România Liberă, octombrie 1969 (Anul 27, nr. 7760-7786)

1969-10-09 / nr. 7767

„România liberau nr. 7767 — 9.X.1969 — pag. a 2-a (Urmare din pag. I) Iese că în unele unităţi agri­cole — chiar în judeţele mai avansate cu executarea lucră­rilor — nu se acordă atenţia cuvenită organizării muncii pînă în cele mai mici amănun­te, se iroseşte timp preţios, se constată serioase neajunsuri in folosirea mijloacelor mecani­zate, cadrul serviciului de mecani­zare al Direcţiei agricole ju­deţene, justifică nefolosirea acestor combine prin lipsa tractoarelor care sunt utilizate la alte lucrări. Dar realitatea — din unităţile prin care am trecut — îl contrazice pe in­ginerul Popescu: am găsit destule tractoare care stau degeaba. Iată un exemplu : la PODOLENI, în jurul orei 9 jumătate cele 21 de tractoa­re se aflau încă la sediul sec­ţiei. Deşi aceasta dispune de o combină CT—2R şi aici re­coltatul porumbului se făcea numai manual. GH. ARAMĂ, şeful secţiei, ne-a informat că, chiar în dimineaţa aceea com­bina a fost trimisă în atelie­rul IMA Podoleni pentru u­­nele modificări. Or, pînă acum nu a fost destulă vreme pen­Recoltarea culturilor tîrzii bate pasul Pe l°c d­­in judeţul TULCEA. Porumbul bunăoa­ră, nu s-a recoltat decît pe 12 719 hectare din cele 44 877 hectare însămânţate, în une­le unităţi cum ar fi cele din SÎMBĂTA, TOPOLOGU, TURDA,, TURCOAIA, JIJI­­LA şi altele realizările repre­zintă doar 50—80 hectare re­coltate, şi aceasta în condiţiile cînd fiecare cultivă cîteva su­te de hectare cu porumb. Ba în unele cooperative agricole mai sunt la ora aceasta de strîns recolta de floarea soa­relui, lucrare care în majori­tatea judeţelor ţării este în­cheiată. (La FRECÂŢEI mai erau de recoltat 125 ha, la BEŞTEPE 100 ha etc.). Cauzele reale — pentru că conducerile organelor agri­cole judeţene au găsit destule scuze — care fac ca în judeţul Tulcea lucrările agricole să se desfăşoare atît de anevoios este faptul că orele, şi chiar zilele, se strecoară printre de­gete fără ca să se înregistreze progrese mai vizibile. Datori­tă gravelor deficienţe exis­tente în munca mecanizato­rilor de la I.M.A. contribuţia acestor întreprinderi la gră­birea lucrărilor de sezon este cu totul neconvingătoare. Ne referim la indisciplina care se mai face simţită în rîndul unor mecanizatori, la func­ţionarea defectuoasă a unor tru executarea acestor modi­ficări ? Chiar şi acolo unde combi­nele sînt folosite în oarecare măsură, ele nu dau randamen­tul scontat, fie din cauza de­ficienţelor de organizare, fie din lipsa remorcilor. Un ase­menea caz am întîlnit la coo­perativa agricolă din PE­­TRICANI unde combina nu lucrează ore întregi aşteptînd în lan remorcile agricole a căror descărcare se face ane­voios din cauza lipsei braţelor de muncă. Un calcul sumar arată că dacă ar fi lucrat toa­te combinele aflate în dota­rea I.M.A., în cooperativele a­­gricole din judeţul Neamţ se putea recolta porumbul de pe o suprafaţă cu 40 la sută mai mare decît cea realizată pînă acum, utilaje cu care au fost dotate unităţile. Cîteva exemple sunt Silificatoare. La C.A.P. NAL­­BANT combina de recoltat porumb CT—2R a fost pusă în funcţiune abia la 6 octom­brie, iar în ziua respectivă nu a funcţionat cîteva ore din lipsă de remorci. De menţio­nat că la această cooperativă în perioada 1—7 octombrie nu s-a recoltat nici un hectar cu porumb. Mecanizatorii ca­re deservesc cooperativele