România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)
1970-05-23 / nr. 7957
Anul XXVIII Nr. 7 957 8 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă liberă COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎN ZONE SINISTRATE ŞI AMENINŢATE DE INUNDAŢII DIN JUDEŢELE BRĂILA ŞI GALAŢI în cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în judeţele Brăila şi Galaţi, în care în aceste zile au loc mari acţiuni de prevenire şi combatere a inundaţiilor. Nu a trecut decit o săptămînă de la primele veşti despre inundaţiile abătute asupra unor aşezări omeneşti — sate şi oraşe — asupra unor cîmpii din Transilvania şi iată că, din nou, continuu, forţele oarbe ale naturii se abat asupra altor, ci altor zone geografice, afectând sate, ogoare mănoase şi întreprinderi din partea de răsărit a ţării. In vreme ce în localităţile greu lovite de furia revărsărilor — Satu Mare, Tg. Mureş, Dej, Alba Iulia, Mediaş, Sighişoara şi multe altele — oamenii muncii, răspunzind cu un înalt simţ patriotic chemării partidului, vibran,tului apel al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, depun, acum eforturi uriaşe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieţii, a activităţii economice şi sociale, pe făgaşul normal, alte localităţi şi întinse suprafeţe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot parcursul drumului, străbătut cu elicopterul în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, privirea distinge largi suprafeţe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar şi acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile bălteşte pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coşurile fumegînde ale Combinatului de celuloză şi hîrtie — Chiscani, fabricile şi întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mii, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul braţului Măcin, pînă în apropierea oraşului cu acelaşi nume din judeţul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor şi case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Şi totuşi, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriaşă oază de verdeaţă, netulburată, Insula Mare a Brăilei. Situată între braţul Vîlceiu şi albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu funduri de bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru o cîmpie fertilă. O suprafaţă de peste 72 000 ha. a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare şi terţiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne totalizează 1 400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălţilor cu 13 staţii de pompare. în urma desecărilor, a defrişării stufărişurilor de pe 22 395 hectare şi sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafaţa arabilă a ajuns la 56 000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înfiinţat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe37 000 hectare au obţinut în medie 5 144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48 236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii şi beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe sâptămîni, încleştaţi într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieşit învingători în momentele culminaţiei undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al ţării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi (Continuare in pag. a 3-aJ 'V-*', «V - Oamenii au muncit zi şi noapte pentru a ridica diguri rezistente ■ ■ Muncitorii de la Uzina „Progresul" au primit cu entuziasm pe înalţii oaspeţi. . Fiecare veste, un comunicat VOINŢA DE A INFRINGE APELE, DE A RECLĂDI VIAŢA ASA CUM A FOST in 39 de judeţe ale ţării, 37 au cunoscut — in proporţii diferite — urgia apelor revărsate. Numai judeţele Caraş-Severin şi Gorj au rămas în afara hărţii dezastrului. Apa a intrat parţial sau total în aproape o mie de localităţi. Păminturi mănoase, culturi abia semănate au căzut pradă valului distrugător. Tăvălugul apelor a trecut peste 650 000 die hectare. Suferinţe cumplite au produs inundaţiile familiilor care s-au trezit cu apa năvălind pe ferestre , au fost inundate 65 000 de case, un mare număr dintre ele fiind complet distruse. Bilanţul tragic nu s-a încheiat. In zonele Galaţi, Brăila, Tulcea şi în alte părţi, pericolul nu a trecut. TULCEA. Corespondentul nostru ION POPOVICI transmite : In suburbia „Tudor Vladimirescu“ din Tulcea se poate circula numai cu bărcile. Am văzut cum apele dezlănţuite au cuprins peste 200 case. Multe dintre ele s-au prăbuşit. Ici şi colo, oamenii care nu s-au evacuat încearcă să-şi consolideze locuinţele cu bîrne. In Delta Dunării sunt complet inundate nouă localităţi, iar 14 inundate parţial. Numeroase instalaţii hidrotehnice şi căi de comunicaţie sunt distruse. Cetăţenii, cu ajutorul gărzilor patriotice şi al armatei, lucrează şi în cursul nopţii pentru consolidarea şi supraînălţarea digurilor. La ora cînd transmit aceste rinduri, apele Dunării la Tulcea, sunt în creştere, atingînd cota de ■ 431 cm. Toată atenţia este concentrată înmomentul de faţă spre digurile de protejare a