractuale. După cum se cunoaşte, în balanţa aprovizionării populaţiei şi a industriei, produsele pe care trebuie să le livreze cooperativele agricole în cadrul contractelor au o pondere importantă. Iată de ce apare cu totul inadmisibilă tendinţa unor cooperative de a nu acorda atenţia cuvenită respectării propriilor lor angajamente devenite, prin contract, obligatorii. Trebuie înţeles de către conducerile acestor cooperative în speţă că nelivrarea producţiei contractate este atît în defavoarea consolidării economice a unităţilor respective cît şi în dauna ritmicei şi deplinei aprovizionări a populaţiei şi in- I dustriei cu produse agroalimen- I tare. I Contractul de livrări încheiat I cu statul constituie o formă I concretă, prin care agricultura I cooperatistă participă la progresul general al ţării. Ia ereş- I terea bunăstării generale. Iată I I de ce este necesar ca începînd I I de la organele centrale — : 1 U.N.C.A.P., Departamentul de valorificare a legumelor și fructelor din cadrul M.C.I., Departamentul de valorificare a cerealelor etc. și pînă la ultima unitate — trebuie să se înțeleagă că onorarea contractelor nu este o chestiune facultativă, ci o obligaţie de onoare faţă de stat a cărei încălcare lezează interesele ţării întregi. Consiliile de conducere ale C.A.P., specialiştii din unităţi, Uniunile cooperatiste judeţene au datoria de a desfăşura o amplă muncă organizatorică, politică, educativă în rîndul cooperatorilor, pentru a se combate tendinţele de frustrare a statului sau tendinţele de a valorifica produsele agricole pe piaţa neorganizată, înainte de achitarea obligaţiilor contractuale. Nu trebuie să se admită nimănui să beneficieze de sprijinul statului fără a răspunde acestui sprijin printr-o activitate care să se soldeze cu onorarea în termen a tuturor obligaţiilor asumate. Respectarea contractelor trebuie să fie pentru fiecare cooperativă agricolă o datorie de onoare, o manifestare concretă a profundului ataşament faţă de cauza construcţiei socialiste, dovada deplinului patriotism care o animă. Aceasta este în interesul afirmării şi dezvoltării neîncetate a agriculturii cooperatiste, aceasta serveşte intereselor generale ale societăţii, propăşirii patriei noastre socialiste pe noi şi noi trepte ale civili- zaţiei şi progresului. Onorarea integrată a obligaţiilor . Un contabil tare de... cap Ca membru al cooperativei agricole de producţie— ne scria pensionarul Marin Negrea din comuna Verbiţa, judeţul Dolj—urma să primesc conform prevederilor statutului şi linele ajutoare în produse. Împreună cu alţi trei pensionari de stat, ca şi mine, am făcut şi eu cerere pentru aceasta, cerere discutată și aprobată de adunarea generală a cooperativei. Aprobarea a fost consemnată și în procesul-verbal încheiat cu acest prilej. Iată însă că hotărîrea adunării generale a fost anulată de contabilul șef Constantin Păun, care refuză categoric să-i dea curs. Motivul? Că la data cînd am făcut cererea respectivă (18 septembrie 1959) nu aveam 65 de ani împliniţi, ci doar 64 şi zece luni. Cum să calific această interpretare a prevederilor statutare ? Cui să mă adresez în vederea obţinerii drepturilor care mi se cuvin? Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie din judeţul Dolj, care a cercetat sesizarea cititorului nostru, ne comunică: „Această interpretare dată textelor unor articole din statutul C.A.P. constituie o şicană, un abuz din partea contabilului şef al cooperativei respective, deoarece articolele 26 şi 30 din statut reglementează drepturile membrilor cooperatori la ajutorul in natură ce se acordă pensionarilor de stat (fără a se condiţiona virsta de 65 de ani). Singura condiţie impusă de statut este ca acest ajutor în natură să fie aprobat de adunarea generală. Or această aprobare a fost obţinută. Contabilul şef este obligat deci să execute dispoziţiile adunării generale, nu să le infirme". Bine spus. Dar cum contabilul cu pricina, se dovedeşte tare de cap... Pedeapsă pe măsura faptelor comise Oamenii din satul Roadeş judeţul Braşov sunt pe bună dreptate renumiţi în creşterea oilor. „Renumele“ pe care şi le-au ciştigat ciobanii Aurel Miţulea, Dumitru Ţinuşi Virgil Tinu n-are nimic comun insă cu această îndeletnicire — ne scria cititorul FLORIAN ENE din Bucureşti. Cum am trecut hotarul comunei am şi aflat că aceştia sînt cei mai mari scandalagii din împrejurimi. Ultimul scandal provocat la bufetul din localitate — povestesc sătenii — a rămas de pomină. După ce au băut zdravăn, cu mintea înfierbîntată, au sărit cu cuţitele şi i-au înjunghiat pe cetăţenii Ion Pavel şi Gheorghe Schneider fără ca aceştia să fi avut vreo vină. S-au făcut cercetări, dar oamenii din comună n-au aflat încă modul în care s-a soluţionat acest caz. După răspunsul primit din partea Inspectoratului miliţiei judeţului Braşov, care a efectuat cercetările de rigoare, suntem în măsură să-i informăm pe sătenii din Roadeş că pedeapsa aplicată infractorilor Aurel Miţulea, Dumitru Ţinu şi Virgil Tinu va fi pe măsura faptelor lor. Făcindu-se vinovaţi de săvirşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri , după întocmirea dosarului de cercetare penală , ei au fost înaintaţi procuraturii Făgăraş pentru trimitere in judecată, urmind să suporte consecinţele legale. A rămas doar faima dintre satele bănăţene din valea Caraşului. Vrani este cunoscut ca o localitate cu o veche tradiţie cultural-artistică. Aici, la Vrani, — menţionează in scrisoarea adresată redacţiei cititorul Gheorghe Vrăniamţiu — au existat, pină cu ciţiva ani in urmă, două instituţii culturale, in cadrul cărora au activat puternice formaţii artistice, a căror valoare şi faimă erau foarte cunoscute. Poate datorită acestei faime, recent, cind corul de la Coştei şi-a sărbătorit cea de-a suta aniversare, au fost invitate şi fanfara şi corul de la Vrani. Am răspuns invitaţiei printr-o tăcere ruşinoasă. Căci aceste cunoscute formaţii ale vranienilor nu mai există. Din cele peste 50 de instrumente pentru fanfară au rămas doar 12 si nici acestea in stare bună. Stau aruncate pur si simplu intr-un dulap aflat in curtea căminului cultural. Dar chiar dacă s-ar fi depozitat in clădirea căminului, ele tot n-ar fi avut o soartă mai bună, datorită neglijentei totale in care este ţinut acest lăcaş : în interior plouă ca afară ; uşile nu mai au nici un fel de clanţă, astfel că oricine poate să intre şi să iasă nestingherit , întregul mobilier este lăsat pradă deteriorării. Vă închipuiţi, cred, ce fel de activitate culturală se duce in acest decor. Avem în schimb un director de cămin care raportează lunar roadele muncii sale, pentru care primește salariu... Locul specialistului (Urmare din pag. I) superioară, Biroul Comitetului judeţean a constatat că în toate unităţile noastre economice lipsesc asemenea cadre, majoritatea celor existente fiind cu derogare de studii. — Pe ce căi aţi încercat să soluţionaţi o astfel de situaţie ? — Anul trecut am cerut pentru economia locală Ministerului Invăţămintului prin Comitetul pentru problemele administraţiei locale (azi CSEAL) 39 de cadre cu studii superioare (arhitecţi, economişti, ingineri constructori, jurişti etc.). Ni s-au repartizat doar 27 dar din care nu s-au prezentat decit 10, fără a fi printre aceştia vreun arhitect sau economist. In acest an situaţia s-a repetat : am cerut 53 , ni s-au repartizat 26 (!) şi s-au prezentat numai 16. Singurul arhitect care a sosit este fără examen de stat... Pentru întreprinderile republicane