a­­gricole din DOROBANŢUL folosesc tractoarele pentru plimbări şi diverse alte inte­rese personale, iar coopera­torii din CIUCUROVA își pierd timpul tăifăsuind toată ziua pe tarla. Şi acestea nu sînt singurele exemple. Nu e de mirare să se petreacă ase­menea lucruri pe teren atîta timp cît în cursul unei zile nu am întîlnit pe tarlalele unită­ţilor din CATALOI, NAL­­BANT, CIUCUROVA şi IZ­VOARELE nici un reprezen­tant al Uniunii cooperatiste judeţene. Aşa se explică faptul că în săptămîna de la 1­7 octom­brie nu s-a recoltat în medie pe zi decît cca 500 hectare cu porumb, faţă de 650 cît este viteza zilnică planificată. Mer­­gînd în asemenea ritm cu re­coltatul, judeţul Tulcea nu va termina strînsul recoltei de porumb decît pe la începutul lunii decembrie, lucru care, fireşte, nu poate fi admis. Ce are de spus direcţia agricolă şi uniunea judeţeană a C.A.P. al căror stil defectuos de mun­că, slaba preocupare pentru în ultimul timp ritmul lu­crărilor agricole s-a intensifi­cat întrucîtva în judeţul HU­NEDOARA. Cu toate acestea campania­­de toamnă nu se desfăşoară în ritmul impus de necesităţi. în timp ce unii se ocupă cu răspundere de acea­stă problemă, alţii caută justi­ficări şi nu intervin cu com­petenţă pentru buna organi­zare a muncii. Deunăzi, la secţia IMA din Simeria stă­teau nefolosite 5 tractoare şi mai multe remorci. Cauza ? Din „iniţiativa“ conducerii a­­cestei secţii două remorci au fost trimise în zori de zi să aducă... nişte nisip pentru construcţiile proprii, iar cei­lalţi tractorişti au trecut pe posturi de încărcători. Mi­siunea s-a prelungit pînă la orele 13 în timp ce în unită­ţile din raza lor de activitate erau destule lucrări urgente de executat. La C.A.P. RA­­POLTUL marea majoritate a recoltei de sfeclă de zahăr se află în grămezi pe terenul un­de trebuie însămînţat grîu. Conducerea cooperativei s-a mulţumit să trimită cîteva căruţe pentru efectuarea transportului, iar mecaniza­torii — care puteau la rîndul lor să-i ajute — au preferat să care nisip. Deşi ştie că lu­crările de recoltare sunt ră­mase în urmă, preşedintele C.A.P. Rapolt — FLOREA E­­MILIAN — îşi făcea de lucru la sediul unităţii cu alte pro­bleme care n-au nici o contin­genţă cu lucrările agricole. Nici la C.A.P. SIMERIA lu­crurile nu stau mai bine, în timp ce numai două din cele 7 tractoare repartizate lucrau, RAVAŞ PĂUN, preşedintele cooperativei, şi inginerul a­­gronom stăteau liniştiţi în bi­depăşirea greutăţilor care există în unele unităţi se re­flectă în rezultatele cu totul nesatisfăcătoare obţinute în această campanie e­rou. Dacă s-ar fi eliberat tere­nul de resturile vegetale, mij­loacele mecanizate ar fi pu­tut lucra din plin la pregăti­rea terenului, ceea ce era în interesul unităţii. în, cursul raidului ne-am o­­prit la C.A.P. din DEVA. Pre­şedintele C.A.P., IGNA COS­­TICĂ, inginerul agronom IOAN BORZA şi alţii se foiau prin curte şi prin birouri. în schimb la SINTUHALM sfe­cla de zahăr şi resturile de la sfeclă stăteau de multă vreme în cîmp. Chiar în ziua res­pectivă un autocamion a iuu­dat zadarnic tarlalele ag­is­­tăţii să încarce sfecla, dar nu s-a găsit nimeni care să dea lămuriri şi­ ajutor. în prezen­ţa primarului de la municipiul Deva, preşedintele cooperati­vei argumenta că nu sunt oa­meni pentru recoltare, dar la acea oră cazanul de ţuică mer­gea strună şi o serie de coo­peratori se clătinau prin curtea unităţii. Contrar