România Liberă, februarie 1970 (Anul 28, nr. 7864-7887)

1970-02-14 / nr. 7875

Anul XXVIII nr. 7 875 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE în condiţiile unei ritmicităţi perfecte şi a calităţii ireproşabile REALIZAREA INTEGRALĂ A SARCINILOR DE EXPORT interviu cu tovarăşul Constantin Cîrţînă prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean Crearea tuturor condiţiilor menite să asigure îndeplinirea planului economic de stat în întreprinderi, în centralele industriale, pe ansamblul ministerelor implică — printre obligaţiile de cea mai mare însemnătate — găsirea unor soluţii care să dea garanţia realizării integrale şi a sarcinilor asumate la export. La Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 s-a subliniat, pe de o parte, necesitatea sporirii atenţiei pentru realizarea şi livrarea ritmică a fondului de mărfuri destinat pieţii externe iar, pe de altă parte, răspunderea ce revine tuturor factorilor interesaţi, în ceea ce priveşte creşterea eficienţei schimburilor noastre de produse cu străinătatea. Am considerat util şi oportun să relevăm modul in care este privită înfăptuirea acestei importante sarcini în judeţul Braşov, judeţ care deţine o importantă pondere în economia naţională şi care a iniţiat actuala întrecere ce a cuprins întreaga ţară. Ne-am adresat, în acest sens, tovarăşului CONSTANTIN CIRŢÎNA, prim secretar al Comitetului judeţean al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean, care a răspuns cu amabilitate întrebărilor puse de noi. — Cum se va înfăţişa exportul întreprinderilor industriale din judeţ în 1970 şi ce condiţii s-au asigurat pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor asumate ? — Unităţilor noastre economice le revin anul acesta sarcini deosebit de complexe în domeniul schimburilor comerciale externe. Valoric, livrările la export reprezintă 3,3 miliarde lei, depăşind cu peste 800 milioane lei sarcina stabilită iniţial, în cincinal, pentru 1970 ; vom, pune un accent şi mai mare pe li-vrarea de produse complexe, cu un înalt grad de prelucrare, ponderea producţiei întreprinderilor constructoare de maşini în totalul exportului reprezentând 76,4 la sută Creşterea volumului de produse care urmează a se desface pe pieţele externe, atit cantitativ, cit şi sub raport calitativ, ridică în faţa organizaţiilor de partid şi a comitetelor de direcţie importante răspunderi. Tocmai de aceea, încă de la dezbaterea cifrelor de plan pe 1970, am sprijinit întreprinderile pe linia punerii in valoare arezervelor de creştere a exportului, de diversificare aproducţiei şi îmbunătăţire a indicilor tehnico-funcţionali ai acesteia. Colective formate din membri ai comitetului judeţean de partid, activişti ai comisiei economice, numeroşi specialişti din partea ministerelor, ai organelor centrale s-au deplasat în întreprinderi pentru a da ajutor în pregătirea condiţiilor necesare realizării producţiei pe anul 1970. In cadrul chemării pe care , am adresat-o tuturor organizaţiilor judeţene de partid, ne-am anigajat să depăşim planul de export cu 70 milioane lei, să sporim eficienţa economică a exportului. Din analiza efectuată zilele trecute de către plenara Comitetului judeţean de partid a activităţii economice a fiecărei întreprinderi şi ramuri economice din judeţ, a rezultat că în unele unităţi nu sunt create toate condiţiile optime care să asigure o realizare ritmică a producţiei destinată exportului. Importante cantităţi de produse, îndeosebi din cadrul industriei alimentare şi uşoare, nu sînt onorate cu contracte şi comenzi ferme, situaţie, după părerea noastră, destul de gravă, întrucît unele din aceste întreprinderi — care nici ele n-au depus suficiente eforturi în acoperirea producţiei cu contracte, mulţumindu-se cu situaţia de fapt , au suferit de aceleaşi neajunsuri şi anul