România Liberă, ianuarie 1970 (Anul 28, nr. 7839-7863)

1970-01-14 / nr. 7848

Colaborare fructuoasă între proiectant şi constructor Ing. Nicolae Rusu Directorul Institutului pentru proiectări de laminoare A­m Intrat In ultimul an al actualului cincinal, an in care importante obiective ale industriei noastre siderur­gice se află în plină activitate de construcţie şi care prin in­trarea lor în funcţiune vor mări simţitor potenţialul economic al ţării, realizind produse finite ce vor valorifica superior metalul. Abordînd această problemă prin prisma indicaţiilor Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, la care s-a subliniat că Mi­nisterul Industriei Metalurgice trebuie să se preocupe în mod deosebit de darea la termen sau chiar devansarea punerii în funcţiune a capacităţilor de la­minare prevăzute în plan, pro­iectanţii se angajează alături de constructor şi beneficiar, cu a­­ceeaşi fermă hotărîre, să tran­spună în viaţă sarcinile date de conducerea partidului nostru. O primă condiţie esenţială pentru asigurarea continuităţii în execuţia lucrărilor, pentru deplina utilizare a capacităţii utilajelor din dotarea construc­torului şi în vederea realizării de ritmuri cit mai susţinute de montaj şi reglaj, este ca docu­mentaţia tehnică — proiectele de execuţie — să fie din timp în posesia beneficiarului şi constructorului. De asemenea este de maximă însemnătate ca în toată această perioadă, între proiectant, constructor şi bene­ficiar să existe o permanentă legătură, să se statornicească o colaborare rodnică fără forme birocratice, o asistenţă tehnică de calitate, toate avînd ca unic scop realizarea în termen şi chiar înainte a obiectivelor in­dustriale pentru care ţara noas­tră investeşte sume considera­bile. Ne referim în acest sens (Continuare în pag. a 3-a) La Craiova Noua fabrică de produse lactate in probe tehnologice­ ­ CRAIOVA (coresp. R. I.). In zona sudică a munici­piului Craiova au intrat in probe primele linii şi secţii ale noii fabrici de produse lactate din cadrul combi­natului de industrie alimen­tară Dolj. După cum ne in­formează ing. Cornel Ma­­jina, directorul general al combinatului, se află în probe liniile de lapte pasteu­rizat şi smîntînă, secţiile de brînzeturi dietetice, unt, îngheţată şi secţia pentru recepţia materiei prime. Peste puţin timp vor intra în probe secţiile de­ îmbu­teliat lapte şi iaurt precum şi secţia de lapte praf. Se impune din partea construc­torilor — întreprinderea şantier de construcţii-mon­­taj Craiova — intensifica­rea lucrărilor de reme­dieri şi reţele subterane. Lucrările la noul port dunărean Orşova La Orşova se desfăşoară intens lucrările la noul port dunărean. După cum in­formează ing. Eugen Flo­­rescu, şeful şantierului de construcţii, pînă acum a fost realizat cheiul vertical destinat acostării navelor, care se întinde pe circa o jumătate de km, iar în pre­zent se lucrează la danele de pasageri şi de mărfuri unde s-au încheiat operaţi­unile de turnare a fundaţii­lor. Două cifre sintetizează eforturile depuse de către constructori pe acest im­portant şantier : 560 000 mc de pămînt folosit la tera­­samente şi 30 000 mc be­toane puse în operă la che­iul vertical. (Agerpres). Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Cununil­ cuptorului HI deschis, făcînd loc maca­ralei să extragă încă un lingou incandescent pe care îl va transporta spre căile cu role ale lamino­rului de tablă groasă, pri­mul vlăstar al puternicului centru siderurgic de la Galați Foto : AGERPRES BAZA CREŞTERII PRODUCŢIEI AGRICOLE-SPORIREA RANDAMENTULUI LA HECTAR R­amură de bază a economiei naţionale, agricultura este chemată să-şi aducă o contribuţie tot mai mare la asi­gurarea industriei cu materii prime, la aprovizionarea popu­laţiei cu cantităţi sporite de pro­duse agro-alimentare. Aşa cum s-a apreciat la Ple­nara din decembrie 1368 a C.C. al P.C.R. rezultatele înregistra­te pînă acum în agricultură con­tinuă