aşteptărilor, şi în alte părţi lucrările agricole de toamnă se desfăşoară ane­voios datorită unor deficienţe în organizarea muncii. La C.A.P. PESTIŞUL MARE, A­­UREL VLAICU, FOLT, CIG­­MAU și altele nici n-a înce­put încă recoltarea porumbu­lui. In timp ce unele condu­ceri de cooperative se plîng de lipsă de braţe de muncă două combine pentru recoltatul po­rumbului de la I.M.A. ORAS­­TIE n-au lucrat deloc în a­­ceastă campanie. Sub diverse pretexte conducerile coope­rativelor din ORĂŞTIE, COS­TAU şi TURDAŞ au refuzat să lucreze cu combina, argu­­mentînd că n-are cine să de­­pănuşeze ştiuleţii. Orele prielnice se strecoară printre degete, dar organele agricole judeţene nu acţionează „Magnetul“ biroului călduţ este mai puternic decit cel al cîmpului Ancheta întreprinsă ne-a dezvăluit alte deficienţe de orga­nizare a campaniei agricole in multe unităţi. Timpul scurt care a mai rămas ca şi rămînerile în urmă existente în unele judeţe la executarea lucrărilor agricole obligă pe specialiştii organelor agricole judeţene, împreună cu conducerile unită­ţilor agricole, să organizeze mai bine activitatea oamenilor, astfel ca nici o oră să nu fie irosită, să pună capăt indisciplinei unor mecanizatori, să exercite, cu adevărat, un control pe te­ren. Pentru aceasta este nevoie ca întreaga lor muncă să se desfăşoare la cîmp, acolo unde se hotărăşte soarta producţiei. TH. MARCAROV, C. AZOIJU­, V. CHIURTU, I. COJOCARU In timp ce combinele „se odihnesc“, realizările la culesul porumbului sunt sub orice critică . έn ciuda faptului că exis­tă mijloace şi forţe su­ficiente, recoltatul po­rumbului se desfăşoară in­tr-un ritm extrem de lent. Cu o viteză zilnică —­ aşa cum s-a înregistrat în ultima perioadă — de numai 23 000 ha pe ţară, înseamnă că lucrarea n-are şanse să se încheie decit în... 50 de zile. Or, acest lucru nu poate fi admis. Să vedem, bunăoară, ce se întîmplă în judeţul NEAMŢ în­­ această privinţă. Pînă acum cîteva zile în 23 de unităţi nu se cu­­lesese încă nici un ştiulete. Multă vreme s-a justificat ră­­mînerea în urmă la această lucrare prin neajungerea la maturitate a plantelor. De a­­proape două săptămâni însă, în urma brumei căzute, po­rumbul a devenit numai bun de cules. Cu toate acestea, în cele mai multe unităţi, BO­DEŞTI, GÎRCINA, BOR­­LEŞTI, DOLJEŞTI, HORI­A, DRAGOMIREŞTI începerea recoltării este amînată de pe o zi pe alta. Cooperatorii din Bodeştii de Sus, bunăoară, au de cules recolta de pe 460 de hectare. — VOM ÎNCEPE DE JOI — ne asigură ION DASCALU, preşedintele unităţii. —­ A­­CUM MĂ PREGĂTESC SĂ PLEC LA O ŞEDINŢĂ LA TRIFEŞTI. Ţinem să precizăm că în ziua raidului nostru în mai multe unităţi preşedinţii nu au fost de găsit deoarece erau plecaţi la această şedinţă con­vocată de uniunea judeţeană a C.A.P. pentru a discuta une­le probleme în legătură cu... construirea unui atelier de reparaţii. Vorba ceea : „Ţara arde şi baba se piaptănă“... Tari în vorbe, neputincioşi în fapte La Dobreni, stăm de vorbă cu inginerul agronom CON­STANTIN GHINER. Este con­­vins că porumbul trebuie cu­les cît mai repede, altfel se iroseşte. Numai că una este convingerea tovarăşilor din conducerea cooperativei şi alta situaţia de fapt. Pînă în prezent aici nu se strînsese recolta de porumb decît de pe 24 ha. Inginerul agronom se plîngea că lipsesc brațele de muncă. Se vede treaba că ui­tase de combina CT—2R exis­tentă în unitate