România Liberă, ianuarie 1970 (Anul 28, nr. 7839-7863)
1970-01-14 / nr. 7848
Colaborare fructuoasă între proiectant şi constructor Ing. Nicolae Rusu Directorul Institutului pentru proiectări de laminoare Am Intrat In ultimul an al actualului cincinal, an in care importante obiective ale industriei noastre siderurgice se află în plină activitate de construcţie şi care prin intrarea lor în funcţiune vor mări simţitor potenţialul economic al ţării, realizind produse finite ce vor valorifica superior metalul. Abordînd această problemă prin prisma indicaţiilor Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, la care s-a subliniat că Ministerul Industriei Metalurgice trebuie să se preocupe în mod deosebit de darea la termen sau chiar devansarea punerii în funcţiune a capacităţilor de laminare prevăzute în plan, proiectanţii se angajează alături de constructor şi beneficiar, cu aceeaşi fermă hotărîre, să transpună în viaţă sarcinile date de conducerea partidului nostru. O primă condiţie esenţială pentru asigurarea continuităţii în execuţia lucrărilor, pentru deplina utilizare a capacităţii utilajelor din dotarea constructorului şi în vederea realizării de ritmuri cit mai susţinute de montaj şi reglaj, este ca documentaţia tehnică — proiectele de execuţie — să fie din timp în posesia beneficiarului şi constructorului. De asemenea este de maximă însemnătate ca în toată această perioadă, între proiectant, constructor şi beneficiar să existe o permanentă legătură, să se statornicească o colaborare rodnică fără forme birocratice, o asistenţă tehnică de calitate, toate avînd ca unic scop realizarea în termen şi chiar înainte a obiectivelor industriale pentru care ţara noastră investeşte sume considerabile. Ne referim în acest sens (Continuare în pag. a 3-a) La Craiova Noua fabrică de produse lactate in probe tehnologice CRAIOVA (coresp. R. I.). In zona sudică a municipiului Craiova au intrat in probe primele linii şi secţii ale noii fabrici de produse lactate din cadrul combinatului de industrie alimentară Dolj. După cum ne informează ing. Cornel Majina, directorul general al combinatului, se află în probe liniile de lapte pasteurizat şi smîntînă, secţiile de brînzeturi dietetice, unt, îngheţată şi secţia pentru recepţia materiei prime. Peste puţin timp vor intra în probe secţiile de îmbuteliat lapte şi iaurt precum şi secţia de lapte praf. Se impune din partea constructorilor — întreprinderea şantier de construcţii-montaj Craiova — intensificarea lucrărilor de remedieri şi reţele subterane. Lucrările la noul port dunărean Orşova La Orşova se desfăşoară intens lucrările la noul port dunărean. După cum informează ing. Eugen Florescu, şeful şantierului de construcţii, pînă acum a fost realizat cheiul vertical destinat acostării navelor, care se întinde pe circa o jumătate de km, iar în prezent se lucrează la danele de pasageri şi de mărfuri unde s-au încheiat operaţiunile de turnare a fundaţiilor. Două cifre sintetizează eforturile depuse de către constructori pe acest important şantier : 560 000 mc de pămînt folosit la terasamente şi 30 000 mc betoane puse în operă la cheiul vertical. (Agerpres). Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Cununil cuptorului HI deschis, făcînd loc macaralei să extragă încă un lingou incandescent pe care îl va transporta spre căile cu role ale laminorului de tablă groasă, primul vlăstar al puternicului centru siderurgic de la Galați Foto : AGERPRES BAZA CREŞTERII PRODUCŢIEI AGRICOLE-SPORIREA RANDAMENTULUI LA HECTAR Ramură de bază a economiei naţionale, agricultura este chemată să-şi aducă o contribuţie tot mai mare la asigurarea industriei cu materii prime, la aprovizionarea populaţiei cu cantităţi sporite de produse agro-alimentare. Aşa cum s-a apreciat la Plenara din decembrie 1368 a C.C. al P.C.R. rezultatele înregistrate pînă acum în agricultură continuă să fie încă nesatisfăcătoare, în comparaţie cu posibilităţile de care dispunem. Acest lucru este valabil şi pentru unităţile agricole din judeţul nostru. Trebuie spus din capul locului că cooperativele agricole de producţie dispun încă de mari rezerve de creştere a producţiei care sunt insuficient valorificate. La ora actuală, întreprinderile de mecanizare a agriculturii care le deservesc posedă un puternic parc de maşini şi tractoare : 1 674 tractoare, 880 de semănători mecanice, 540 de combine pentru cereale. în medie, de fiecare tractor revin câte 89 hectare de teren arabil. Din păcate însă această bază tehnică este insuficient folosită. Deşi s-a reuşit ca, pe terenurile mecanizabile, arăturile, lucrările de pregătire a solului şi semănatul culturilor să se facă în întregime cu mijloace mecanice, nu acelaşi lucru se poate spune despre restul lucrărilor. In 1969 bunăoară, doar pe 60 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb lucrările de întreţinere au fost executate cu