România Liberă, octombrie 1969 (Anul 27, nr. 7760-7786)

1969-10-09 / nr. 7767

NICI UN RĂGAZ ŞI EXECUTAREA LEUUULII AGRICOLE UE TOAMNA! • Pină la sfîrşitul acestei campanii să se lucreze ziua şi noaptea • Insămînţatul griului în limitele epocii optime • Combine de recoltat porumb care n-au „spart gheaţa44 în acest an • Cind şedinţomanii se agită, oa­menii­­sustraşi de la munca cîmpului)v sint convocaţi la centrul judeţului ■> v V *■. Intrucît timpul optim în care se face semănatul griului se redu­ce de la o zi la alta — intrăm doar in ultima decadă — ţinind sea­ma că există pericolul ca restanţele la recoltare să fie surprinse de intem­perii, TREBUIE SA SE IA MASURI URGENTE PENTRU INTENSIFICA­REA RITMULUI LUCRĂRILOR A­­GRICOLE, SA SE ACŢIONEZE PE UN FRONT LARG, CU TOATE FOR­ŢELE. Deşi s-au obţinut în ultimul timp o seamă de rezultate bune în li­nele judeţe, totuşi la ora actuală a mai rămas de executat un volum mare de lucrări. Potrivit datelor pe care le deţinem, la începutul acestei săptămîni mai erau de semănat cu grîu şi secară în unităţile agricole socialiste aproape un milion de hec­tare şi de recoltat, numai cu porumb boabe, o suprafaţă de peste 1,2 mili­oane hectare. ÎN ASEMENEA CON­DIŢII ESTE IMPERIOS NECESAR CA ÎNTREAGA ENERGIE A OAME­NILOR MUNCII DIN AGRICULTU­RA SA FIE CANALIZATA ÎN DI­RECŢIA FOLOSIRII, ZI ŞI NOAP­TE, A FIECĂREI ORE, A UTILIZA­­II CU RANDAMENT MAXIM A TUTUROR TRACTOARELOR ŞI U­­­TILAJELOR ANGAJATE ÎN ACEA­STA MARE BĂTĂLIE DE CARE DEPINDE RECOLTA PREZENTĂ ȘI CEA VIITOARE. Necesitatea urgen­tării campaniei agricole nu înseamnă cituşi de puţin — cum încearcă unii specialişti să acrediteze ideea—o ab­dicare de la pretenţiile justificate privind calitatea, nivelul agrotehnic al lucrărilor. Dimpotrivă. Este cu to­tul normal şi absolut necesar ca în toate unităţile să se vegheze ca pre­gătirea terenului (chiar dacă în unele locuri timpul este secetos), să fie bine făcută, sămînţa folosită să fie de bună calitate, iar la semănat să se respecte întocmai indicaţiile consfătuirii griu­lui din acest an. Se vor lua măsuri ca în pas cu recoltarea să se organizeze transportul şi­ predarea către benefi­ciari a produselor contractate, astfel ca această operaţiune să decurgă în cele mai bune condiţiuni. O seamă de aspecte — constatate la faţa locului de redactori şi cores­pondenţi ai ziarului nostru — dove­ (Continuare In pag. a 2-a) Dovada înaltei şi patriotice a onorarea integrală asumate faţă de stat Cei 20 ani care au trecut de la cooperativizarea agriculturii, succesele dobîndite în acest răs­timp confirmă întru totul juste­ţea drumului pe care partidul l-a deschis în faţa ţărănimii. In toată această perioadă, ţărăni­mea a simţit din plin sprijinul multilateral, frăţesc dat de clasa muncitoare, de statul socialist. Numai beneficiind de acest spri­jin, ţărănimea a putut înre­gistra creşterea bunăstării sale generale, sporirea contribuţiei ei la dezvoltarea economiei na­ţionale, la progresul României pe calea socialismului. Datorită efortului deosebit făcut de stat, de clasa muncitoare, agricultura are o bază tehnico-materială modernă, în continuă dezvol­tare. Investiţiile mari alocate — care în 1968 au fost de 16 ori mai mari decât în 1950 — s-au transformat în tractoare, sub­stanţe chimice, insecto-fungi­­cide, material săditor, animale de reproducţie etc. Să adăugăm la acestea faptul că, an de an, cooperativele agricole de pro­ducţie au primit credite în parte, fără dobîndă, care se ridică la 4,5 miliarde de lei, şi vom avea o imagine