care n-a „spart gheaţa“ cu noua recol­tă. Singur ne-a mărturisit că în tarlaua Căciulești 100 ha de porumb ajuns la maturita­te poate fi recoltat oricînd cu combina. Atunci ce se mai aş­teaptă ? Trebuie spus că şi la alte cooperative agricole de pro­ducţie din judeţul Neamţ, combinele de recoltat porumb nu sunt folosite. La ROZNOV, unde există două combine, din cele 570 ha de porumb s-au recoltat abia 20 ha, dar şi acestea manual. Combinele stau nefolosite şi la coopera­tivele agricole din BORLEŞTI, HORIA, MĂRGINENI. Ingi­nerul MARIN POPESCU din (Urmare din pag. 1) cialişti şi tehnicieni. Zeci de mii de specialişti cu profil diferit lucrează ca salariaţi ai statului pentru punerea în valoare a rezervelor de creştere a produc­ţiei în unităţile­­ cooperatiste. Preocuparea permanentă a conducerii de partid şi de stat pentru dezvoltarea bazei teh­­nico-materiale a agriculturii se oglindeşte în dinamica ascen­dentă a producţiilor. Deşi con­diţiile climatice n-au fost în unii ani favorabile, în perioada 1966—1968 producţia agricolă globală a sporit cu 24 la sută în comparaţie cu media anilor 1961—1965. In 1968, faţă de 1963, producţia globală a cooperati­velor agricole a crescut cu peste 5 miliarde lei. Unităţile s-au consolidat continuu din punct de vedere economic, a crescut bunăstarea cooperatorilor. în perioada 1963—1968, veniturile totale ale cooperatorilor din ac­tivitatea desfăşurată în coope­rative au sporit cu circa 2 mi­liarde lei. Toate acestea con­firmă­­justeţea politicii partidu­lui privind transformarea so­cialistă a agriculturii, demons­trează că cooperativa agricolă de producţie reprezintă calea cea mai corespunzătoare însu­şită de ţărănime, in stare să asigure bunăstarea celor ce muncesc. în anii construcţiei socialiste, satul a cunoscut înnoiri şi bine­faceri de care n-a putut bene­ficia nicicînd în trecut. în 9200 sate, în locul lămpilor cu gaz, luminează becul electric. Ţă­ranii şi-au construit peste 1100000 case noi. Ei beneficiază de asistenţă medicală acordată de cei aproape 6000 medici care lucrează în policlinici, dispen­sare, circumscripţii sanitare etc. Mulţi, foarte mulţi fii de ţărani sunt şcolarizaţi, pe cheltuiala statului, dobîndind calificări medii şi superioare. In sate ac­tivează o adevărată armată de intelectuali care luminează şi înalţă spre cultură marea masă a ţărănimii. Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltată, realiza­rea marilor obiective stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., fac necesară paralel cu dezvol­tarea continuă a aportului cla­sei muncitoare, o mai promptă participare a ţărănimii, pe mă­sura posibilităţilor create, la progresul general al ţării, la înflorirea continuă a economiei naţionale şi ridicarea bunăstării întregului popor. Această con­tribuţie poate fi mai substan­ţială, pe calea sporirii continue a producţiei vegetale şi animale, a onorării exemplare a obliga­ţiilor asumate prin contractele încheiate cu statul pentru livra­rea produselor agricole. In aceste zile, ţărănimea co­operatistă cu sprijinul mecani­zatorilor trebuie să facă tot ceea ce-i stă în putinţă pentru ca noua recoltă să fie cît mai­ repede înmagazinată şi fără pierderi, pentru ca sămînţa nouă să fie cît mai grabnic pusă sub brazdă. Participarea masivă a cooperatorilor la muncă, fo­losirea din plin a fiecărei zile prielnice şi a mijloacelor de mecanizare puse la