mijloace mecanice. Din această cauză o parte, din culturi nu au putut fi prăşite, la timp, ceea ce a dus la diminuarea producţiei la hectar. Cit priveşte recoltarea, cu toate că an de an executarea acestei lucrări a dat multă bătaie de cap conducerilor cooperativelor, există încă mari reţineri în folosirea combinelor. Pentru 1970 se prevede dotarea întreprinderilor de mecanizare a agriculturii din judeţul nostru cu 13 combine autopropulsate „Gloria“. Va trebui încă de pe acum să luăm măsuri pentru folosirea cit mai judicioasă a acestora, prin încheierea de contracte. Necorespunzătoare este și mecanizarea lucrărilor la sfecla de zahăr, cultură care necesită un mare volum de muncă. Faptul că gama de lucrări executate cu mijloace mecanice este încă restrînsă, se datorește pe de o parte slabei preocupări a conducerilor întreprinderilor de mecanizare pentru folosirea la întreaga capacitate a utilajelor de care dispun, iar pe de altă parte dotării nesatisfăcătoare a aces- Ing. DUMITRU GĂINĂ Director al Direcţiei agricole, judeţul Bacău (Continuare in pag. a 3-a) pemtru imkmnvmtApmmmvtm PRIVIND DEZVOLTAREA AGRICULTURII COOPERATISTE Unii au nevoie şi altora le prisoseşte... • Aparatura medicală — un bun care trebuie gospodărit judicios • între largheţea sau zgîrcenia forului tutelar • Cîteva măsuri şi rezultatele lor Pentru ridicarea calităţii asistenţei medicale a populaţiei, statul nostru a investit fonduri importante destinate creşterii bazei materiale a sănătăţii, dotării unităţilor cu aparatură şi instrumente, formării miilor de specialişti, fabricării a numeroase produse farmaceutice. Dispunem astăzi de peste 31 000 de medici şi 85 000 de cadre medicale medii, de o reţea de circa 5 000 circumscripţii, policlinici şi spitale, de o complexă dotare cu aparatură de specialitate, un adevărat fond de aur pus în slujba sănătăţii omului. Dar, după cum dovedeşte practica ultimilor ani, aparatura medicală n-a rambursat in exploatare întreaga valoare investită în ea. Cine ar putea socoti de pildă, pagubele aduse ocrotirii sănătăţii de sutele de aparate uzate moral înainte de a fi fost folosite,măcar o singură zi, de numeroasele piese de aparatură de mare tehnicitate intrate, dintr-un exces de generozitate în inventarul unor unităţi care n-au avut nici atribuţia, nici capacitatea de a le mînui ?? Dispersarea acestui fond în mod nediferenţiat, uneori neţinîndu-se seama de interesele ocrotirii sănătăţii, dar, mai ales, lipsa unei evidenţe unitare, s-a soldat cu un suprastocaj de aparatură ce însumează la ora actuală 12 milioane lei. O sumă deosebit de mare, dacă avem în vedere că, într-un singur an , 1969, investiţiile centralizate ale Ministerului Sănătăţii pentru asigurarea cu aparatură şi utilaje au fost de 55 milioane lei. Măsurile cuprinse în noua lege adoptată de Marea Adunare Naţională, privind redistribuirea aparaturii, se referă tocmai la remedierea efectelor unei atari optici în folosirea acestui preţios bun al statului. S-ar părea că într-un judeţ tînăr, abia format, stocurile supranormative de aparatură medicală nu sunt posibile. Şi totuşi, judeţul Brăila, pentru a ne referi la un singur exemplu, a demonstrat contrariul. Lipsa de planificare în înzestrarea cu aparatură medicală a avut ca rezultat un excedent de 800 000 lei. Spitalul din Viziru dispunea de exemplu, de o masă de operaţie în plus, în timp ce spitalul nr. 3 din Brăila resimţea lipsa unui asemenea obiect ; la Ianca, o lampă scialitică stătea nefolosită, în timp ce o altă unitate din Brăila o reclama urgent. O însemnată cantitate de instrumentar, cu dărnicie distribuit circumscripţiilor medicale zăcea neutilizat, deşi, pentru alte compartimente medicale din judeţ sau din alte localităţi, ea ar fi fost de neapărată utilitate. Şi enumerarea, ar putea continua. Printr-o mai judicioasă reconsiderare a aparaturii, g.a reuşit pînă în prezent, redistribuirea ei în proporţie de peste 85 la sută. Există însă și alte rezerve care, folosite judicios, ar introduce în circuitul practicii medicale efective, numeroase instrumente, azi piese de inventar. Ne referim la acel barem minim de dotare a diverselor unităţi, care necesită unele corective din partea Ministerului Sănătăţii, întrucît aplicarea lui nu se face în mod unitar pe întregul teritoriu, ci în funcţie de IOANA PĂTRAŞCU (Continuare in pag. a 5-a) Instalaţia de reţele cord din cadrul fabricii Relon 3 de la Uzina de fire şi fibre sintetice din Savineşti, cu o capacitate de 1 000 tone pe an, şi-a atins parametrii proiectaţi. Punerea în funcţiune a fabricii Relon 3 a marcat încheierea unei etape importante în dezvoltarea uzinei de la Sâvineşti. In clişeu , ing. Mircea Ignat— şef de laborator şi maistrul Constantin Florea studiază diferite procedee de îmbunătăţire a proceselor tehnologice din uzină Anul XXVIII nr. 7 848 Miercuri 14 ianuarie 1970 6 pagini 30 bani La Piatra Neamţ O modernă turnătorie de neferoase PIATRA NEAMŢ (coresp. R.I.). La întreprinderea mecanica Ceahlăul din localitate au început ample lucrări de extindere a capacităţilor de producţie. Este vorba de construirea unor noi obiective amplasate în zona industrială a oraşului, în prima etapă aici va fi construită o turnătorie modernă de neferoase, cu o capacitate de 1 810 tone piese pe an. Ea va fi pusă în funcţiune la sfîrşitul anului viitor. Prin punerea în funcţiune a noilor obiective CAPACITATEA DE PRODUCŢIE VA CREŞTE CU PESTE 60 LA SUTA. La sfîrşitul anului 1974 se va ajunge la o producție anuală de 17 300 tone de diverse utilaje. VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, ÎN R.S.F. IUGOSLAVIA CONVORBIRI BELGRAD 13. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul guvernului federal, au început, marţi dimineaţa, convorbirile oficiale dintre preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Itecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitra Ribiicii. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică Ion Morega, adjunct al ministrului industriei , construcţiilor de maşini, Ion Milieu, adjunct al ministrului minelor, şi alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă: Stepan Marusici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Ştiinţifice, Iso Niegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti Hasan Şiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice şi alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiului actual al relaţiilor româno-iugoslave de prietenie, colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, cele două părţi exprimîndu-şi satisfacţia în legătură cu amplificarea constantă a acestor relaţii. Totodată, participanţii la convorbiri şi-au concentrat atenţia asupra evidenţierii unor noi posibilităţi de extindere a colaborării şi cooperării în diferite domenii de activitate, în interesul şi avantajul celor două ţări, al întăririi şi adîncirii prieteniei dintre popoarele român şi iugoslave. în continuare, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Vecei Executive Federale, Mitra Ribicii, au abordat principalele aspecte ale situaţiei politice internaţionale prin prisma dorinţei celor două ţări de a-şi aduce contribuţia,alături de toatestatele lumii, la opera de cooperare internaţională, de promovare a păcii, la statornicirea unui climat de înţelegere şi securitate, la soluţionarea tuturor problemelor pe cale paşnică pe baza respectării ferme a principiilor de relaţii internaţionale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad şi Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe şi Iso Niegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti. PLEDOARIE PE TV HMBET Nu mă voi referi la acei oameni din pricina cărora linele magazine sunt prost aprovizionate, în cantităţi şi intr-o diversitate de produse ca vai de lume — aceştia fac obiectul a nenumărate articole şi desbateri devenite prin lumina „Reflectorului“ de la Televiziune adevărate anchete sociale, ci la acele cozi şi la acei oameni, in care determinarea este imediată şi reciprocă, cozile lungindu-se pe măsura plictisului celui care te serveşte, şi te serveşte de parcă, înainte de a face acest act de datorie elementară, a mîncat fiere. Am citit pe uşile nenumăratelor magazine anunţuri legate de un concurs adresat tinerilor vînzători (oare de ce numai tinerilor ?) şi socot această formă de emulaţie nu numai foarte bună, dar demult cerută de realitatea magazinelor ca necesară. Ne-am mobilat Capitala cu multe la Petre Sălcudeanu gazine noi, arhitectural nelăsînd nimic de dorit, arta intrînd cu voluptate în formele ei, specifice şi in comerţ, cu alte cuvinte şi în acest sector al alimentaţiei publice care a făcut paşi importanţi înainte. Construim frumosul şi pe dinăuntru şi pe dinafară Din păcate, acest frumos se (Continuare In pag. a 2-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Primiţi mulţumirile noastre şi ale familiilor celor dispăruţi in catastrofa de cale ferată de pe linia Sofia—Vidin, pentru compasiunea şi condoleanţele pe care ni le-aţi adresat prin telegrama dumneavoastră. TODOR JIVKOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, , Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria GHEORGHE TRAIKOV Preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria " In pag. a 6-a CORESPONDENTĂ DIN LONDRĂ DE LA JOHN KARR • Afacerea „F-111“ sau în culisele „geometriei variabile" a Pentagonului • Premierul Wilson despre problemele candidaturii Angliei la CE.E. • Vietnamul de sud: Obiective strategice americane bomfoar • Nigeria : Acţiuni şi demersuri pentru a se pune capăt suferinţelor şi a se instaura o pace reală date de patrioţi • Guvernul austriac priveşte pozitiv propunerea privind organizarea unei conferinţe general-europene. (Interviul acordat de Kurt Waldheim ziarului „Die Presse“)