care este departe de a fi completă despre ajutorul deosebit pe care agri- I cultura l-a primit pentru dez- I voltarea sa. La sfîrșitul anului­­ 1968 existau în agricultură peste I 96 000 tractoare fizice, circa 1­56 000 semănători și aproximativ 1 47 000 combine pentru recolta- r rea păioaselor. In 1950, din to­­­­talul forţei de tracţiune, forţa­­ mecanică reprezenta doar 20 la­­ sută. In prezent ea este de circa 90 la sută. Pentru fertilizarea ogoarelor, industria noastră chimică a fur­nizat cantităţi tot mai mari de îngrăşăminte. In 1969, agricul­tura va primi, în total 658000 tone substanţă activă, faţă de 88000 tone în 1960, iar potrivit Directivelor Congresului al X- lea al P.C.R., în 1975, ogoarele vor beneficia de circa 2 mili­oane tone îngrăşăminte sub­stanţă activă. Un efort deosebit face statul pentru extinderea irigaţiilor şi a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. In 1975, suprafaţa a­­menajată pentru irigat va re­prezenta circa 25 la sută din terenurile arabile ale ţării. La acest masiv sprijin tre­buie adăugată preocuparea sta­tului pentru ajutorarea unită­ţilor cu cadre calificate de spe- Ing. VASILE STANCU (Continuare in pag. a 2-a) conştiinţe cetăţeneşti taranimu — obligaţiilor a­ ­­n cadrul amplului program de înflorire a României socia-­­ liste elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., care pre­is vede printre obiectivele sale centrale continuarea în ritm susţinut a industrializării socialiste, o deosebită importanţă se acordă dezvoltării intensive şi multilaterale a agriculturii, în scopul creării condiţiilor necesare pentru ca această impor­tantă ramură a economiei naţionale să-şi sporească contribuţia sa la satisfacerea multiplelor nevoi ale societăţii, la progresul economic al ţării. ---------­ Proletari 'din toate ţările, uniţi-vă! 'mm COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE E­G­R­A­M­Ă Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Mulţumesc călduros Excelenţei Voastre pentru amabilul şi sensibilul mesaj de felicitare adresat mie şi poporului nigerian cu ocazia celei d­e-a IX-a aniversări a zilei independenţei Nigeriei. La rindul meu, vă rog să primiţi urările noastre cele mai bune de fericire personală şi de bunăstare poporului dv. Cu înaltă consideraţiune şi stimă, General maior YAKUBU GOWON Şeful guvernului militar federal şi comandant suprem al forţelor armate Anul XXVII nr. 7 767 @ Joi 9 octombrie 1969 1969 e 6 pagini 30 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe savantul Henri Coandă Miercuri la amiază, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, preşe­dintele Consiliului de Stat, a primit pe savantul român Henri Coandă, care se află în ţară. La primire a participat to- J varăşul Manea Mănescu, vice­preşedinte al Consiliului de Stat. Convorbirea, care a avut loc cu acest prilej, s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cor­dialitate. După întrevedere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, a oferit un dejun în onoarea savantului Henri Coandă şi a soţiei sale. A luat parte tovarăşul Ma­nea Mănescu, împreună cu soția. Corespondenţă specială de pe platforma siderurgică Calaţi AL DOILEA FURNAL DE 1700 m­ A INTRAT In probe generale — Realizarea planului anual la producţia de oţel, prin recupe­rarea integrală a restanţelor, capătă un puternic impuls de­terminat de intrarea în funcţiune înainte de termen a acestui important obiectiv industrial . P­latforma industrială de la Galaţi trăieşte în aceste zi­le momente deosebite, pre­mergătoare