România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)

1970-06-30 / nr. 7989

I • SPORT­­­ SPORT Divizia A de fotbal După o absenţă... îndelungată n fine, după o lungă pe­rioadă de aşteptare, ara re­venit la treburile noastre, la echipele şi campionatul nos­tru­ care, orice s-ar zice, ne place, ne captivează, ne face să trăim cu intensitate fie­care secvenţă, fiecare pas ce ne apropie de punctul final. Re­vederea, atît de mult dorită, a fost extrem de agitată, poate mult prea agitată pentru specta­torii noştri, obişnuiţi, din pă­cate, a nu fi martori la desnodă­­minturi atît de imprevizibile. Echipele au ţinut, se pare, ca odată cu reintrarea lor în arenă să facă cunoscut tuturor că pri­mul campionat al ţării nu­ are încă conturile incheiate, că bă­tălia finală va fi extrem de crîncenă, de dură, ca etapele viitoare vor fi pline de capcane, că fiecare echipă se poate aş­tepta la cele mai neprevăzute şi supărătoare situaţii. Privind azi clasamentul, în forma luată după etapa de duminică, se poate vedea cu uşurinţă cit de nesi­gură este în prezent pozitia tu­turor echipelor, cu excepţia a­­celeia din Tg. Mureş a cărei soartă a fost definitiv pecetluită cu foarte multă vreme in urmă. Să ne oprim, de pildă, la par­tea de sus a clasamentului acolo unde echipa Rapid păstrează, în ciuda tuturor atacurilor, poziţia, de lider. O păstrează, dar nu cu autoritatea ce se conturase la un moment dat. Azi echipa giu­­leşteană se află într-o situaţie extrem de grea, fiind ameninţa­tă cu detronarea, act ce s-ar pu­tea comite destul de curînd. Ne gîndim la o asemenea alterna­tivă mai ales că jocul său de duminică a indicat o formă nu prea bună a echipei rapidiste. In acest derbi — îl numim , derbi pentru a respecta o tradiţie deşi, meciul Steaua—Rapid nu a în­trunit atributele unui derbi — e­­chipa din Giuleşti a avut o pre­zenţă ştearsă, anonimă, o pradă extrem de uşoară pentru orice echipă care ar fi fost dispusă să joace cu seriozitate cele 90 de minute. Steaua nu a fost insă a­­ceastă echipă, motiv pentru care a ratat o victorie la care ar fi avut dreptul. Golul marcat de Ştefănescu, la puţin timp de la începerea meciului, şi apoi uşu­rinţa cu care se putea manevra în dispozitivul defensiv al ra­­pidiştilor, au transmis militari­lor o puternică doză de încrede­re deplină un succes. Prin felul lor de a se compor­ta pe teren jucătorii militari excludeau în mod vizibil posibi­litatea unui alt rezultat decit acela favorabil lor. Au mers atît de departe incit ne-au lăsat im­presia că nu-i interesează go­lurile, că acest 1—0 este atît de solid, atît de ușor de apărat, in­cit nu merită să se depună efor­turi suplimentare pentru conso­lidarea lui. Au preferat unele exhibiţii facile, neapreciate de spectatori, dimpotrivă dezavuate, care ţinteau umilirea adversa­rului, aflat în vădită dificultate. Rapidiştii au îndurat cu stoicism persiflările adversarului şi atunci cînd şi-au dat seama că el a depus armele, considerând jocul încheiat, atunci cînd Steaua se pregătea să plece la­­ vestiare pentru a gusta în linişte triumful, au atacat cu mai mult aplomb obţinînd o egalitate în care nimeni nu mai credea. Meritul, dacă se poate spune merit, aparţine în exclusivitate echipei Steaua care a dezvăluit o carenţă mai veche şi mai ge­nerală a echipelor noastre din fotbal, a fotbalului nostru in ge­neral. Eiste vorba de limitarea