dispoziţie de stat prin intermediul între­prinderilor pentru mecanizarea agriculturii, lucrul fără între­rupere, zi şi noapte, vor per­mite ca întreaga producţie de porumb, sfeclă de zahăr, legume, fructe etc. să fie pusă neîntîr­­ziat la adăpost de intemperii, între sat şi oraş are loc con­tinuu un schimb de valori. In­dustria pune la dispoziţia ţără­nimii la preţuri stabile o gamă extrem de variată de produse, de la maşini agricole, pînă la produse alimentare. Este firesc ca satul să furnizeze, în schimb, oraşului, produsele agroalimen­­tare de care are nevoie popu­laţia şi industria prelucrătoare. In condiţiile creşterii sprijinu­lui acordat de stat, a conştiinţei socialiste a ţărănimii coopera­tiste este posibil ca acest schimb de valori să ia o amploare tot mai mare. In mecanismul schimbului dintre oraş şi sat, un rol deose­bit îl are realizarea exemplară a obligaţiilor ce derivă din con­tractele încheiate de coopera­tivele agricole cu statul pentru livrarea de produse la preţuri ferme, avantajoase. Dînd dovadă de înţelegerea necesităţii participării tot mai largi la edificarea construcţiei socialiste, de adînc patriotism, de înaltă conştiinţă cetăţenească, multe unităţi cooperatiste, din toate judeţele ţării, îşi onorează cu prisosinţă aceste obligaţii. C.A.P. GIRBOVI, din judeţul Ilfov, de pildă, a livrat statului­­ 423 tone grîu faţă de 260 cît s-a­­ angajat, iar C.A.P. VALEA MA­­CRIŞ, a dat, peste prevederile contractuale, 217 tone grîu. C.A.P. GOGOŞARI şi ODIVO­A­­IA şi-au onorat şi depăşit obli­gaţiile în ceea ce priveşte floa­­rea-soarelui. Cooperative agri­cole cum sunt cele din HARMAN, BILED, SÎNTANA şi multe altele de pe tot cuprinsul patriei se înscriu printre numeroasele unităţi care livrează suplimen­tar, la fondul central al statu­lui, mari cantităţi de cereale sau produse animaliere, obţi­­nînd astfel venituri importante. Există însă unităţi care, con­trar propriilor lor interese şi contrar intereselor generale ale ■ societăţii, nu reuşesc să se achite de obligaţiile asumate. S-au pri­mit avansuri băneşti de la stat dar consiliile de conducere n-au acţionat cu toată răspun­derea pentru realizarea preven I derilor contractuale.­­ După cum se cunoaşte, în­­ balanţa aprovizionării popu­laţiei şi a industriei, produsele pe care trebuie să le livreze cooperativele agricole în cadrul contractelor au o pondere im­portantă. Iată de ce apare cu totul inadmisibilă tendinţa unor cooperative de a nu acorda a­­tenţia cuvenită respectării pro­priilor lor angajamente deve­nite, prin contract, obligatorii. Trebuie înţeles de către condu­cerile acestor cooperative în speţă că nelivrarea producţiei contractate este atît în defavoa­rea consolidării economice a unităţilor respective cît şi în dauna ritmicei şi deplinei a­­­­provizionări a populaţiei şi in- I dustriei cu produse agroalimen- I tare. I Contractul de livrări încheiat I cu statul constituie o formă I concretă, prin care agricultura I cooperatistă participă la pro­gresul general al ţării. Ia ereş-­­ I terea bunăstării generale. Iată I I de ce este necesar ca începînd I I de la organele centrale — : 1 U.N.C.A.P., Departamentul de valorificare a legumelor și fruc­telor din cadrul M.C.I., Depar­tamentul de valorificare a ce­realelor etc. și pînă la ultima unitate — trebuie să se înțeleagă că onorarea contractelor nu este o chestiune facultativă, ci o obligaţie de onoare