România Liberă, noiembrie 1969 (Anul 27, nr. 7787-7812)

1969-11-08 / nr. 7793

Un fructuos dialog judeţ-minister a facilitat Îndeplinirea planului LA TOŢI INDICATORII Interviu cu ing. Ernest Szotyori secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R. A­u rătoas mai puţin de două luni de zile pînă la sfîrşitul anului, termen scadent pentru fiecare colectiv industrial, anticipînd rezultatele finale pe care industria judeţului Mureş le va prezenta la Sfârşitul anului, ing. Ernest Szotyori, secretar al comitetului judeţean Mureş al P.C.R., ne spunea următoarele privind perspectivele realizării integrale a planu­lui anual : — Bilanţul primelor zece luni de activitate ne dă un sentiment de încredere pentru modul cum industria judeţului va încheia anul 1969 : planul producţiei globale a fost îndeplinit în pro­porţie de 102 la sută, cel al pro­ducţiei marfă vîndută şi încasa­tă în proporţie de 100,7 la sută, valoarea producţiei realizată peste plan reprezentînd 95,5 mi­lioane lei. Ar trebui remarcat, cred eu, faptul că amplele ac­ţiuni de reorganizare care au avut loc în ultima vreme în in­dustria judeţului au ajutat ac­tivitatea productivă din unităţi­le de bază, atenţia conducerilor combinatelor şi grupului indus­trial, recent înfiinţate, concen­­trîndu-se asupra unităţilor care au de rezolvat unele probleme mai complexe privind îndepli­nirea indicatorilor de plan. Cu ocazia aceasta aş vrea să citez exemplul unor unităţi indus­triale cu realizări bune în acest an — combinatele chimice din Tîrnăveni şi Tg. Mureş, fabrica de geamuri din Tîrnăveni, fa­bricile de zahăr din Tg. Mureş şi Luduş şi altele. Dar bilanţul încurajator al celor zece luni nu trebuie in nici un caz feti­şizat, cu atit mai mult cu cit, în lunile care urmează, unele colective industriale ale judeţu­lui trebuie să desfăşoare un ma­re volum de muncă pentru a putea asigura îndeplinirea inte­grală a planului şi a angaja­mentelor asumate.­­ — Ce anume­ aveţi în ve­dere ? — înlăturarea consecinţelor unor practici mărturisind lipsa de prevedere şi potrivit cărora unele întreprinderi şi-au plani­ficat în primele trei trimestre ale anului sarcini minime, lă­­sind greul îndeplinirii planului pe ultimele luni. Asemenea pla­nificări au făcut conducerile fa­bricii de pielărie şi mănuşi — doar 66 la sută din sarcinile a­­nuale în primele trei trimestre, ca urmare a neasigurării din timp cu materie primă — I.P.M. Sport din Reghin — 68 la sută din planul anual în primele nouă luni — etc. Evident, cau­zele unor­ asemenea fenomene trebuie căutate în inconsecven­ţa respectivelor comitete de di­recţie în urmărirea elaborării şi aplicării unui stil ştiinţific de organizare a producţiei şi a muncii, tolerarea unui climat mai puţin disciplinat în ceea ce priveşte îndeplinirea ritmică a planului etc. Desigur că lunile care urmează nu vor fi uşoare pentru colectivele acestor între­prinderi, dar stă în capacitatea comitetelor lor de direcție de a asigura folosirea intensivă, cu * (Continuare in pag. a 3-a) & I. DELEANU Adeziunea conştientă­­ şi entuziastă a artistului I­n epoca noastră în care so­cialismul rezolvă cu suc­ces problemele vieţii con­temporane în sensul celui mai înalt umanism întrebarea care a frămîntat gîndirea estetică în trecut — cu privire la limitele şi extinderea libertăţii în artă — nu mai găseşte climatul dis­cuţiilor teoretice de altădată, pe linia disputelor sterile ale gîn­­dirii speculative, fără contin­genţe cu realitatea. Are artistul dreptul la o­ libertate nelimitată în exprimarea propriului uni­vers ce reflectă doar indirect existenţa exterioară ? E opera de artă total independentă faţă de orice determinare psihico-so­­cială în raport cu condiţiile con­cret istorice obiective ? Nu exis­tă o condiţionare inevitabilă a artei rezultată din prezenţa­ si coexistenţea artistului în socie­tate ? In retrospectiva modalităţilor