trecut. Intr-o astfel de situaţie se găsesc: Fabrica de produse zaharoase ,,Dezrobirea“, Industria cărnii, Fabrica de zahăr Bod, „Timpuri noi", Fabrica de stofe. Un alt neajuns vizează slaba preocupare pe linia aprovizionării unor întreprinderi din ramura construcţiilor de maşini şi a industriei alimentare, care nici pînă în prezent n-au primit repartiţii de materii prime şi materiale la nivelul necesarului de producţie ce se ridică uneori la sute şi chiar mii de tone. Desigur, in ceea ce ne priveşte, vomajuta şi mai mult centralele, combinatele şi grupurile de întreprinderi in înlăturarea cu operativitate a acestor neajunsuri. Solicităm, însă un sprijin ION PAVELESCU ION PITICU (Continuare in pag. a 3-a) TELEGRAMA CONGRESULUI EXTRAORDINAR AL PARTIDULUI COMUNIST FINLANDEZ HELSINKI Dragi tovarăşi, Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă adresează dumneavoastră, delegaţi la Congresul extraordinar al Partidului Corpurist Finlandez, întregului partid, clasei muncitoare şi poporului finlandez un cald salut frăţesc. Vă urăm succes deplin în desfăşurarea lucrărilor Congresului, în eforturile ce le întreprindeţi pentru refacerea unităţii partidului, în lupta dumneavoastră pentru triumful nobilelor ţeluri ale păcii, democraţiei şi socialismului. Subliniind relaţiile tovărăşeşti statornicite între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Finlandez pe baza principiilor marxismului şi internaţionalismului proletar, ne exprimăm convingerea că ele se vor dezvolta continuu în interesul întăririi prieteniei dintre cele două partide şi popoare ale noastre, al cauzei unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN In cadrul Institutului de geofizică aplicată din București se execută cercetări în domeniul geofizicii aplicate, electrometrice, seismometrice, radiometrice, gravimetrice şi magnetometrice. In clişeu : Inginerul Dumitru Itu şi tehniciană Ida Stoica, verificînd aparatul S.E. 300. Specialiştii combinatului chimic din Craiova, în colaborare cu cercetătorii de la Institutul de chimie macromoleculară „Pentru Poni" al Academiei, studiază problemele referitoare la perfecţionarea calitativă a sortimentelor de poliacetat de vinil, precum şi posibilităţile lărgirii gamei acestui produs. In planul de cercetări al specialiştilor de la această importantă unitate din industria noastră chimică, sunt, de asemenea, înscrise diferite teme care privesc creşterea randamentului şi rezistenţei unor catalizatori, îmbunătăţirea funcţionării instalaţiilor existente în unele fabrici şi alte probleme. Un clişeu : vedere parţială a noului combinat iiSIETIC» BUN, DURABIL Drumul de la expoziţie la cumpărător este uneori prea lung Cama sortimentelor din sectorul mobilei şi al produselor metalochimice este deosebit de largă, ea oferind un însemnat număr de articole casnice, diverse produse electrice, electronice şi chimice, instrumente muzicale, articole de sport etc. Fără îndoială că asigurarea fondului de marfă necesar prin încheierea contractelor cu un mare număr de furnizori din industria republicană, industria locală şi cooperaţia meşteşugărească, nu este o treabă de loc uşoară. Cum colaborează din acest punct de vedere comerţul cu industria in acţiunea de ridicare a nivelului calitativ al produselor ? Iată principalul aspect al discuţiei purtate cu* ADRIAN PATRAULEA, directorul Direcţiei comerciale metalochimice din Ministerul Comerţului Interior. „ Ce rezultate s-au obţinut in acţiunea de influenţare a industriei, pentru ridicarea pe o treaptă superioară a calităţii produselor ? — Cumpărătorii doresc ca bunurile de uz casnic, cum sunt frigiderele, maşinile de spălat rufe, maşinile de cusut etc., să fie tot mai perfecţionate, să răspundă mai bine exigenţelor, să se situeze la nivelul tehnicii avansate din alte ţări. Ca atare, preocupările