pretenţiilor la o cotă foarte scă­zută, fenomen ce poate fi in­­tilnit şi la nivelul echipei na­ţionale. Se pare că se cultivă în mod conştient această stare de spirit în virtutea, căreia jucătorii noştri se simt satisfăcuţi în faţa­­ ...Deocamdată protes­tează ca Pele, oboseşte ca Bobby Charlton, ratează ca Domenghini, iar de la Bec­kenbauer a învăţat să-şi facă tricoul cadou... Desen de­­MATTY unor reuşite, minime. Nu credem că este necesar să mai argumen­tăm cit de nefast este un aseme­nea mod de a gîndi. Exemplele pe care le avem cu toţii la în­demână sunt. . concludente. Dar, să revenim la etapa de dumini­că, la rezultatele sale, la im­plicaţiile ce le-a adus în des­­făşurarea evenimentelor. Pierzînd un punct, în faţa unui adversar ce ţinteşte titlul, Rapid a complicat foarte mult situaţia din fruntea clasamentu­lui, permiţînd cîtorva echipe să se apropie ameninţător de pri­mul loc al tabelului. O situaţie extrem de favorabilă are în pre­zent U.T.A., învingătoare in mod neaşteptat pe terenul echipei Petrolul. Aflîndu-se acum la nu­mai două puncte în urma lide­rului, avînd un joc mai puţin disputat şi un program avanta­jos, echipa din Arad se anunţă ca principal contracandidat la titlu. In cursă, se mai află şi Dinamo Bucureşti care duminică a reuşit performanţa de a cîş­­tiga la Craiova, acolo de unde de obicei nu se prea pleacă cu puncte. Extrem de încîlcită se prezintă situaţia şi în zona retrogradării. Politehnica Iaşi, prin cele două puncte deosebit de preţioase luate la Braşov, este cea mai mare beneficiară a etapei de duminică, chiar dacă rivalele sale directe, C.F.R. Cluj şi Cri­­şul au adăugat şi ele puncte la săraca lor zestre. Politehnica ră­­mîne însă singura dintre aceste echipe care a cucerit două punc­te în deplasare, fapt ce cîntă­­reşte enorm de mult. Acestea ar fi complicaţiile ivite după etapa de duminică, o etapă agitată după cum o indică rezultatele dar cu jocuri de slabă calitate. Iată rezultatele tehnice : Steagul roşu—Politehnica Iaşi 0—1 ; Universitatea Craiova—Di­namo Bucureşti 1—2 ; Petrolul— U.T.A. 1-2 ; A.S.A.—Jiul 0—3 ; Dinamo Bacău—Crişul 0—0 ; Steaua—Rapid 1—1 ; Farul—F.C. Argeș 3-1 ; C.F.R. Cluj-T­ni­­versitatea Cluj 1—0. Mîine vom fi martori la o nouă secvență a campionatului, nevoit să se deruleze cu mai mare repeziciune în partea lui finală. I. BOCIOACA iiiihViii iiii»111 mi Pagina a 2-a — 30 iunie 1970 VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU prin centrele de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei (Urmare din pag. o­perativelor agricole de produc­ţie. Im hală, cumpărătorii gă­seau carne de porc, de vită, de pasăre. Şi aici, tovarăşului Nicolae C­eauşescu i se face spontan o călduroasă primire. Gospodi­nele îi ies în cale, se întrec în a-i strînge mina, în a-i ura bun sosit în mijlocul cetăţe­nilor. Conducătorului partidu­lui şi statului i se oferă cu generozitate, cu dragoste, flo­rile cumpărate pentru a îm­podobi, în zi de duminică­ lo­cuinţa, flori luate pentru a fi puse în glastra de pe masă, ca să desfete cu frumuseţea coloritului lor privirea, să în­miresmeze, cu parfumul lor, interiorul. Sunt, acestea, ges­turi de gratitudine, dovezi de frumuseţe morală, de nobleţe sufletească, mărturii de ne­tăgăduit ale încrederii, sti­mei şi dragostei cu care ma­sele, cetăţenii patriei noastre înconjoară conducerea par­tidului şi statului, pe tovară­şul