de interpretare a creaţiei artis­tice, se pot distinge două linii total deosebite. E întîi afirmarea unei libertăţi absolute, bazată pe teorii ale unor artişti zeloşi de a păstra „misterul“ laborato­rului lor intim, care contestă orice delimitare materială sau social-istorică a operei de artă. împotriva acestei teze, psiholo­gia artei a făcut apel la integra­rea artei în procesul complex al creaţiei spirituale şi la constata­rea unor inevitabile implicaţii materiale. Printre acestea, în primul rînd e „rezistenţa“ mate­riei brute supusă modelării ar­tistice în raport cu viziunea proprie a creatorului căci de la arhitectură la muzică şi poezie nu există artă detaşată, de pre­siunea materialului utilizat. O rezistenţă întîmpină libertatea Prof. univ. Mircea Mancaş artistului chiar pe plan teoretic din partea „convenţiilor artis­tice“, căci marile curente în artă au impus întotdeauna stilul şi concepţia lor personalităţii crea­toare. In fine, un aspect al con­­diţionării artei ţine de esenţa construcţiei ei, de respectul ar­tistului pentru operă, de necesi­tatea selectării celor mai bune mijloace de expresie, de recu­noaşterea unor norme valabile pentru a-i asigura receptivitatea în mase. Sub acest raport, libertatea creaţiei dobîndeşte valoarea unei probleme de conştiinţă. Alterna­tiva selecţiei este esenţială. Dar ea nu poate fi considerată singular şi abstract. De la Hegel încoace — chiar în afara rigorii ştiinţifice a filozofiei marxiste — libertatea a fost concepută în funcţie de necesitatea istorică. Există o „surdă dependenţă“ a artei de condiţiile stadiului is­toric al societăţii. Criteriul va­labil al aprecierii oricărei mari perioade artistice e reflectarea epocii, artistului rămînîndu-i libertatea de invenție, alegerea și (Continuare în pag. a 2-a) Şosea asfaltată între Alexandria şi Zimnicea Au fost încheiate lucrări­­■ de modernizare a drumu­­ri naţional nr. 51, in lun­­ime de 44 km, care leagă el mai sudic oraş al ţării Z­imnicea, cu oraşul de re­­edinţă a judeţului Teleor­­man, Alexandria. Traversînd un bogat ba­in legumicol şi cerealier al Irii, DN­­ 51 asigură o le­­ătură mai bună între cele ouă orașe, a căror dezvel­­ire impune un trafic rutier ji mai intens. Realizînd o îmbrăcăminte sfaltică ușoară, care permi­­t utilizarea la maximum a esurselor de materiale exis­­tnte pe plan local, munci­­trii, tehnicienii și inginerii antierului de drumuri na­­ionale din Adămeşti , jud­­eleorman, au reuşit să ob­­ină economii însemnate la reţul de cost şi să-şi res­­ecte angajamentul luat la aceputul anului, in cadrul ntrecerii socialiste. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 1969/1970 De la Ministerul Invăţă­­mîntului aflăm că actualul an universitar va avea următoarea structură : Cursurile semestrului I vor dura pină la 31 ianuarie 1974­, cu o vacanţă de iarnă între 21 decembrie 1969 şi 1 ianuarie 1970 . Intre 1 — 17 februarie se va desfăşura sesiunea de e­­xamene, iar perioada din­tre 18-24 februarie va fi a­­fectată pentru odihnă. Studenţii care doresc pot susţine între 1 şi 24 februa­rie şi un examen parţial, pe baza opţiunilor depuse pînă la data de 15 ianuarie. Cursurile semestrului II vor începe la 25 februarie şi se vor încheia la 30 mai. Sesiunea de examene din vară se va organiza între 1 — 28 iunie, iar cea din toamnă între 7 şi 21 sep­tembrie. (Citiţi în pag. a V-a „Coor­donatele actuale ale activi­tăţii universitare“ — un interviu acordat ziarului nostru de tovarăşul prof. univ. ALEXE POPESCU, adjunct al ministrului in­­vățămîntului) TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului SULEYMAN DE MIRE­L Primul ministru al Turciei ANKARA Am luat cunoştinţă cu multă satisfacţie că Excelenţa­ Voastră a fost chemată să-şi asume din nou înalta funcţie de prim-minis­­tru al Turciei. Cu acest prilej, vă rog să primiţi felicitările mele cordiale, împreună cu cele mai bune urări de fericire personală și de suc­ces în activitatea dumneavoastră. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România • h~—----------------------------------------­ Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România * BUCUREŞTI Excelenţă şi stimate prieten , Am fost foarte mişcat de felicitările pe care mi le-aţi adresat cu ocazia numirii mele în calitate de prim-ministru al Maiestăţii Sale Regele. Ingăduiţi-mi să vă transmit, la rîndul meu, sincere urări de sănătate pentru dumneavoastră personal şi de prosperitate pentru poporul român. Primiţi vă rog. Excelenţă, expresia sentimentelor şi amintiri­lor mele, cele mai bune, împreună cu asigurarea înaltei mele consideraţiuni. , Dr. AHMED LARAKI Primul ministru al Regatului Maroc Bilanţ bogat de realizări TIMIŞOARA (coresp. R. I.), întreprinderile industriale ale ajudeţului Timiş au în­cheiat primele 10 luni ale a­­nului cu un bogat bilanţ de realizări, depăşindu-şi pla­nul la producţia globală cu aproape 132 milioane lei şi li­­vrînd peste prevederi o pro­ducţie de 115 milioane lei. In această perioadă în ramura constructoare de maşini şi hi­drotehnică din judeţ au fost realizate în plus 20 de pro­duse noi iar pe seama ren­tabilizării altor 62 de produse s-au obţinut beneficii supli­mentare de 35 milioane lei. Comparativ cu perioada co­respunzătoare a anului tre­cut planul producţiei globale a fost depăşit cu 8,2 la sută iar 86 la sută din sporul de producţie s-a obţinut pe sea­ma creşterii productivităţii muncii. SIBIU (coresp. R. 1.) Ho­­tărîţi să traducă in fapte angajamentele luate la în­ceputul anului, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile industriale ale judeţului Sibiu obţin zilnic noi şi importante succese in muncă. In cele 10 luni care au trecut din acest an, pe ansamblul industriei judeţu­lui s-au realizat în plus, la producţia globală, 198 milioa­ne lei, iar producţia marfă vîndută şi încasată a fost depăşită cu 196 milioane lei. Printre altele s-au realizat peste plan 94 de autoca­mioane basculante, 88 tone de tuburi de presiune din fontă, 145 000 mp de ţesături tip bumbac, lină şi mătase, 91 700 bucăţi de tricotaje, numeroase garnituri de mo­bilă, produse alimentare și altele. Anul XXVII nr. 7 793 * • Simbătă 8 noiembrie 1969 • 6 pagini 30 bani snnt prielnic Petre Sălcudeanu C­ine a spus că medicul nu , vindecă boala, ci pe om de boala lui, trebuie că înainte a înţeles, poate din proprie experienţă, raporturile de suflet dintre omul in alb şi pacient şi­ abia apoi a enun­ţat acest mare adevăr. De tot­deauna, tămăduitorul, pentru omul bolnav, a fost medicul şi el va rămine şi de aici înainte, indiferent de dezvoltarea ace­lui atit de necesar interme­diar, vital de multe ori, cum tot de atîtea ori poate fi inu­til : medicamentul. Medica­mentul este obiectiv, mereu acelaşi ca formulă chimică, insensibil nu o dată la formu­lele sufleteşti, totdeauna altele, dificile ca şi spiritul uman, di­ferenţiate de la individ la individ, intr-o gamă de subti­lităţi a căror descoperire ră­mine o taină, ca atîtea taine încă nedezlegate în universul material. Pînă la descope­rirea nedescoperitelor legi su­fleteşti, omul în alb rămîne suveran. Încrederea în medic dă medicamentului forţă, vitalitate , puişi voinţă acestuia, el se personifică, capătă valori sporite, de eficienţă, deoarece, odată cu el, medicul dă pacientului şi parte din sufle­tul lui. Există o legătură indisolu­bila intre medic şi pacient, născută in suprema suferinţă, în suprema luptă şi niciodată suferinţa nu este numai a celui care suferă fizic şi nici­odată lupta nu aparţine numai celui ce vrea să învingă. Din această legătură, poate, s-a născut şi cuvîntul alinare, căci medicul, înainte de toate, este chemat prin­ prezența lui să (Continuare în pag. a 5-a) Răspunzînd eforturilor mari făcute de partid pentru dezvoltarea agriculturii