România Liberă, ianuarie 1970 (Anul 28, nr. 7839-7863)
1970-01-29 / nr. 7861
COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 7 861 • Joi 29 ianuarie 1970 6 pagini 30 bani COMUNICAT cu privire la Îndeplinirea planului de stat DE DEZVOLTARE A ECONOMIEI NAŢIONALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA PE ANUL 1969 în 1969 s-au înregistrat realizări de seamă în toate domeniile vieţii economice şi sociale. Au fost obţinute rezultate pozitive în realizarea obiectivelor stabilite pentru cel de al patrulea an al cincinalului , economia naţională a cunoscut şi în acest an o evoluţie dinamică, a crescut producţia materială, a sporit re-In anul 1969 a crescut potenţialul de producţie şi s-a lărgit baza materială a activităţii social-culturale şi de servicii pentru populaţie, prin darea în exploatare a peste 700 capacităţi şi obiective importante în industrie, agricultură, transporturi, comerţ, învăţămînt, cultură, ocrotirea sănătăţii şi în alte domenii. Au crescut acumulările băneşti ale statului, s-au întărit finanţele ţării, au sporit resursele necesare dezvoltării economiei naţionale. Situl naţional, a continuat procesul de modernizare a ramurilor economice, de dezvoltare a ştiinţei, culturii şi artei, de ridicare a nivelului de trai al populaţiei. Tabloul dezvoltării de ansamblu a economiei naţionale în anul 1969 este caracterizat de următoarele date : Aplicarea in continuare a măsurilor de perfecţionare a organizării, conducerii şi planificării economiei naţionale, înfiinţarea în anul 1909 a centralelor, combinatelor şi grupurilor de întreprinderi, au creat condiţii pentru mai buna funcţionare a întregului mecanism economic, îmbunătăţirea activităţii productive, folosirea mai raţională a mijloacelor materiale şi a forţei de muncă, creşterea eficienţei economice. La majoritatea produselor planul a fost îndeplinit, obţinîndu-se importante cantităţi peste prevederi. La unele produse planul nu s-a realizat datorită întârzierilor in punerea in funcţiune a unor capacităţi de producţie,, in special din industria chimică, unor neajunsuri în aprovizionarea cu materii prime şi materiale şi în cooperarea dintre întreprinderi, îndeosebi în industria construcţiilor de maşini. In industria alimentară, rămînerile in urmă au fost determinate de neasigurarea cu materii prime agricole, precum şi de unele deficienţe în organizarea preluării şi transportului produselor vegetale S-au manifestat, de asemenea, deficienţe în domeniul respectării disciplinei contractuale de către unele întreprinderi, ceea ce a avut repercusiuni negative asupra îndeplinirii planului de producţie de către unele unităţi, realizării prevederilor la investiţii, la livrări pentru export şi către fondul pieţii. In anul 1969 potenţialul industriei a crescut prin punerea în funcţiune a unui număr de 250 capacităţi şi obiective importante. In industria energiei electrice şi termice au fost date în funcţiune grupuri electrogene cu o putere instalată de peste 800 MW în centralele Borzeşti, Deva, Galaţi şi altele , au fost construite noi linii electrice aeriene de 110, 220 şi 400 kW, în lungime de aproape 1100 km. In industria petrolului, au intrat in producţie Rafinăria Piteşti, Rafinăria Crişana şi instalaţii la Rafinăria Brazi- Ploieşti. In industria minieră, au fost date în funcţiune carierele de lignit Gîrla, Betereaga, Tismana, minele de lignit Lupoaia şi Roşiuţa din bazinul Motru- Rovinari, precum şi noi capacităţi de producţie pentru extracţia minereurilor neferoase. In industria metalurgiei feroase, la Combinatul siderurgic Galaţi s-a dat în funcţiune un furnal de 1 700 mc, s-a mărit capacitatea sectorului oţelărie cu încă un convertizor de 1 250 000 tone ; la Combinatul siderurgic Hunedoara a sporit capacitatea pentru producţia de oţel electric cu 125 000 