noastre s-au îndreptat in aceasta direcţie. într-o serie de cazuri însă am fost nevoiţi să purtăm discuţii ani de zile, să ne reinnoim mereu propunerile, pînă ce am izbutit să determinăm industria ca să realizeze produsele solicitate. Bunăoară, în cazul frigiderelor, — după ce ani de zile s-a produs doar un singur tip de frigider „Fram“, de 110 litri, inadecvat pentru spaţiile de locuit mai reduse—s-a introdus în fabricaţie şi s-a pus în vînzare unnou tip de frigider, cu o capacitate de numai 70 de litri şi cu performanţe tehnice îmbunătăţite. Un alt tip de frigider, de 112 litri, cu o nouă linie constructivă — format masă — şi cu un consum ele energie electrică, mai redus, va intra in magazine în cursul trimestrului III din acest an. Totodată, noua fabrică de frigidere din Găeşti pregăteşte şi producerea primelor frigidere cu compresor, de asemenea cu îmbunătăţiri calitative şi cu randament sporit in funcţionare. In urma solicitărilor comerţului, s-a îmbunătăţit continuu şi calitatea maşinilor de gătit cu gaze lichefiate. Nu mai departe dinCit la începutul acestui, an au intrat in magazine două tipuri noi de maşini de gătit de acest fel cu 3 şi 4 ochiuri, aspectuoase, practice şi cu funcţionalitate îmbunătăţită. Ca urmare a introducerii noii tehnologii de fabricaţie la uzina „Emailul roşu“ din Mediaş, s-au luat măsuri pentru asigurarea creşterii la 50 la sută a procentului de vase emailate de calitatea I. Concomitent cu materializarea acestor măsuri, considerăm că este necesar să se asigure o mai ritmică livrare a produselor, precum și expedierea lor MIRCEA SCRIPCA (Continuare in pag. a 3-a) MEMBRII ECHIPAJULUI „APOLLO -12“ VOR VIZITA BUCUREŞTIUL în cadrul turneului pe care îl întreprind în mai multe ţări din America Latină, Europa, Asia şi Africa, astronauţii americani Charles Conrad, Richard Gordon şi Allan Bean, membri ai echipaju-, lui „Apollo-12“, împreună cu soţiile, vor face o vizită la Bucureşti în perioada 28 februarie-2 martie a c. De ce scîrţîie osia „căruţei cu paiaţe“ ? însemnări pe marginea organizării turneelor teatrale Turneul face parte din tradiţia şi, intrucîtva, poate chiar din esenţa populară a artei teatrale. întotdeauna au existat, in afara teatrelor „stabile“ trupe itinerante, care colindau oraşele şi tîrgurile, jucau la hanuri, la curţile aristocratice sau în pieţele publice, aducînd cu ele bucurie şi desfătare. Nu vreau deloc să idealizez condiţia acelor grupuri ambulante, a căror existenţă materială era cel mai adesea precară. Astăzi, în mod firesc, locul bătrinei „căruţe cu paiaţe“ i-au luat autobuzele moderne şi chiar vagoanele speciale pe care căile ferate le pun la dispoziţia teatrelor cu 50 la sută reducere. Evident însă, pentru noi turneul capătă sens numai atunci când el îşi atinge scopul artistic şi are o eficienţă culturală. Cu alte cuvinte, cind spectacolul in deplasare dă posibilitate publicului dintr-un oraş să guste şi să admire creaţiile de valoare ale artiştilor din alte oraşe sau suplineşte lipsa inerentă a unor trupe permanente în localităţile mai mici. Iubitori de teatru există pretutindeni, iar receptivitatea lor este remarcabilă. Dacă veţi sta de vorbă cu actorii din Bucureşti sau din alte centre ale ţării, ei vă vor spune, de pildă, că la Oneşti există un public de teatru excelent, un public „talentat“, care ştie să privească şi să asculte cu emoţie şi cu înţelegere spectacolele cele mai dificile, descifrind ideile şi sesizind nuanţele. E o adevărată satisfacţie să joci în faţa unui asemenea public. Dragostea şi căldura spectatorilor constituie, in asemenea cazuri, răsplata meritată a pasiunii şi a eforturilor pe care turneul le pretinde din partea interpreţilor şi a corpului tehnic. Dificultăţile şi oboseala drumului, uneori nopţile nedormite între o reprezentaţie la sediu şi repetiţia