Lucrătorii ogoarele raportează rez in direcţia sporirii­­ judeţului Constanţa uitatele obţinute producţiilor agricole privind contribuţia ralizat al steiului şi a sarcinilor la fondul centr Comitetului Central al Partidului Comunist Român,, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Cu multă satisfacţie organi­zaţia judeţeană de partid, ra­portează conducerii partidului, personal Dumneavoastră iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, rezultatele obţinute de harnicii lucrători ai ogoarelor judeţului Constanţa în direcţia sporirii producţiilor agricole şi realiza­rea sarcinilor privind contri­buţia la fondul centralizat al statului. Mecanizatorii, munci­torii întreprinderilor agricole de stat, ţărănimea cooperatis­tă, răspunzînd indicaţiilor cu­prinse în scrisoarea adresată de conducerea partidului pen­tru a munci mai hotă­rit pentru progresul agriculturii, pentru sporirea producţiei vegetale şi animale, se străduiesc să le traducă cit mai grabnic în fap­te. Agricultura judeţului Cons­tanţa, aşa cum este cunoscut dispune de însemnate posibili­tăţi pentru sporirea producţi­ei agricole, pentru a-şi aduce o contribuţie tot mai mare la dezvoltarea­­economiei şi creş­terea venitului naţional, la ri­dicarea nivelului de trai al în­tregului popor. Acestea sunt ro­dul politicii înţelepte a par­tidului nostru, a sprijinului multilateral acordat agricultu­rii din această parte a ţării, a preţioaselor Dumneavoastră indicaţii date în nenumărate rinduri cu prilejul vizitelor fă­cute în judeţul nostru. Miile de tractoare care brăz­dează astăzi ogoarele judeţului de la un capăt la altul, canti­tăţile sporite de îngrăşăminte chimice şi seminţe de sol, nu­mărul însemnat de specialişti care lucrează în unităţile agri­cole, investiţiile deosebit de mari făcute de stat pentru a­­menajarea sistemului de iriga­ţii Carasu şi pentru înfăptuirea altor obiective la care se adau­gă entuziasmul, priceperea şi hărnicia în muncă a oameni­lor,­ au făcut să sporească rod­nicia pământului ; in sectorul C.A.P. la floarea-soarelui s-a obţinut o producţie medie de 1 830 kg/ha, iar la porumb, vom încheia recoltatul cu o produc­ţie de circa 3 900 kg/ha. Roadele acestei toamne bo­gate constituie pentru lucră­torii ogoarelor, pentru noi toţi, un prilej de manifestare a re­cunoştinţei pentru tot ceea ce aţi făcut ca agricultura jude­ţului să prospere, pentru ca viaţa oamenilor să fie din ce în ce mai îmbelşugată. Răspunsul concret la efortu­rile mari făcute de partid pentru dezvoltarea agricultu­­ ţă­rii judeţului nostru se mate­rializează în angajamentele luate în cadrul adunărilor ge­nerale de ţărănimea noastră cooperatistă, de a livra la fon­dul central al statului, după constituirea fondului de furaje concentrate peste prevederile iniţiale următoarele cantităţi disponibile : 38.000 tone porumb 3830 tone floarea-soarelui 1 920 tone fasole 2 400 tone grîu Un exemplu concludent în această direcţie il constituie ţăranii cooperatori din Coba­­din, Comana, Tătaru, Biruinţa, Gîrliciu, Scărişoreanu şi alţii care obţin producţii medii de peste 5 000 kg porumb boabe la hectar, au hotărît să livreze statului cantităţi mult şi o­rite faţă de cele prevăzute prin plan. Aşa de pildă cooperatorii din Cobadin vor livra statului peste prevederi-1 393 tone po­rumb, cei din Comana 1 357 tone, din Tătaru 985 tone, Bi­ruinţa 887, Gîrliciu 746 tone şi Scărişoreanu 704 tone. înţele­­gînd importanţa politică şi adînca răspundere cetăţeneas­că, ţărănimea cooperatistă a li­vrat statului aproape în între­gime cantităţile de produse cu care s-a angajat. Paralel cu re­coltatul ultimelor suprafeţe de culturi de toamnă, oamenii muncii din agricultura judeţu­lui nostru se preocupă să asi­gure condiţiile necesare pentru producţia agricolă a anului ur­mător. în această perioadă preocu­parea noastră este îndreptată în direcţia terminării execută­rii