zonei industriale şi a oraşului, care sunt înălţate şi consolidate. In Deltă, în cursul zilei de vineri, a continuat evacuarea populaţiei din zonele aflate în pericol, iar în comunele Pătlăgeanca şi Mila 23 s-au trimis noi bacuri pentru a servi ca dormitoare sinistraţilor. Aflăm din CERNAVODA. Apele Dunării au inundat utilajele portului, care şi-a încetat complet activitatea. După o staţionare de câteva zile, apele Dunării sunt din nou în creştere. Vineri dimineaţa, la orele 7, a fost atinsă cota de 672 cm, cm 4 cm mai mult ca în ziua precedentă, iar pentru zilele următoare se prevăd noi creşteri, cm 10—15 cm. Partea de jos a oraşului, care se află sub nivelul apei, este în pericol de a fi inundată. Se lucrează intens la (Continuare în pag. a . Oamenii s-au întors, vor reconstrui totul /*w\ Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Profund mişcat de ştirile privind inundaţiile catastrofale care lovesc în aceste zile România prietenă, vă adresez, în numele popoarelor Iugoslaviei şi al meu personal, dumneavoastră, poporului român şi îndeosebi locuitorilor din regiunile cuprinse de inundaţii, expresia sincerei solidarităţi. Vă rog să transmiteţi familiilor celor care au avut de suferit, profundele noastre condoleanţe. IOSIP BROZ TITO Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România La vestea că România are de suferit de pe urma inundaţiilor, îmi exprim, faţă de dumneavoastră şi populaţia din zonele devastate, profunda mea simpatie. Cred că poporul român se va reface cît se poate de repede de pe urma pagubelor şi că viaţa populaţiei din zonele care au avut de suferit va reveni la normal. KIM IR SEN secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, Premierul Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene Secretar general al Partidului Comunist Român Comitetului Central al Partidului Comunist Român BUCUREŞTI In urma gravelor inundaţii care s-au produs în ţara dumneavoastră, vă exprimăm compasiunea noastră tovărăşească ; vă rugăm să transmiteţi condoleanţe familiilor victimelor, precum şi sentimentele noastre de solidaritate cu poporul român dureros încercat SECRETARIATUL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST FRANCEZ A Intîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu delegaţia P. C. Irakian Vineri dimineaţă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al PartiduluiComunist Român împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Migil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întîlnit cu delegaţia P.C. Irakian, formată din tovarăşii Aziz Mohammed, prim-secretar al C.C. al P.C. Irakian şi Ara Khadatur, membru al C.C. al P.C. Irakian, care face o vizită în ţara noastră. Au participat Stan Bujor, şef de secţie la C.C. al P.C.R. şi Ştefan Andrei, prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Cu acest prilej s-a efecutat o informare reciprocă, asupra preocupărilor şi a activităţii celor două partide şi s-a realizat un schimb de păreri asupra unor probleme ale situaţiei internaţionale actuale, ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. S-a exprimat, deopotrivă, dorinţa de a dezvolta şi amplifica în viitor colaborarea tovărăşească dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Irakian în interesul celor două partide şi popoare, al unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, al tuturor forţelor antiimperialiste. Intîlnirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, de prietenie şi înţelegere reciprocă. Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România In numele guvernului U.R.S.S. şi al meu personal, exprim guvernului Republicii Socialiste România şi poporului frate român sinceră compasiune în legătură cu calamităţile — inundaţiile pe teritoriul Republicii Socialiste România, care au cauzat mari daune economiei naţionale a ţării. Guvernul sovietic a hotărît să acorde României ajutor constînd din materiale de construcţie, medicamente, alimente şi alte obiecte de primă necesitate. In afară de aceasta, Comitetul Executiv al Societăţii Crucii Roşii şi Semilunii Roşii ale U.R.S.S. vor trimite, de asemenea, în România medicamente, aparatură medicală, alimente şi alte mărfuri. ALEXEI KOSIGHIN Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN BUCUREŞTI Profund impresionaţi de ştirile cu privire la inundaţiile distrugătoare care s-au abătut asupra ţării dumneavoastră, cauzînd şi pierderi de vieţi omeneşti, vă exprimăm sentimentele noastre de sinceră compasiune şi de solidaritate frăţească. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ITALIAN PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Dragi tovarăşi, Partidul Muncii din Elveţia vă exprimă dumneavoastră şi poporului român profunda sa compasiune în legătură cu catastrofa care loveşte şi îndoliază ţara dumneavoastră. Partidul nostru va susţine prin toate mijloacele o vastă mişcare de solidaritate pentru ajutorarea victimelor și vă asigură de solidaritatea sa tovărășească. ÎN NUMELE PARTIDULUI MUNCII DIN ELVEŢIA, JEAN VINCENT membru al Secretariatului Colectiv