programată la Întoarcere, rămîn atunci pe un plan secundar. Nu de mult, Teatrul de Comedie a organizat un turneu la Bacău cu piesa „Un Hamlet de provincie“ de Cehov. Din pricina înzăpezită, camionul cu decoruri şi autobuzul cu maşinişti au ajuns la destinaţie cu o mare întîrziere. Reprezentaţia care urma să înceapă la orele 8 seara, a început la 10 fără un sfert şi s-a prelungit cu mult după miezul nopţii. Şi totuşi, cele aproape 600 de persoane care umpleau sala Casei de cultură a sindicatelor n-au renunţat la plăcerea de a vedea unul din spectacolele de înaltă ţinută ale scenei bucureştene, de a aplauda actori de talia lui Amza Pe-lea sau a Silviei Popovici, a Sandei Toma sau a lui Mihai Fotino. Mă aflam în culise şi mi-am putut da seama că toţi ANDREI BALEANU (Continuare în pag. a 2-a) J.„ ELECTRONICA ŞI VORBIREA într-una din încăperile Centrului de cercetări fonetice şi dialectale al Academiei vorbeşte un aparat electronic „despre“ sinteza vocalelor.. Constructorul lui, Aurelian Lăzăroiu, manevrează un braţ de pick-up nu pe un disc, ci pe un grafic care acoperă parţial o măsuţă. O voce pnmnunţă dar rînd pe rînd, vocalele, formează cu ele cuvinte şi propoziţiuni : „oaia aia e a ei, eu iau ouă...“ Fără să vrei repeţi o întrebare pusă cîndva de cei cărora li se prezenta pentru prima oară fonograful lui Edison „a cui e vocea ?“ „Nu, nu este înregistrat nimic nici pe disc, nici pe bandă“, ni se spune. Demonstraţia continuă. Intră în joc butoanele unui stativ , care susţine cîteva lămpi de radio şi amplificatorul. Cuvintele se reiau dar le pronunţă o voce originară din Transilvania. Apoi „alta“ din Moldova. Apoi o voce subţire de copil, şi una gravă , masculină. Şi una... pe nas. Şi una care şopteşte... Cine ? Nimeni. Electronica a învăţat mecanismul vorbirii. Dr. Valeriu Şuteu, şeful sectorului de fonetică experimentală al centrului, ne explică cum fiecare sunet este rezultatul unui joc de frecvenţe. O combinaţie concomitentă a doi formanţi. Vocala „a" de pildă are un prim formant în jurul frecvenţei de 750 herţi, cel de al doilea — 1 400. Dar poate fi o variantă, oarecare, cei doi * formanţi puţind „să aleagă“ dintr-o gamă între 900 şi 1 600 de herţi. Dar infinitatea de nuanţe este dată şi de amplasarea celor doi formanţi în cavitatea bucală. Importanţa acestui aparat ? — Este, fără îndoială, un ajutor preţios pentru cercetările noastre. Cu el putem face o sistematizare, o descriere bazată pe fapte absolut precise fizico-acustice a vorbirii. — ne spune dr. V. Șuteu. De altfel a şi fost folosit imediat, de la 10 noiembrie 1969, pentru un studiu asupra structurii acustice a vocalelor din limba română — studiu ce se află în prezent sub tipar în „Revue romane“, din Copenhaga. Iar în planul nostru pe anul 1970 am putut include o temă referitoare la structura unor sunete bazate exclusiv pe experienţele şi datele obţinute cu ajutorul sintetizorului. Specialiştii afirmă că, faţă de realizările pe plan mondial, sintetizorul românesc se distinge prin ingeniozitatea construcţiei şi calitatea superioară a vocalelor pe care le produce. CAtINCA MUSCAN (Continuare in pag. a 2-a) MIORIA REUŞITEI DEPUH George Chirilă Se spune, şi pe bună dreptate, că omul înnobilează colţul său de lume dar nu dintr-odată şi nu in afara preocupărilor celorlalţi, cu ale căror vise visele i se intersectează. Am cunoscut astfel de oameni cărora şantierul, ferma agricolă sau uzina le-au oferit totul pentru ca inteligenţa lor creatoare, hărnicia, să poată întruni subtila mîndrie a reuşitei depline. Evident, n-au lipsit greutăţile, nici rutina din partea unora, n-au lipsit erorile şi ezitările de început. Dar oamenii aceştia ştiau că menirea lor este de a duce pînă la capăt, de a desăvirşi un lucru cu migală conceput. „Muncesc de treisprezece ani aici şi niciodată nu m-a fulgerat