faţă de stat a cărei încălcare lezează inte­resele ţării întregi. Consiliile de conducere ale C.A.P., specia­liştii din unităţi, Uniunile coo­peratiste judeţene au datoria de a desfăşura o amplă muncă or­ganizatorică, politică, educativă în rîndul cooperatorilor, pentru a se­ combate tendinţele de frus­trare a statului sau tendinţele de a valorifica produsele agri­cole pe piaţa neorganizată, îna­inte de achitarea obligaţiilor contractuale. Nu trebuie să­ se admită nimănui să beneficieze de sprijinul statului fără a răs­punde acestui sprijin printr-o activitate care să se soldeze cu onorarea în termen a tuturor obligaţiilor asumate. Respectarea contractelor tre­buie să fie pentru fiecare coo­perativă agricolă o datorie de onoare, o manifestare concretă a profundului ataşament faţă de cauza construcţiei socialiste, dovada deplinului patriotism care o animă. Aceasta este în interesul afirmării şi dezvoltării­­ neîncetate a agriculturii coope­ratiste, aceasta serveşte intere­selor generale ale societăţii, pro­păşirii patriei noastre socialiste pe noi şi noi trepte ale civili-­­ zaţiei şi progresului.­­ Onorarea integrată a obligaţiilor . Un contabil tare de... cap C­a membru al cooperati­vei agricole de produc­ţie— ne scria pensiona­rul Marin Negrea din comu­na Verbiţa, judeţul Dolj—ur­ma să primesc conform prevederilor statutului şi li­nele ajutoare în produse. Îm­preună cu alţi trei pensionari de stat, ca şi mine, am făcut şi eu cerere pentru aceasta, ce­rere discutată și aprobată de adunarea generală a coopera­tivei. Aprobarea a fost con­semnată și în procesul-verbal încheiat cu acest prilej. Iată însă că hotărîrea adunării generale a fost anulată de contabilul șef Constantin Păun, care refuză categoric să-i dea curs. Motivul? Că la data cînd am făcut cererea respectivă (18 septembrie 1959) nu aveam 65 de ani îm­pliniţi, ci doar 64 şi zece luni. Cum să calific această inter­pretare a prevederilor statu­tare ? Cui să mă adresez în vederea obţinerii drepturilor care mi se cuvin? Uniunea judeţeană a coope­rativelor agricole de producţie din judeţul Dolj, care a cerce­tat sesizarea cititorului nos­tru, ne comunică: „Această interpretare dată textelor unor articole din statutul C.A.P. constituie­ o şicană, un abuz din partea con­tabilului şef al cooperati­vei respective, deoarece ar­ticolele 26 şi 30 din sta­tut reglementează dreptu­rile membrilor cooperatori la ajutorul in natură ce se acordă pensionarilor de stat (fără a se condiţiona virsta de 65 de ani). Singura condiţie impusă de statut este ca acest ajutor în natură să fie apro­bat de adunarea generală. Or această aprobare a fost obţi­nută. Contabilul şef este obli­gat deci să execute dispozi­ţiile adunării generale, nu să le infirme". Bine spus. Dar cum contabilul cu pricina, se dovedeşte tare de cap... Pedeapsă pe măsura faptelor comise O­amenii din satul Roadeş judeţul Braşov sunt pe bună dreptate renumiţi în creşterea oilor. „Renume­­le“ pe care şi le-au ciştigat ciobanii Aurel Miţulea, Du­mitru Ţinu­­şi Virgil Tinu n-are nimic comun insă cu această îndeletnicire — ne scria cititorul FLORIAN ENE din Bucureşti. Cum am tre­cut hotarul comunei am şi aflat că aceştia sînt cei mai mari scandalagii din împre­jurimi. Ultimul scandal pro­vocat la bufetul din locali­tate — povestesc sătenii — a rămas de pomină. După ce au băut zdravăn, cu mintea înfierbîntată, au sărit cu