tone şi a sectorului de laminare cu peste 900 000 tone laminate. In industria construcţiilor de maşini au fost date In funcţiune noi capacităţi de producţie la Uzina „Electroputere“Craiova, la Fabrica de cabluri si materiale electroizolante Bucureşti, la întreprinderea „Electroprecizia“-Săcele, la Uzina „Electronica“-Bucureşti, la Uzina „Tractorul“-Braşov. în industria chimică s-au dat în funcţiune instalaţii la Combinatul petrochimic Piteşti, la Combinatul chimic Pumnicu-Vîlcea şi la Uzina de fibre sintetice Iaşi. De asemenea, s-a dezvoltat capacitatea de producţie cu 300 mii garnituri anvelope şi camere de aer la Uzina de anvelope „Victoria“-Floreşti, precum şi la Uzina de aluminiu Slatina cu 27 000 tone aluminiu. în industria materialelor de construcţii s-au dat în funcţiune două linii tehnologice a 320 000 tone ciment la Medgidia, o capacitate de 5,3 milioane metri pătraţi geam la Tîrnăveni, trei fabrici de produse ceramice la Iaşi, Urziceni şi Bîrseşti, o fabrică pentru producţia elementelor prefabricate din beton armat la Hunedoara, în industria lemnului s-au dat în exploatare Fabrica de mobilă Oradea, Fabrica de platformepentru autocamioane Braşov, secţia furnir din cadrul Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului Sighet In industria uşoară au intrat în producţie Fabrica de tricotaje de bumbac Suceava, întreprinderea de ţesături şi fire din lină, fibre artificiale şi sintetice „Argeşana“-Piteşti, Fabrica de talpă şi încălţăminte din cauciuc Drăgăşani, Tăbăcăria minerală Corabia. In industria alimentară au început să producă Fabrica de ulei Slobozia, Fabrica de zahăr Oradea, fabricile de produse lactate Luduş şi Brăila, Fabrica de bere Piteşti, Fabrica de conserve de legume şi fructe Calafat. In anul 1969 a continuat introducerea şi extinderea tehnicii noi, prin înzestrarea întreprinderilor cu maşini, utilaje şi instalaţii de înaltă tehnicitate, aplicarea unor tehnologii avansate, mecanizarea şi automatizarea unor noi procese de producţie, asimilarea de produse cu performanţe superioare. Aproape Întreaga producţie de fontă şi oţel s-a obţinut în instalaţii la care principalele operaţiuni sunt automatizate, iar peste patru cincimi din producţia de laminate finite pline s-a realizatpe laminoare automatizate. Industria construcţiilor de maşini a fost dotată cu noi maşini-unelte automate şi cu comandă program ; în industria textilă a sporit numărul războaielor automate de ţesut. Volumul de lucrări mecanizate a sporit, in principal la lucrările miniere, la operaţiile grele din secţiile de turnătorie, precum şi la unele lucrări de exploatare forestieră. "La extracţia minereurilor neferoase, peste 60 la sută din producţie a fost obţinută prin aplicarea de metode avansate, iar în industria petrolului forajul cu jet a crescut cu 46 la sută faţă de anul 1968. In industria siderurgică mai mult de trei pătrimi din producţia de oţel Martin s-a obţinut prin folosirea oxigenului în cuptoare Martin cu lance, iar la turnarea oţelului calmat 73 la sută din producţia de oţel lingou s-a realizat prin folosirea de noi metode şi materiale. In industria construcţiilor de maşini au fost asimilate circa 540 noi tipuri de maşini, utilaje şi instalaţii, din care : maşina de rectificat universală 0 350, (Continuare in pag. a 3-a) Oţel activă) Negru de fum Materiale plastice şi răşini sintetice (sută la sută) Anul 1969 în procente faţă de 1968 Produsul social 107,4 Venitul naţional 107,3 Volumul investiţiilor din fondurile centralizate ale statului 105,1 Fondurile fixe puse în funcţiune din investiţii centralizate ale statului 114,2 Producţia globală industrială 110.7 Producţia de construcţii-montaj 105,7 Producţia globală agricolă 104,8 Volumul comerţului exterior 108,4 Numărul salariaţilor 103,4 Productivitatea muncii în industria