să fie încă nesatisfăcătoa­­re, în comparaţie cu posibilită­ţile de care dispunem. Acest lu­cru este valabil şi pentru uni­tăţile agricole din judeţul nos­tru. Trebuie spus din capul lo­cului că cooperativele agricole de producţie dispun încă de mari rezerve de creştere a producţiei care sunt insuficient valorificate. La ora actuală, întreprinderile de mecanizare a agriculturii care le deservesc posedă un pu­ternic parc de maşini şi tractoa­re : 1 674 tractoare, 880 de se­mănători mecanice, 540 de com­bine pentru cereale. în medie, de fiecare tractor revin câte 89 hectare de teren arabil. Din pă­cate însă această bază tehnică este insuficient folosită. Deşi s-a reuşit ca, pe terenurile meca­­nizabile, arăturile, lucrările de pregătire a solului şi semănatul culturilor să se facă în întregi­me cu mijloace mecanice, nu a­­celaşi lucru se poate spune des­pre restul lucrărilor. In 1969 bunăoară, doar pe 60 la sută din suprafaţa cultivată cu porumb lucrările de întreţinere au fost executate cu mijloace mecanice. Din această cauză o parte, din culturi nu au putut fi prăşite, la timp, ceea ce a dus la diminua­rea producţiei la hectar. Cit pri­veşte recoltarea, cu toate că an de an executarea acestei lucrări a dat multă bătaie de cap con­ducerilor cooperativelor, există încă mari reţineri în folosirea combinelor. Pentru 1970 se pre­vede dotarea întreprinderilor de mecanizare a agriculturii din judeţul nostru cu 13 combine autopropulsate „Gloria“. Va tre­bui încă de pe acum să luăm măsuri pentru folosirea cit mai judicioasă a acestora, prin în­cheierea de contracte. Neco­respunzătoare este și mecaniza­rea lucrărilor la sfecla de za­hăr, cultură care necesită un mare volum de muncă. Faptul că gama de lucrări executate cu mijloace mecanice este încă res­­trînsă, se datorește pe de o parte slabei preocupări a condu­cerilor întreprinderilor de me­canizare pentru folosirea la în­treaga capacitate a utilajelor de care dispun, iar pe de altă parte dotării nesatisfăcătoare a aces- Ing. DUMITRU GĂINĂ Director al Direcţiei agricole, judeţul Bacău (Continuare in pag. a 3-a) pemtru imkmnvmtA­pmmmvtm PRIVIND DEZVOLTAREA AGRICULTURII COOPERATISTE Unii au nevoie şi altora le prisoseşte... • Aparatura medicală — un bun care tre­buie gospodărit judicios • între largheţea sau zgîrcenia forului tutelar • Cîteva mă­suri şi rezultatele lor P­entru ridicarea calităţii a­­sistenţei medicale a popu­laţiei, statul nostru a in­vestit fonduri importante desti­nate creşterii bazei materiale a sănătăţii, dotării unităţilor cu aparatură şi instrumente, for­mării miilor de specialişti, fa­bricării a numeroase produse farmaceutice. Dispunem astăzi de peste 31 000 de medici şi 85 000 de cadre medicale medii, de o reţea de circa 5 000 circum­scripţii, policlinici şi spitale, de o complexă dotare cu aparatu­ră de specialitate, un adevărat fond de aur pus în slujba să­nătăţii omului. Dar, după cum dovedeşte practica ultimilor ani, aparatura medicală n-a rambursat in ex­ploatare întreaga valoare inves­tită în ea. Cine ar putea socoti de pildă, pagubele aduse ocro­tirii sănătăţii de sutele de apa­rate uzate moral înainte de a fi fost folosite,măcar o singură zi, de numeroasele piese de apara­tură de mare tehnicitate intrate, dintr-un exces de generozitate în inventarul unor unităţi care n-au avut nici atribuţia, nici capacitatea de a le mînui ?? Dispersarea acestui fond în mod nediferenţiat, uneori neţi­­nîndu-se seama de interesele o­­crotirii sănătăţii, dar, mai ales, lipsa unei evidenţe unitare, s-a soldat cu un suprastocaj de apa­ratură ce însumează la ora ac­tuală 12 milioane lei. O sumă deosebit de mare, dacă avem în vedere că, într-un singur an , 1969, investiţiile centralizate ale Ministerului Sănătăţii pentru a­­sigurarea cu aparatură şi utila­je au fost de 55 milioane lei. Măsurile cuprinse în noua le­ge adoptată de Marea Adunare­­ Naţională, privind redistribui­rea aparaturii, se