Nicolae Ceauşescu. Pe itinerariu se înscrie şi cocheta piaţă „Elefterie“ din cartierul Cotroceni. Aici este intîlnită aceeaşi atmosferă de îndestulare în aprovizionarea cu mărfuri şi de satisfacţie pentru calitatea şi preţul pro­duselor. Apoi, în piaţa ..Naţiunii“... Se parcurge pitores­cul sector al florilor, acea zonă de îmbă­tător farmec coloristic, colţul înmiresmat ce dă Pieţei ..Naţiunii“ o notă cu totul şi cu totul aparte. Florăresele, şi nu numai ele, toţi cetăţenii aflaţi prin preajmă uită o clipă de preocupări şi se string în jurul secretarului general al partidului, întrecîndu-se in a-i adresa cuvinte de caldă primire. Este o adevărată efu­ziune de sentimente în care se îmbină respectul şi afecţiu­nea, mulţumirea şi recu­noştinţa. După ce se vizitează Hala, unde buna aprovizionare cu carne de toate sortimen­tele, de toate calităţile este o realitate ce dă satisfacţii nu numai gastronomice, dar şi vizuale, are loc o scenă de-a dreptul , emoţionantă. Cetăţenii fac cerc în jurul tovarăşului Nicolae Ceauşescu,­­şi-şi declară deplina lor mul­ţumire pentru modul în care este aprovizionată populaţia, îşi manifestă plenar sentimen­tele de gratitudine faţă de conducerea partidului şi sta­tului, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, pentru grija pe care o poartă poporului, pentru faptul că în condiţiile vitrege cauzate de inundaţiile catastrofale care au lovit ţara noastră, popu­laţia Capitalei, are asigurată din belşug hrana, că nu se resimte lipsa din magazine şi din pieţe a nici unui produs ce ţine de nevoile consuma­torului. Fiecare din cei pre­zenţi acolo, ţine în felul său, să adauge ceva, o opi­nie a sa, un gînd al său apt să întregească gîndurile şi o­­piniile celorlalţi,, să aducă un cuvînt de mulţumire în plus, să­ exprime un sentiment in­tim, dar care este în acelaşi timp comun tuturor celor de faţă. Este un fapt cu totul neobişnuit pentru alte tim­puri, dar intrat în obişnuit la noi, astăzi, ca şeful statului să se­­ preocupe personal şi stăruitor d­e problemele cu­rente ale cetăţenilor, să con­troleze felul în care popu­laţia este aprovizionată cu mărfuri de consum curent, să asculte părerea oamenilor, să dea la faţa locului îndrumări. La „Traian“, apoi la „Pan­­telimon“, şi în continuare la „Obor“, în forfota mulţimii venită să facă piaţa, apariţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu naşte pentru moment o tăcere inspirată de simţul respectu­lui, şi îndată, tot de acelaşi simţămînt al respectului şi dragostei inspirate, izbucnesc aplauze, se aud voci care ros­tesc „Trăiască tovarăşul Nicolae Ceauşescu“, „Trăias­că Partidul Comunist Român“, „Vă mulţumim din suflet pentru faptul de a va afla în mijlocul nostru“. S-a stat de vorbă cu cetă­ţeni, bărbaţi şi femei, cu vîn­­zători, cu responsabilii pieţelor şi magazinelor. Secretarul ge­neral al partidului s-a intere­sat de calitatea produselor şi a dat indicaţii pentru evitarea în viitor a unor deficienţe ce se mai constată în aprovizio­nare, mai exact spus în echi­librarea, în raport cu cerin­ţele, a distribuirii mărfurilor pe pieţe. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu prin centrele de a­­provizionare şi desfacere ale Capitalei, se încheie la piaţa „Dorobanţi“. Şi la acest ultim punct al itinerariului constată­rile sunt aceleaşi : produse su­ficiente şi de bună calitate, preţuri accesibile. Cetăţenii­­l-au primit pe secretarul ge­neral al partidului cu aceeaşi efuzie de sentimente, cu a­­ceeaşi bucurie, cu optimism şi încredere, caracteristice ori­cărei întîlniri a conducătoru­lui partidului şi statului cu oamenii muncii din ţara noas­tră. N. POPESCU-BOGDANEŞTI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de calitatea produselor Premiile festivalului internaţional al filmului de animaţie „Mamaia 70“ Duminică a avut loc festivi­tatea decernării premiilor a­­cordate celor mai bune creaţii din cele 130 de filme de scurt metraj prezentate la cel de-al treilea Festival internaţional al filmului de animaţie „Ma­maia­­70", desfăşurat sub egi­da Centrului Naţional al Cine­matografiei, Asociaţiei cine­aştilor din Republica Socialis­tă România şi Asociaţiei in­ternaţionale a filmului de ani­maţie (A.S.I.F.A.). Luînd cuvîntul, scriitorul Mircea Sîntimbreanu, directo­rul general al Centrului Naţio­nal al Cinematografiei, pre­şedintele Festivalului, a su­bliniat succesul acestei ma­nifestări de prestigiu interna­ţional, desfăşurat sub deviza „Imaginaţia omului, în servi­ciul umanităţii“. Ion Popescu Gopo, preşedin­tele juriului, a înmînat apoi premiile acordate ciştigători­­lor. 1. „PELICANUL DE AI­R“ : 1. „O bombă la întimplare“ — realizator: Jean Francois La­­guionie (Franţa) ; 2. „Impresie“ — realizator : Keppo Suo An­tilla (Finlanda) ; „Metamor­­feus“ — realizator : Jiro Brde­­cka (Cehoslovacia); 4. „Izvorul vieţii“ — realizatori : Nikola Majdak şi Borislav Sajtinac (Iu­goslavia) ; 5. „Răpirea soarelui şi a lunii" — realizator :­­ Sán­dor Reisenbuchler (Ungaria). II. „PELICANUL DE AR­GINT“ : a fost acordat filme­lor : 1. „Balerina pe corabie“ — realizator L. Atamanov (U.R.S.S.) ; 2. „Ospăţul" — rea­lizator : Pencho Bogdanov (Bulgaria) ; 3. „Masca morţii roşii“ — realizatori :­ Pavao Stalter şi Branko Ranitovic (Iugoslavia) ; 4. „Poveste“ — realizator : Ryszard Vuziem­­ski (Polonia) ; 5. „Adevăraţii prieteni" — realizator : Mura­kami (S.U.A.) ; 6. „în memo­riam“ — realizator : Dragutin Vunak (Cehoslovacia) ; 7. „In pădurea lui Ion“ — realizator : Adrian Petringeanu (Româ­nia) ; 8. „Cine ești tu ?" — re­alizator : Werner Krausse (R.D.G.). Juriul a hotărît să decerneze un premiu special regizorului Ivan Ivanov Vano (U.R.S.S.), prezent la festival cu filmul „Anotimpuri“ pentru îndelun­gata sa activitate în cinemato­grafie, pentru aportul său la dezvoltarea filmului de anima­ţie. Menţiuni : „Amintiri din Ma­drid“ — realizator Dean Spille (S.U.A.­), precum şi filmelor publicitare „Iată soluţia" — realizator: Paolo Campari (Italia) şi „Publicitate TV“ — realizator: Edmond Liechti (Elveţia). Din partea Federaţiei inter­naţionale a presei cinemato­grafice s-a acordat un premiu special selecţiei de filme pre­zentate de către cineaştii bul­gari. A avut loc apoi un spectacol de gală cu filmele înscrise în palmaresul Festivalului. Cu prilejul închiderii Festi­valului, Comitetul de stat pen­tru Cultură şi Artă a oferit o recepţie în saloanele hotelului „Internaţional“ din Mamaia. (Agerpres) Sportivi români in întîlniri internaţionale CAIAC-CANOE : Peste 100 de sportivi şi sportive din Româ­nia, Finlanda, R. D. Germană, Suedia, Ungaria, U.R.S.S. şi Po­lonia au participat la tradiţiona­lele regate de caiac-canoe ale Po­loniei care s-au desfăşurat la Bydgoszcz., Toate finalele (16 la număr) au fost cî­ştigate de