cu­ţitele şi i-au înjunghiat pe cetăţenii Ion Pavel şi Gheor­­ghe Schneider fără ca aceş­tia să fi avut vre­o vină. S-au făcut cercetări, dar oa­menii din comună n-au aflat încă modul­ în care s-a solu­ţionat acest caz. După răspunsul primit din partea Inspectoratului mili­ţiei judeţului Braşov, care a ef­ectuat cercetările de­­ ri­goare, suntem­ în măsură să-i informăm pe sătenii din Roadeş că pedeapsa aplicată infractorilor Aurel Miţulea, Dumitru Ţinu şi Virgil Tinu va fi pe măsura faptelor lor. Făcindu-se vinovaţi de să­­virşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri , după întocmirea dosarului de cercetare penală , ei au fost înaintaţi procuraturii Făgăraş pentru trimitere in judecată, urmind să suporte consecinţele legale. A rămas doar faima dintre satele bănăţene din valea Caraşului. Vrani este cunoscut ca o localitate cu o veche tra­diţie cultural-artistică. Aici, la Vrani, — menţionează in scrisoarea adresată redacţiei cititorul Gheorghe Vrăniam­­ţiu — au existat, pină cu ciţiva ani in urmă, două in­stituţii culturale, in cadrul cărora au activat puternice formaţii artistice, a căror va­loare şi faimă erau foarte cunoscute. Poate datorită a­­cestei faime, recent, cind co­rul de la Coştei şi-a sărbă­torit cea de-a suta aniver­sare, au fost invitate şi fan­fara şi corul de la Vrani. Am răspuns invitaţiei prin­­tr-o tăcere ruşinoasă. Căci aceste cunoscute formaţii ale vranienilor nu mai există. Din cele peste 50 de instru­mente pentru fanfară au ră­mas doar 12 si nici acestea in stare bună. Stau aruncate pur si simplu intr-un dulap aflat in curtea căminului cul­tural. Dar chiar dacă s-ar fi depozitat in clădirea cămi­nului, ele tot n-ar fi avut o soartă mai bună, datorită ne­glijentei totale in care este ţinut acest lăcaş : în interior plouă ca afară ; uşile nu mai au nici un fel de clanţă, astfel că oricine poate să intre şi să iasă nestingherit , întregul mobilier este lăsat pradă deteriorării. Vă închi­puiţi, cred, ce fel de activi­tate culturală se duce in a­­cest decor. Avem în schimb un director de cămin care raportează lunar roadele­ muncii sale, pentru care pri­mește salariu... Locul specialistului (Urmare din pag. I) superioară, Biroul Comitetului judeţean a constatat că în toa­te unităţile noastre economice lipsesc asemenea cadre, majori­tatea celor existente fiind cu derogare de studii. — Pe ce căi aţi încercat să soluţionaţi o astfel de situaţie ? — Anul trecut am cerut pen­tru economia locală­ Ministeru­lui Invăţămintului prin Comite­tul pentru problemele adminis­traţiei locale (azi CSEAL) 39 de cadre cu studii superioare (ar­hitecţi, economişti, ingineri constructori, jurişti etc.). Ni s-au repartizat doar 27 dar din care nu s-au prezentat decit 10, fără a fi printre aceştia vreun arhi­tect sau economist. In acest an situaţia s-a repetat : am cerut 53 , ni s-au repartizat 26 (!) şi s-au prezentat numai 16. Singu­rul arhitect care a sosit este fără examen de stat... Pentru întreprinderile republi­cane am sesizat ministerele res­pective şi le-am­ solicitat spri­­­jinul. — Ce ecou a avut la mi­nistere cererea judeţului ? — Absolut nici unul. Noi am vorbit, noi am auzit, deşi aveau sarcina expresă ca, mai ales pentru judeţele noi, cadrele să fie asigurate cu prioritate. De aceea suntem­ astăzi în situaţia de a menţine la cele 7 între­prinderi republicane mai im­portante pe 10 posturi de ingi­neri