referă tocmai la remedierea efectelor unei a­­tari optici în folosirea acestui preţios bun al statului. S-ar părea că într-un judeţ tînăr, abia format, stocurile su­pranormative de aparatură me­dicală nu sunt posibile. Şi totuşi, judeţul Brăila, pentru a ne re­feri la un singur exemplu, a de­monstrat contrariul. Lipsa de planificare în înzestrarea cu a­­paratură medicală a avut ca re­zultat un excedent de 800 000 lei. Spitalul din Viziru dispunea de exemplu, de o masă de ope­raţie în plus, în timp ce spitalul nr. 3 din Brăila resimţea lipsa unui asemenea obiect ; la Ianca, o lampă scialitică stătea nefo­losită, în timp ce o altă unitate din Brăila o reclama urgent. O însemnată cantitate de instru­mentar, cu dărnicie distribuit circumscripţiilor medicale ză­cea neutilizat, deşi, pentru alte compartimente medicale din ju­deţ sau din alte localităţi, ea ar fi fost de neapărată utilitate. Şi enumerarea, ar putea conti­nua. Printr-o mai judicioasă re­considerare a aparaturii, g.a re­uşit pînă în prezent, redistribui­rea ei în proporţie de peste 85 la sută. Există însă și alte re­zerve care, folosite judicios, ar introduce în circuitul practicii medicale efective, numeroase instrumente, azi piese de inven­tar. Ne referim la acel barem minim de dotare a diverselor u­­nităţi, care necesită unele co­rective din partea Ministerului Sănătăţii, întrucît aplicarea lui nu se face în mod unitar pe în­tregul teritoriu, ci în funcţie de IOANA PĂTRAŞCU (Continuare in pag. a 5-a) Instalaţia de reţele cord din cadrul fabricii Relon 3 de la Uzina de fire şi fibre sintetice din Savineşti, cu o capacitate de 1 000 tone pe an, şi-a atins parametrii proiectaţi. Punerea în funcţiune a fabricii Relon 3 a marcat încheierea unei etape importante în dezvoltarea uzinei de la Sâvineşti. In clişeu , ing. Mircea Ignat— şef de labo­rator şi maistrul Constantin Florea studiază diferite procedee de îmbunătăţire a proceselor tehnologice din uzină Anul XXVIII nr. 7 848 Miercuri 14 ianuarie 1970 6 pagini 30 bani La Piatra Neamţ O modernă turnătorie de neferoase PIATRA NEAMŢ (coresp. R.I.). La întreprinderea me­canica Ceahlăul din locali­tate au început ample lu­crări de extindere a capa­cităţilor de producţie. Este vorba de construirea unor noi obiective amplasate în zona industrială a oraşului, în prima etapă aici va fi construită o turnătorie mo­dernă de neferoase, cu o capacitate de 1 810 tone pie­se pe an. Ea va fi pusă în funcţiune la sfîrşitul anu­lui viitor. Prin punerea în func­ţiune a noilor obiective CAPACITATEA DE PRO­DUCŢIE VA CREŞTE CU PESTE 60 LA SUTA. La sfîrşitul anului 1974 se va ajunge la o producție anua­lă de 17 300 tone de diverse utilaje. VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, ÎN R.S.F. IUGOSLAVIA CONVORBIRI BELGRAD 13. — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Io­­nescu şi Nicolae Plo­peanu, transmit: La sediul guvernu­lui federal, au început, marţi dimineaţa, convorbirile ofici­ale dintre preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii­­ Socialiste România, Ion Gheor­­ghe Maurer, şi preşedintele I­tecei Executive Federale a­­ R.S.F. Iugoslavia, Mitra Ribi­­i­ci­i. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgă­­nescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, preşedin­tele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gh­eor­­ghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cerce­tării Ştiinţifice, Nicolae Eco­­bescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şan­­dru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi teh­nică Ion Morega, adjunct al ministrului industriei , cons­trucţiilor de maşini, Ion Mi­lieu, adjunct al ministrului minelor, şi alte persoane ofi­ciale. Din partea iugoslavă partici­pă: Stepan Marusici, preşe­dintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialis­te Voivodina, Duşan Gligorie­­vici, membru al Vecei