celui mai de sea­mă eveniment al anului din ra­mura siderurgiei. Toate priviri­le sunt îndreptate spre sectorul furnale, unde se desfăşoară ultimele pregătiri menite să ducă la elaborarea primei şarje la cel de-al doilea jurnal de 1 700 m­c. Interesul deosebit fa­ţă de debutul în producţie al a­ţiuni sunt concentrate, în mo­mentele hotărîtoare la care par­ticipăm, în mina inginerului DRAGOŞ DAIJIJA, consilier al Institutului de proiectări pentru uzine şi instalaţii metalurgice. . . „ Aflat la cel de-al optulea fu a­cestui important obiectiv si de- ju­nat la a cărui pornire centri­­lurgic, pentru a cărui reducere buie, experimentatul inginer a­ a duratei de execuţie construc­torii, montorii gălăţeni şi unele uzine furnizoare de utilaje au făcut eforturi deosebite, nu se opreşte de data aceasta doar la, intrarea înainte de termen în circuitul economiei naţionale a unui nou furnal de mare capa­citate şi înalt nivel tehnic. De astă dată este în joc însuşi pla­nul producţiei de oţel al com­binatului gălăţean — şi dat fi­­ind ponderea lui — pe întrea­ga economie naţională. După cum se ştie, în ciuda de­păşirilor substanţiale­ obţinute pină acum la Hunedoara şi Re­şiţa, producţia de oţel nu s-a ridicat în acest an la nivelul planificat. Rămînerea în urmă de la Galaţi atîrnă încă greu în balanţa de metal a ţării. Prin intrarea în funcţiune înainte de termen a celui de-al doilea fur­nal de mare capacitate, se cre­ează posibilitatea ca lupta pentru recuperarea restanţelor la pro­ducţia de oţel să intre într-o e­­tapă nouă, hotărîtoare, sporul de fontă ce urmează să se ob­ţină pe această cale puţind a­­sigura utilizarea integrală a ca­pacităţii modernei oţelării gălă­­ţene ce dispune de trei conver­­tizoare de mare randament. Ca şi la toate celelalte etape importante de construcţie şi montaj ale noului furnal gălă­ţean, sintem­ şi acum în mijlo­cul echipelor de specialişti care supraveghează desfăşurarea pro­belor. Toate firele acestei ne­sigură coor­donarea mai multor grupuri de specialişti — în pro­iectare, în lucrări de automati­zare şi montaje de echipament electric — înmănunchind în­­tr-un singur efort comun toate forţele. Este după părerea tutu­ror una din condiţiile de bază prin care s-a putut imprima ac­tivităţii complexe din aceste zi­le calmul şi siguranţa pe care o solicită buna desfăşurare a o­­peraţiilor de reglaj şi a probe­lor. Primele file din „jurnalul de bord“" al celui mai tînăr vlăs­tar al siderurgiei româneşti au putut astfel consemna la 19 septembrie aprinderea focului la preîncâlzitoare. Patru zile mai tîrziu a primit botezul focu­lui şi furnalul, începîndu-se în­călzirea pentru uscarea căptu­şelii refractare Toate aceste pregătiri au culminat marţi 7 octombrie, cînd în jurul orei 10 s-a dat semnalul de declan­şare a probelor generale de 72 de ore. Alaltăieri au început deci cele trei zile şi nopţi fier­binţi ale noului atregat, timp în care verificarea instalaţiilor şi mecanismelor se face în flux continuu, cu simulările de func­ţionare pe întregul ansamblu al furnalului conduse pe automate dintr-un singur punct. Este ul­timul şi cel mai greu examen dinaintea şarjei inaugurale. / TUDOR GHEORGHIU jgjfy sr&Li fi, mit Hi' Silueta impunătoare a celui de-al doilea furnal de 1 700 mc între­gește acum peisajul industrial al puternicului centru siderurgic de la Galați Locul specialistului nu este la birou Judeţul Botoşani aşteaptă, de la înfiinţarea sa, răspunsul ministerelor privind repartizarea raţională a cadrelor cu pre­gătire