republicană 105,5 Veniturile băneşti ale populaţiei de la sectorul socialist 106,1 Vînzările de mărfuri cu amănuntul prin comerţul socialist 104,7 Cheltuielile social-culturale de la bugetul de stat 110,0 Producţia Anul 1969 în Unitatea de măsură obţinută în procente anul 1969 faţă de 1968 Fontă mii tone 3 477 116,2 din care : mii tone 5 540 116,6 M oţel aliat mii tone 330 104,4 Laminate finite pline mii tone 3 816 112,5 Cărbune extras mii tone 19 152 112,5 Ţiţei extras mii tone 13 246 99,7 Benzine mii tone 2 620 99,4 Motorină mii tone 4 593 105,2 Gaze naturale — total din care : mil. mc 24 087 109,3 — gaz metan extras mil. mc 19 066 110,7 Energie electrică Aluminiu primar și mil. kWh 31 491 113,2 aliaje de aluminiu Mașini-unelte pentru tone 89 650 117,5 așchierea metalelor Mijloace buc. 13 578 116,1 de automatizare Locomotive Diesel și mii. lei 756 147,6 electrice magistrale buc. 214 128,1 Vagoare de marfă pentru linii magistrale buc. echiv. 4 osii 7 838 107,9 Autovehicule din care : • buc. 56 998 146,8 — autocamioane buc. 28 331 118,8 — autoturisme buc. 19 145 249,5 — autobuze Tractoare fizice (40. buc. 1 750 109,1 65 şi 130 CP) mii buc. 24,9 117,4 Rulmenţi mii buc. 22 182 110,3 Produse sodice Acid sulfuric monohimii tone 916 121,5 drat îngrăşăminte chimice (100 la sută substanţă mii tone 838 108,5 mii tone 720 . 119,5 tone 56 423 102,8 mii tone 137 105,8 Fibre şi fire chimice Anvelope auto-tractortone 56 437 105,5 avion mii buc. 2 147 117,4 Cauciuc sintetic tone 55 207 102,3 Hîrtie mii tone 398 104,7 Ciment Prefabricate din beton mii tone 7 515 107,0 armat Geamuri trase (în echimii mc. 1 921 112,9 valent 2 mm grosime) mii mp 32 385 114,3 Cherestea mii mc 5 262 100,5 Plăci din particule aglomerate şi fibrolemnoase mii tone 379 111,6 Mobilă mii. lei 5 087 115,5 Ţesături mii mp 561 738 109,3 Tricotaje mii buc. 121 642 116,7 Confecţii textile mii. lei 11 438 112,1 încălţăminte mii per. 62 898 102,2 Televizoare mii buc. 221 137,8 Aparate de radio mii buc. 428 110,3 Frigidere mii buc. 147 99,2 Carne Preparate și conserve mii tone • 417 97,1 din carne mii tone 118 112,6 Peste mii tone 42,2 108,7 Bere Lapte de consum mii hl. 3 707 105,6 (inclusiv lapte praf) mii hl. 4 003 103,2 Brînzeturi tone 67 545 114,7 Unt tone 30 806 107,8 Zahăr mii tone 428 111,7 Ulei comestibil Conserve de legume și mii tone 291 108,7 fructe mii tone 300 . 120,3 I. Industrie Volumul producţiei globale, realizat în anul 1969, însumează aproape 265 miliarde lei, planul fiind îndeplinit în proporţie de 100,2 la sută , valoarea producţiei obţinute pe:-Planul producţiei marfă şi al prestărilor de servicii a fost îndeplinit în proporţie de 108,5 la sută de către unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi de 107,1 la sută de către cele ale cooperaţiei de consum. In comparaţie cu anul 1968 producţia globală industrială a crescut cu 10,7 la sută, adică cu 25,4 miliarde lei. Potenţialul industriei noastre socialiste este oglindit de faptul că producţia anului 1969 este aproape egală cu producţia obţinută în întreaga perioada 1951—1956. In cei patru ani ai cincinalului, producţia globală industrială a crescut într-un ritm mediu anual de 11.9 la sută, depăşindu-se astfel limita superioară — 11.4 la sută — prevăzută prin planul cincinal pentru această perioadă, în aceşti 4 ani, producte prevederi reprezintă 472 milioane lei. Pe ministere şi la întreprinderile industriale ale consiliilor populare, planul producţiei globale industriale a fost îndeplinit astfel ţia mijloacelor de producţie a sporit în medie anual cu 12,8 la sută, iar producţia bunurilor de consum cu 10,4 la sută. Infăptuindu-se indicaţiile Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român, o dezvoltare mai rapidă au cunoscut ramurile şi subramurile de care depind progresul tehnic şi