Execu­tive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretaru­lui de stat pentru afacerile ex­terne, Dolje Vogelnik, preşe­dintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Ştiinţifice, Iso Niegovan, am­basadorul Iugoslaviei la Bucu­reşti Hasan Şiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice şi alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă tre­cere în revistă a stadiului ac­tual al relaţiilor româno-iu­­goslave de prietenie, colabora­re economică şi tehnico-ştiin­­ţifică, cele două părţi expri­­mîndu-şi satisfacţia în legătu­ră cu amplificarea constantă a acestor relaţii. Totodată, participanţii la convorbiri şi-au concentrat atenţia asu­pra evidenţierii unor noi posi­bilităţi de extindere a colabo­rării şi cooperării în diferite domenii de activitate, în in­teresul şi avantajul celor două ţări, al întăririi şi adîncirii prieteniei dintre popoarele ro­mân şi iugoslave.­­ în continuare, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedin­tele Vecei Executive Federale, Mitra R­ibici­i, au abordat principalele aspecte ale situa­ţiei politice internaţionale prin prisma dorinţei celor două ţări de a-şi aduce contribuţia,­­alături de toate­­statele lumii, la opera de cooperare interna­ţională, de promovare a pă­cii, la statornicirea unui cli­mat de înţelegere şi securitate, la soluţionarea tuturor pro­blemelor pe cale paşnică pe baza respectării ferme a prin­cipiilor de relaţii internaţio­nale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afaceri­lor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Bel­grad şi Anton Vratuşa, locţii­tor al secretarului de stat pentru afacerile externe şi Iso Niegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti. P­LEDOARIE PE TV HMBET Nu mă voi referi la acei oameni din pricina cărora li­nele magazine sunt prost aproviziona­te, în cantităţi şi intr-o diversitate de produse ca vai de lume — aceştia fac obiectul a nenumă­rate articole şi des­­bateri devenite prin lumina „Reflecto­rului“ de la Televi­ziune adevărate an­chete sociale,­­ ci la acele cozi şi la a­­cei oameni, in care determinarea este imediată şi recipro­că, cozile lungin­­du-se pe măsura plictisului celui care te serveşte, şi te serveşte de parcă, înainte de a face a­­cest act de datorie elementară, a mîn­­cat fiere. Am citit pe uşile nenumăratelor ma­gazine anunţuri le­gate de un concurs adresat tinerilor vînzători (oare de ce numai tineri­lor ?) şi socot aceas­tă formă de emu­laţie nu numai foarte bună, dar de­mult cerută de rea­litatea magazine­lor ca necesară. Ne-am mobilat Ca­pitala cu multe la­ Petre Sălcudeanu gazine noi, arhitec­tural nelăsînd ni­mic de dorit, arta intrînd cu volupta­te în formele ei, specifice şi in co­merţ, cu alte cu­vinte şi în acest sector al alimenta­ţiei publice care a făcut paşi impor­tanţi înainte. Cons­truim frumosul şi pe dinăuntru şi pe dinafară Din păca­te, acest frumos se (Continuare In pag. a 2-a) TELEGRAMĂ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Primiţi mulţumirile noastre şi ale familiilor celor dispăruţi in ca­tastrofa de cale ferată de pe linia Sofia—Vidin, pentru compasiunea şi condoleanţele pe care ni le-aţi adresat prin telegrama dumnea­voastră. TODOR JIVKOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, , Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria GHEORGHE TRAIKOV Preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria " In pag. a 6-a CORESPONDENTĂ DIN LONDRĂ DE LA JOHN KARR • Afacerea „F-111“ sau în culisele „geo­metriei variabile" a Pentagonului • Premierul Wilson despre problemele candidaturii Angliei la CE.E. • Vietnamul de sud: Obiective strategice americane bomfoar­ • Nigeria : Acţiuni şi demersuri pentru a se pune capăt sufe­rinţelor şi a se in­staura o pace reală date de patrioţi • Guvernul austriac priveşte pozitiv pro­punerea privind organizarea unei conferin­ţe general-europene. (Interviul acordat de Kurt Waldheim ziarului „Die Presse“)

Next