gîndul să plec, ne spune Constantin Gaman de la Uzina pentru construcţii de utilaj petrolier Ploieşti. Cind am intrat în producţie, abia absolvisem şcoala profesională, eram un adolescent bîntuit de ginduri mari. Ţineam mai iutii să izbîndesc in meseria mea de lăcătuş mecanic"... Să îzbîndeşti în meseria ta, iată una dintre coordonatele eticii profesionale a tineretului nostru. Acolo, in meseria pentru care te-ai pregătit, trebuie să depui maximum de efort şi dăruire, pentru ca rezultatul muncii tale să fie la înălţimea cerinţelor contemporane. Soseşte un timp, îndelung pregătit, cind colectivitatea din care faci parte, societatea in ansamblu, te apreciază după faptele tale, după rodul pe care cu mintea, şi braţele agere l-ai adus in lumină . „In uzina noastră tinerii se bucură de cea mai bună primire. Dar nu numai atit. De către fiecare dintre noi, cei de mai înainte aici, li se acordă o îndrumare atentă pentru ridicarea pe o treaptă cit mai înaltă a calificării“, precizează inginerul Constantin Petrescu, şeful secţiei mecanica I. Cei aproape şapte sute de tineri care işi desfăşoară activitatea in această secţie au constituit de la început un colectiv unitar, sub semnul aceluiaşi deziderat, o cit mai intensă producţie şi de o calitate cit mai bună. „Nu putem fi indiferenţi la gîndul că de calitatea utilajelor plecate din uzina noastră depinde buna reuşită a tuturor celora care se încumetă să aducă aurul negru la suprafaţă", sunt cuvintele lui Alexandru Luntraru. Mică fişă biografică : Alexandru este de cinci ani în uzină. A absolvit şcoala profesională, specialitatea strungar. Are douăzeci de ani şi urmează cursurile clasei a IX-a la seral. Alte preocupări : drumeţiile, muzica şi sportul. (Continuare in pag. a 5-a) Pe platforma siderurgică de la Galaţi A ÎNCEPUT CONSTRUCŢIA CELUI DE AL TREILEA FURNAL DE 1 700 M.C. GALAŢI (coresp. R.I.). — în apropierea celor mai mari furnale ale ţării de pe platforma siderurgică de la Galaţi, au început să se execute noi lucrări. Pe o suprafaţă de cîteva hectare a fost trasat amplasamentul unui nou obiectiv de bază al combinatului. Este vorba de cel de al 3-lea furnal de 1 700 m.c. Amănunte privind noul obiectiv atacat de constructorii de la I.C.M.S.G. ne-a furnizat tov. ȘTEFAN ȘERBAN, directorul tehnic al întreprinderii constructoare: „Cel de-al treilea furnal pe care l-am atacat face parte din cea de-a doua secţie de furnale din seria celor de 1 700 m.c. din cadrul combinatuluigălăţean. Menţionez faptul că acest furnal este caracterizat în primul rînd prin aceea că va fi dotat cu două hale de turnare. In prezent, constructorii noştri au atacat lucrările la toate cele 8 obiective care fac parte din complexul noii secţii de furnale. Pentru obţinerea unui ritm intens de lucru, constructorii gălăţeni, — care au realizat cel de-al doilea furnal cu 45 de zile înainte de termen — şi-au propus să extindă folosirea unor metode moderne de lucru. Printre altele vor fi folosite două macarale-turn de mare capacitate, ceea ce va permite preasamblarea la sol şi montarea la locul definitiv a unor subansamble şi ansamble cu greutăţi şi dimensiuni mult mai mari decit pînă acum. De asemenea, prin montarea unor estacade de transportat betonul, se va asigura turnarea ritmică a acestuia. t în pag. a 6-a: • ORIENTUL APROPIAT: Luări de poziţii în legătură cu bombardarea unei uzine de lîngă Cairo • Din culisele bursei americane: Unserviciu- fantomă... • Comentariul nostru : Ţările europene nordice şi securitatea continentului • ITALIA: Consultările lui Mariano Rumor în vederea formării noului guvern • VIETNAMUL DE SUD : Poziţii fortificate americano-saigoneze atacate cu rachete şi mortiere • Delegaţia economică română şi-a încheiat vizita în Kuweit • ROMA : Succesul expoziţiei „Civilizaţia romană în România“ (pag. a 5-a)