valorificarea superioară a resurselor economiei. Faţă de anul 1968, producţia industriei electrotehnice şi electronice a crescut cu 22,6 la sută, a industriei de mecanică fină şi optică cu 16,4 la sută, a industriei petrochimice cu 37,5 la sută. Volumul producţie, obţinute in anul 1969 la produsele industriale de bază, în comparaţie cu realizările din anul 1968, se prezintă astfel : Procentul de îndeplinire a planului Ministerul Energiei Electrice 103,7 Ministerul Minelor lui’s Ministerul Petrolului 102,’ Ministerul Industriei Metalurgice 100,6 Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini 100,4 Ministerul Industriei Chimice 99,8 Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 100,5 Ministerul Industriei Lemnului , 101,5 Ministerul Industriei Uşoare 103,3 Ministerul Industriei Alimentare 93,7 Ministerul Transporturilor 102,6 Consiliile populare 101,0 Prin intrarea în funcţiune a instalaţiilor de pe noua platformă a Combinatului chimic Craiova, producţia anuală de îngrăşăminte azotoase realizată aici creşte cu o capacitate de 300 mii tone azotat de amoniu şi tot atîta uree, realizată în instalaţia pe care o prezentăm în imagine. Acordînd prioritate producţiei de uree, în cea de a doua etapă de dezvoltare a combinatului craiovean, specialiştii au avut în vedere creşterea concentraţiei în azot, ceea ce aduce un spor de calitate produsului. Foto : MIHAI POPESCU SUCEAVA: CUrt de rodnică Consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste se afirmă tot mai mult în activitatea de stimulare a unor valoroase iniţiative sociale, edilitar-gospodăreşti, economice, într-o discuţie purtată la Consiliul judeţean Suceava al Frontului Unităţii Socialiste, cu tov. C. MOROŞANU, secretarul acestui consiliu, a rezultat că experienţa anului trecut este extrem de utilă în programarea activităţilor pentru noul an. Peste patru, mii cinci sute de deputaţi în consiliile populare au luat parte, în nouăzeci şi opt de adunări, la dezbaterea modului cum activează, cum se pricep să preia iniţiativele cetăţeneşti şi să se conducă spre înfăptuire, cu ajutorul consiliului popular, sau să se înarmeze cu o foarte bună cunoaştere a opiniei cetăţenilor pentru a lua parte activă, în sesiuni la elaborarea acelor hotărîri care au o influenţă hotăritoare în viaţa economico-socială locală. Toate acele dezbateri fructuoase din adunări au pus la indemîna consiliilor Frontului Unităţii Socialiste concluzii de preţ pentru orientarea muncii lor în viitor. In adunările cu deputaţii şi cetăţenii, organizate de consiliile Frontului Unităţii Socialiste, dezbaterile au avut un caracter foarte larg. La Ostra, Stulpicani, Mănăstirea Humorului, principala preocupare s-a concentrat în jurul problemelor de creştere a animalelor în această zonă prielnică de munte, care livrează statului importante cantităţi de carne, lină, lapte, şi, în acelaşi timp, furnizează cooperativelor agricole de producţie de la şes animale de rasă. Realizarea contractelor, îndeplinirea îndatoririlor faţă de fondul central al statului, gospodărirea păşunilor au stat în centrul discuţiilor. Adunările s-au ţinut la căminele culturale şi au abordat toate aceste probleme sub raport practic, cetăţenii fiind interesaţi de îmbunătăţirea muncii lor în domeniul zootehnic. In decursul acestui an — după cum ne releva tov. C. Moroşanu — consiliile Frontului Unităţii Socialiste vor folosi toată influienţa lor pentru a determina ca acţiunile prin muncă patriotică şi contribuţie în muncă întreprinse de populaţia judeţului P. SOLCAN (Continuare în pag. a 5-a) »f. ■ --«4M .............................. Vocaţia culturii Ion Istrati Desigur, întrebările şi răspunsurile permanente cu privire la adevărul, la sensul şi la frumuseţile vieţii noastre cotidiene, nu sunt şi, mai ales, nu mai corstituie in societatea