superioară. Nici ASTĂZI (!) răspunsul nu a fost dat D­ezvoltarea generală a economiei ţării noastre a fost însoţită perma­nent, de-a lungul anilor, de o creştere firească a numă­rului de specialişti în diferite­le domenii ale ştiinţei şi teh­nicii, ale învăţămîntului şi cul­turii. De altfel, elementul hotărî­­tor al introducerii largi a pro­gresului tehnic îl constituie po­tenţialul acestor cadre de spe­cialişti. Cu o condiţie însă : să existe un raport raţional între numărul acestora şi locurile de muncă asigurate pe întreaga su­prafaţă a ţării. Cu alte cuvinte, să fie respectat principiul ca necesităţile reale de cadre ale fiecărui judeţ în parte, ale fie­cărei ramuri economice sau do­meniu de activitate, să fie satis­făcute integral printr-o distri­buţie raţională a lor, în raport cu profilul şi pregătirea pro­fesională. In repetate rînduri conduce- i Interviu cu ing. Dumitru Breaban Secretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R. rea de partid şi de stat a trasat sarcini concrete ministerelor şi celorlalte organe centrale de a se preocupa mai mult de folosi­rea raţională a specialiştilor, de a asigura o repartizare echi­librată pe teritoriu în func­ţie directă de interesele ge­nerale ale economiei, de ne­voile reale ale unităţilor. Cu toate acestea întîlnim astăzi situaţii, în special în judeţele mai tinere ca potenţial econo­mic, unde lipsa de cadre, de toate specialităţile, este deose­bit de acută, în timp ce în une­le centre şi, în special, în Bucu­reşti concentrarea specialiştilor este atît de mare incit mulţi dintre ei sunt puşi în situaţia de a se descalifica treptat, pros­tind activităţi nelegate de pre­gătirea superioară pe care au dobîndit-o cu mari cheltuieli făcute de stat. Ne-am interesat, în judeţul Botoşani, despre nevoile de ca­dre reclamate astăzi de unită­ţile existente în această parte a ţării şi l-am rugat pe inginerul I­. BREAIBAN, secretar al Co­mitetului judeţean al P.C.R., să ne vorbească despre modul cum au răspuns ministerele la repe­tatele solicitări ale judeţului în cei aproape doi ani care au tre­cut de la organizarea adminis­trativă a ţării.­­ Imediat după înfiinţarea judeţului, ni s-a spus, analizînd nevoile de cadre cu pregătire Ing. C. AAAARIŢEI (Continuare în pag. a 2-a) Hotărîri ale Consiliului de Miniştri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor in agricultură Consiliul de Miniştri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 no­iembrie a.c. generalizarea ex­perimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salarii­lor lucrătorilor din întreprin­derile agricole de stat, de me­canizare a agriculturii şi din alte unităţi agricole de stat, pre­cum şi a specialiştilor din coo­perativele agricole de produc­ţie. Corespunzător acestor hotă­rîri, salariile lucrătorilor din unităţile agricole de stat ur­mează să fie majorate în me­die cu 9 la sută ; împreună cu majorarea salariilor mici efec­tuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în co­operativele agricole de produc­ţie s-a acordat o creştere me­die a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale ce­lor care lucrează în întreprin­derile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425 000 de sala­riaţi din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu apro­ximativ 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate îna­inte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ţi­ne seama de specificul condi­ţiilor de lucru din agricultură. (Continuare în pag. a 5-a) Fotó : NICU VASILE

Next