arăturilor adinei de toamnă şi fertilizarea pămlntului, pînă cel mai tîrziu 25 noiembrie, amenajării unor noi suprafeţe pentru irigat, pregătirii pro­ducţiei de legume pe cele 6 000 ha prevăzute, asigurării con­diţiilor pentru creşterea ani­malelor prin construirea unor complexe pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor. Comitetul judeţean de par­tid Constanţa asigură condu­cerea noastră de partid că va desfăşura o şi mai susţinută muncă politică de masă în rîn­dul oamenilor muncii din agri­cultură, pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor care ne re­vin privind creşterea produc­ţiei agricole şi asigurarea eco­nomiei naţionale cu cantităţi sporite de produse agro-ali­­mentare. COMITETUL JUDEŢEAN Al. F.C.R. CONSTANŢA Pa şantierul Centralei termoelectrice de 800 Megaw­aţi de la Deva lucrările aferente punerii in funcţiu­ne a primului­ grup energetic au intrat în faza finală. A fost pusă de asemenea sub tensiune staţia pen­tru alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor şi agregatelor ce vor intra în funcțiune în prima etapă. un clișeu , aspect din sala de epurare chimică a centralei. Prietenii copilăriei şi răspunderile lor majore S­e ştie : azi, cînd un minor face cunoş­tinţa judecătoru­lui, aceasta se petrece exclusiv în sala de ju­decată. Intr-o împreju­rare, grija părinţilor a­­supra evoluţiei şi edu­caţiei minorului trebuie serios reconsiderată şi însoţită de măsuri le­gale, corespunzătoare ; într-alta , educaţia pă­rintească se cere com­­pletată cu ajutorul ca­sei de copii şcolari sau a altor diferite aşeză­minte de stat, create în acest scop ; într-a treia, familia, şcoala, depli­­nindu-şi din diferite motive competenţa, re­dresarea educativă a celui mic urmează să fie încredinţată exigen­ţelor sporite ale şcolii, de reeducare. Şi aşa mai departe. Oricare ar fi­ soluţia aleasă, rezultă că acolo, in faţa instanţei, se în­făptuieşte un a­ct al un­nei opere de o deosebi­tă însemnătate socială Colectivitatea noastră este în cel mai înalt grad interesată de for­marea armonioasă a tu­turor membrilor tinerei­­generaţii. In chip fi­resc, omul care contri­buie la redresarea mo­rală a unora dintre ei, intr-un moment hotărî­­tor al existenţei, tre­buie să asigure societa­tea de eficienţa activi­tăţii sale. Şi, intr-adevăr, din­­tr-un anu­mit punct de vedere, o astfel de cer­titudine există : în ur­ma unui ordin al mi­nistrului justiţiei, jude­cătorii care judecă în tribunalele noastre di­feritele cauze ale mino­rilor sunt aleşi dintre oamenii legii cu o con­duită profesională şi cetăţenească , ireproşabi­lă, cu o profundă expe­rienţă a vieţii. Ei izbu­tesc, de cele mai multe ori, să decidă cu com­petenţă şi cu­­ un înalt simţ de răspundere a­­supra soartei , unui co-­­ pil. Dar, ca în toate ce­lelalte cauze aduse la­­cunoştinţa justiţiei, ac­tivitatea unui astfel de om al legii se concen­trează în jurul unui do­sar , il studiez, se că­lăuzeşte în dezbateri de documentele cuprinse intr-insul, pronunţă verdictul — şi atit. Co­­perţile dosarului închi­­zîndu~se odată cu lua­rea deciziei, judecăto­rul se apleacă asupra altuia — un dosar ai cărui protagonişti sînt de astă­ dată maturii — pentru’că — spune sta­tistica — abia la cîteva zeci de cauze ale adul­ţilor survine şi una pri­vind semenii lor ne­­vîrstnici. Un astfel de tratament aplicat de justiţie copiilor ni se pare însă prea puţin e­­ficient în raport cu sco­purile sociale ale for­mării tinerei generaţii. Şi iată de ce. GRAZIELA VÍNTU (Continuare în pag. a 2-a) In pag. a 6-a: • Lupta de elibera­re din coloniile por­tugheze capătă di­mensiuni noi • Intervenţia repre­zentantului român în Adunarea Generală a O.N.U. • Parada militară şi demonstraţia oame­nilor muncii din Moscova • „Apollo-12" : A început ieri numără­toarea inversă • Vietnamul de sud: Forţele patriotice îşi intensifică activita­tea

Next