am sesizat ministerele respective şi le-am solicitat sprijinul. — Ce ecou a avut la ministere cererea judeţului ? — Absolut nici unul. Noi am vorbit, noi am auzit, deşi aveau sarcina expresă ca, mai ales pentru judeţele noi, cadrele să fie asigurate cu prioritate. De aceea suntem astăzi în situaţia de a menţine la cele 7 întreprinderi republicane mai importante pe 10 posturi de ingineri şi 10 de economişti, cadre cu pregătire medic Alte 70 de posturi de conducere sunt ocupate prin derogare. Din 30 de inspectori ai filialei Băncii Naţionale numai unul ( ! !) are studii superioare. In agriculturajudeţului avem la ora actuală 120 de posturi libere de ingineri agronomi, zootehnişti, medici veterinari etc. In acest an ni s-au repartizat 90, dar încă nimeni nu s-a prezentat. In invătămint avem o situaţie şi mai proastă : ne lipsesc 1 600 de cadre cu pregătire superioară — profesori de matematică, fizică, chimie, limbi străine (în tot judeţul nu există un profesor de engleză). Jumătate din numărul „cadrelor didactice“ existente sunt suplinitori — majoritatea foşti elevi. — In aceşti doi ani aţi primit, desigur, vizita unor conducători de ministere. Nu aţi discutat cu ei aceste probleme ? — Dar- am fi fost vizitaţi mai ■ies de miniştri, cu siguranţă şi-ar fi dat seama de necesitatea dotării cu cadre a întreprinderilor din raza judeţului nostru şi situaţia acestora ar fi fost alta. Dar acest lucru nu s-a intimplat. Iar atunci cînd, totuşi au venit, cum a fost cazul ministrului industriei alimentare ing. GH MOLDOVAN, şi a adjunctului de ministru ing. Gh. BOERU, şi am discutat cu ei problema cadrelor din unităţile in subordine, situaţia a rămas neschimbată. Mai mult , în prezent se organizează in judeţul nostru două mari combinate — unul al industriei alimentare, altul al industriei uşoare. Ei bine, nimeni din minister nu a venit să întărească conducerile acestor combinate. Trebuie să ne descurcăm cu ceea ce avem pe plan local. Şi ceea ce avem am arătat. Aşa că la noi in loc să apropiem conducerea de producţie o îndepărtăm pentru că suntem nevoiţi să-i scoatem din secţiile producătoare pe cei mai buni specialişti. La Plenara Comitetului judeţean care s-a ţinut pe 26 septembrie ax. a participat din partea M.I.A. directorul general GH. CIUREA, pe care l-am întrebat dacă este vreo speranţă ca să primim ciţiva specialişti din minister. Răspunsul ne-a dezarmat complet : nici un cadru disponibil din M.I.A. (şi sunt cîteva sute) nu va părăsi Bucureştiul cu direcţia Botoşani. Am înţeles atunci că cele 5 combinate ale industriei alimentare care vor lua fiinţă în Capitală vor fi create special pentru a putea absorbi tot acest disponibil ! Nici Ministerul Industriei Uşoare, ne-a spus ing. I. SARLICI, care a reprezentat ministerul la Plenara noastră, nu va trimite specialişti care să lucreze în noul Combinat al industriei uşoare ce se organizează la Botoşani. Or, cu o asemenea înţelegere de către ministere a obligaţiilor ce le revin privind repartizarea cît mai raţională a cadrelor de care dispun, vă daţi seama de ce rezultatele economice ale întreprinderilor în subordine sunt slabe. * Cît priveşte condiţiile de muncă şi de viaţă pe care judeţul Botoşani le asigură în mod deosebit cadrelor cu pregătire superioară, am aflat, că tuturor specialiştilor li s-au repartizat locuinţe corespunzătoare. La fel se va proceda cu toţi cei ce vor veni aici, şi pentru care încă de pe acum există preocuparea de a li se înmîna deîndată cheia apartamentului ce-l vor locui. Fiind primiţi cu atîta grijă, asigurindu-li-se de la început condiţii bune de muncă nu rămîne decit ca fiecare specialist să înţeleagă obligațiile ce-i revin de a lucra acolo unde este cel mai mult nevoie de pregătirea sa.