modernă de azi un privilegiu al filozofilor sau al creatorilor de artă. De altfel, în forul lui intim, omul a căutat dintotdeauna să găsească o explicaţie şi un rost situaţiei care i-a fost, pe parcursul istoriei, hărăzită. Pentru aceasta însă el a avut nevoie de timp, iar acesta, precum bine se ştie, nu a fost deloc uşor de cîştigat. Pe acest făgaş, accesul său spre sistemul de valori al societăţii, spre descifrarea acestora, spre cultivarea şi apoi spre făuri,rea lor, a devenit un vis. (Continuare,în pag. a 5-a) Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit pe ambasadorul Republicii Venezuela Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri după-amiază in vizită protocolară de prezentare, pe Valentin Hernandez Acosta, noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Venezuela la Bucureşti. La primire, desfăşurată într-o atmosferă cordială, a participat Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres). Ce vreţi să găsiţi la „Universal“? T O T U L... Sondaj de 15 ore printre cumpărătorii marelui magazin bucureştean „Victoria“ Inchipuiţi-vă un lung cortegiu de oameni,în şir indian, acoperind simultan distanţa Bucureşti-Snagov şi veţi avea imaginea numărului de cumpărători care , vizitează, într-o singură zi, marele magazin universal „Victoria“ din Bucureşti. O adevărată „armată“ de cetăţeni — 70 000 in medie — ,care invadează din primele ore ale dimineţii, pînă seara tîrziu, cele cinci etaje ale magazinului, unde 635 vînzători Încearcă din această cotidiană confruntare — să satisfacă cerinţe, gusturi, dintre cele mai felurite. Această imagine pantagruelică a „universalului“ bucureştean e completată de faptul că desfacerea de mărfuri de aici — 2-3 milioane zilnic — este egală cu cea realizată in toate cele peste 100 de unităţi, de diferite mărimi, ale O.C.L. Textila 11 din Bucureşti. Am însoţit, in decursul unei întregi zile, pe miile de cumpărători ai magazinului universal, pentru a constata, odată cu ei, în ce măsură „Victoria“ îşi îndeplineşte rolul de unitate . re• Fresca impresionantă a „universalului1' ® 100 de magazine Intr-unui singur ® Modernizare (din „mers"), minus ascensoarele (în reparaţie...) ® Expunere deschisă cu... barieră ® Casieriţe la şuetă, cumpărători la „coadă1 • Nimic nu e „mărunt “ pentru gospodine • Opinii care aşteaptă răspuns prezentativă de frunte a comerţului bucureştean, care sunt posibilităţile ca cetăţenii să fie serviţi mai prompt, într-un mod cit mai civilizat şi cu toate sortimentele de produse solicitate. Kante, de o mulţime de ori, această părere exprimată de gospodina VICTORIA CIORESCU, pe care am ‘întlnit-o la raionul de confecţii pentru femei. Dacă primul avantaj de care vorbea interlocutoarea noastră este — în ■ mod1, evident — un rezultat al „universalităţii,* magazinului, să vedem ce factori determină, cel de-al doilea element, acela al unui, plus de operativitate, în desfacere. Am menţiona, în primul rînd tendinţa vizibilă de promovare a unor forme moderne de comerţ, izvoritădin dorinţa colectivului de aici de a face din „Victoria" un adevărat etalon în acest sens. Parterul magazinului şi etajul V au fost modernizate, introducîndu-se expunerea deschisă la raioane unde — prin tradiţie — tejgheaua era... suverană (mercerie, nasturi, parfumerie), iar autoservirea extinzîndu-se şi la alte sectoare (articole, de menaj, sticlărie, discuri, pălării pentru femei). Pe parcurs ,se prevede modernizarea „din mers“ și a celorlalte etaje, atit prin înlocuirea mobilierului comercial. PAUL MARIAN M. SCRIPCA (Continuare in pag. a 7-a) „Coada" o fatalitate ? — De ce îmi fac cumpăratu- sia că aici așteptarea „la rind" mie la „Victoria“? Fiindcă gă- te mai scurtă decit la alte masesc mai de toate într-un sin- gazine. gur loc și, în plus, am impre- I Am auzit, în diferite alte va-