re­prezentanţii unei singure ţări : acei ai României ! GIMNASTICA : Duminică a luat sfîrşit în oraşul Constanţa întîlnirea internaţională femi­nină de gimnastică dintre echi­pele României şi Olandei. Gim­nastele românce au obţinut vic­toria cu scorul final de 369.60— 358.85 puncte. In clasamentul in­dividual primul loc a fost ocu­pat de Rodica Apăteanu (Româ­nia) — 74.15 puncte. TENIS : In turul doi al pro­bei de dublu mixt din cadrul turneului international „open“ de tenis de la Wimbledon, pe­rechea Năstase (România) — Casals (S.U.A ) a învins cu sco­rul de 6—2, 6—4 pe primrose (Australia) — Lloyd (Anglia). ŞAH . Cu o rundă înainte de terminarea turneului interna­ţional de şah de la Skoplie, în fruntea clasamentului se men­ţine marele maestru sovietic Mark Taimanov cu 10,5 puncte, urmat de Vysiukov — 10 punc­te, Florin Gheorghiu — 9,6 punc­te, şi Marovici — 8.5 puncte. Şahistul român Florin Gheor­ghiu, care a jucat bine in acest important turneu (participă 9 mari maeştri), nu mai­ poate pierde practic locul trei. El a ciştigat­­ partida întreruptă cu Matulovici, iar în runda a 14-a a remizat cu Matanovici, în runda a 7-a a turneului in­ternaţional de şah de la Cara­cas (Venezuela) maestrul român Victor Ciocîltea a remizat cu iu­-„„Inimi Bariff la CICLISM . Cea de-a doua eta­pă a Turului ciclist al Iugoslaviei, disputată contra cronometru in­dividual, la Bor, pe o dis­tanţă de 42 km, a fost cîşti­­gată de iugoslavul Rados Cu­­brici, înregistrat cu timpul de lh 00’35”. Dintre cicliştii români cel mai bine s-a comportat Con­stantin Grigore, clasat pe locul 6 cu lh 02’21”. Tricoul galben a fost preluat de Rados Cubrici. Pe velodromul din Tbilisi a avut loc întîlnirea prietenească dintre echipele de pistarzi ale României şi R.S.S.Gruzine. Gaz­dele au ciştigat toate probele disputate cu excepţia celei de semifond (120 ture) care a reve­nit sportivului român Mircea Virgil. POLO PE APA : A luat sfîr­şit turneul internaţional de polo, pe apă de la Schwarzheide (R. D. Germană). Primul loc în clasament a fost ocupat de echi­pa U.R.S.S. care a totalizat­ 10 puncte. Selecţionata României a ocupat locul trei cu 5 puncte, în ultimele două iociuri. Româ­nia a învins cu 4—3 R. D. Ger­mană şi cu acelaşi scor echipa Olandei. ATLETISM : Concursul la care participă atleţi şi­ atlete din Finlanda, Franţa, Româ­nia şi Italia a început pe sta­dionul din Pistoik (Toscana). După prima zi, în concursul de pentatlon conduce reprezentanta noastră Cornelia Popescu cu 2 940 puncte, urmată de atletele franceze Picaut — 2 849 puncte şi Debourse — 2 760 puncte. Cor­nelia Popescu a ciştigat proba de săritură în înălţime cu 1.81 m şi s-a clasat pe locul doi la gre­utate cu 11.50 m. Viorica Visco­­poleanu a obţinut cel mai bun rezultat la 100 m garduri :■ 14”1/10, iar Elena Vintilă a rea­lizat 14”6T0. în concursul de de­catlon conduce italianul Arrighi — 3 813 puncte, urmat de româ­nul Mureșan — 3 809 puncte. România liberă A Început dezbaterea planului pe 1971 Colocviu sub semnul răspunderii şi exigenţei F­olosită cu consecvenţă de partid în deciziile impor­tante privind viaţa econo­mică şi socială a ţării noastre, practica, de o adîncă semnifica­ţie democratică, a consultării largi a maselor de oameni ai muncii şi-a dovedit de fiecare dată eficienţa, contribuind la îm­bunătăţirea acestor decizii cu su­gestii preţioase, cu idei valoroa­se ale