şi 10 de economişti, cadre cu pregătire medic Alte 70 de posturi de conducere sunt ocu­pate prin derogare. Din 30 de inspectori ai filialei Băncii Na­ţionale numai unul ( ! !) are studii superioare. In agricultu­ra­­judeţului avem la ora actua­lă 120 de posturi libere de ingineri agronomi, zootehnişti, medici veterinari etc. In acest an ni s-au repartizat 90, dar încă nimeni nu s-a prezentat. In invătămint avem o situaţie şi mai proastă : ne lipsesc 1 600 de cadre cu pregătire superioa­ră — profesori de matematică, fizică, chimie, limbi străine (în tot judeţul nu există un profe­sor de engleză). Jumătate din numărul „cadrelor didactice“ existente sunt suplinitori — majoritatea foşti elevi. — In aceşti doi ani aţi pri­mit, desigur, vizita unor con­ducători de ministere. Nu aţi discutat cu ei aceste pro­bleme ? — Dar­- am fi fost vizitaţi mai ■ies de miniştri, cu siguranţă şi-ar fi dat seama de necesita­tea dotării cu cadre a între­prinderilor din raza judeţului nostru şi situaţia acestora ar fi fost alta. Dar acest lucru nu s-a intimplat. Iar atunci cînd, totuşi au venit, cum a fost cazul mi­nistrului industriei alimentare ing. GH MOLDOVAN, şi a ad­junctului de ministru ing. Gh. BOERU, şi am discutat cu ei problema cadrelor din unităţile in subordine, situaţia a rămas neschimbată. Mai mult , în prezent se orga­nizează in judeţul nostru două mari combinate — unul al in­dustriei alimentare, altul al in­dustriei uşoare. Ei bine, nimeni din minister nu a venit să în­tărească conducerile acestor combinate. Trebuie să ne des­curcăm cu ceea ce avem pe plan local. Şi ceea ce avem am ară­tat. Aşa că la noi in loc să apropiem conducerea de pro­ducţie o îndepărtăm pentru că suntem­ nevoiţi să-i scoatem din secţiile producătoare pe cei mai buni specialişti. La Plenara Comitetului jude­ţean care s-a ţinut pe 26 sep­tembrie ax. a participat din partea M.I.A. directorul general GH. CIUREA, pe care l-am între­bat dacă este vreo speranţă ca să primim ciţiva specialişti din minister. Răspunsul ne-a de­zarmat complet : nici un cadru disponibil din M.I.A. (şi sunt cîteva sute) nu va părăsi Bucu­­reştiul cu direcţia Botoşani. Am înţeles atunci că cele 5 combi­nate ale industriei alimentare care vor lua fiinţă în Capitală vor fi create special pentru a putea absorbi tot acest disponi­bil ! Nici Ministerul Industriei U­­şoare, ne-a spus ing. I. SARLI­­CI, care a reprezentat ministe­rul la Plenara noastră, nu va trimite specialişti care să lucre­ze în noul Combinat al indus­triei uşoare ce se organizează la Botoşani. Or, cu o asemenea înţelegere de către ministere a obligaţiilor ce le revin privind repartizarea cît mai raţională a cadrelor de care dispun, vă daţi seama de ce rezultatele economice ale între­prinderilor în subordine sunt slabe. * Cît priveşte condiţiile de muncă şi de viaţă pe care jude­ţul Botoşani le asigură în mod deosebit cadrelor cu pregătire superioară, am aflat, că tuturor specialiştilor li s-au repartizat locuinţe corespunzătoare. La fel se va proceda cu toţi cei ce vor veni aici, şi pentru care încă de pe acum există preocuparea de a li se înmîna deîndată cheia apartamentului ce-l vor locui. Fiind primiţi cu atîta grijă, asi­­gurindu-li-se de la început con­diţii bune de muncă nu ră­­mîne decit ca fiecare specialist să înţeleagă obligațiile ce-i re­vin de a lucra acolo unde este cel mai mult nevoie de pregă­tirea sa.

Next