înţelepciunii colective. In­­cadrîndu-se în sfera măsurilor luate de partid şi guvern pentru perfecţionarea conducerii co­lective, dezbaterea amplă a planului pe 1971 şi a viitorului plan cincinal contribuie la par­ticiparea nemijlocită a oameni­lor muncii la conducerea activi­tăţii economice şi implicit la fructificarea pe această cale a experienţei specialiştilor, a ca­drelor valoroase din economie. De cîteva zile planul de stat pe anul 1971 a intrat în dez­baterea şedinţelor lărgite ale colegiilor ministerelor, consiliilor Consiliul de administraţie al Centralei industriale ţevi­­ şi trefilate din cadrul Ministeru­lui Industriei Metalurgice s-a întrunit sîmbătă 27 iunie în şedinţă de lucru. Timp de opt ore, membrii consiliului şi spe­cialiştii invitaţi au analizat şi dezbătut modul de realizare, în prima parte a anului, a in­dicatorilor de plan, precum şi măsurile pregătitoare necesare înfăptuirii în bune condiţiuni a sarcinilor ce revin centralei în semestrul TI 1970 şi în pri­mul an al viitorului cincinal. Întreaga discuţie a fost do­minată de analiza indicatori­lor economico-financiari a ce­lor cinci mari uzine ce for­mează puternica centrală in­dustrială. Ca să explicăm cau­za acestui accent pus cu pre­cădere de membrii respectivu­lui consiliu de administraţie, este suficient să reţinem cele subliniate de unul dintre par­ticipanţii la şedinţă . „ Centrala industrială pe care o analizăm astăzi nu se prezintă în acest an cu o situaţie economico-fi­­nanciară satisfăcătoare. La data de 31 mai a.c. ea de­ţinea 27 la sută din totalul supranormativelor necredi­tate şi circa 50 la sută din creditele restante pe între­gul minister. îngrijorător este faptul că asistăm la un proces evolutiv al acestei stări de lucruri, în lunile aprilie şi mai, de pildă, su­­pranormativele necreditate ale centralei au marcat o creştere de circa 3 milioa­ne lei (ION BRAŞOV, şe­ful serviciului financiar din Direcţia plan­ financiar). In ciuda faptului că aseme­nea elemente concrete au fost reliefate abia spre finalul dis­cuţiei şi nu de la început în referatul pr­ezentat, ing. Petru Zimbran, preşedintele consi­liului de administraţie, a so­licitat participanţilor la şe­dinţă să analizeze problemele întregii activităţi a centralei de administraţie ale centralelor şi comitetelor de direcţie ale întreprinderilor, urmînd ca ulte­rior el să fie pus în dis­cuţia întregii mase de sala­riaţi, concomitent cu dezbaterea îndeplinirii planului de stat pe primul semestru al anului în curs. Prezenţa, încă din prima perioadă, în rîndul participanţi­lor la dezbateri, a reprezentan­ţilor comitetelor de partid, organizaţiilor de masă, comisi­ilor economice, cadrelor cu munci de răspundere din prin­cipalele compartimente, a asi­gurat discuţii rodnice, în­cheiate cu propuneri im­portante pentru mobilizarea de rezerve şi resurse suplimen­tare în vederea creşterii pro­ducţiei şi exportului, sporirii mai accentuate a productivităţii muncii, punerii în funcţiune la termenele fixate a investiţiilor, reducerii cheltuielilor de pro­ducţie, şi nu numai a întreprinderii pe care o reprezintă, de la fiecare membru al consiliului de administraţie aşteptîndu-se o contribuţie sporită la îmbu­nătăţirea muncii pe toate trep­tele complexului organism e­­conomic. Şi invitaţia făcută a fost în bună parte urmată de către participanţii la discuţia desfăşurată timp de mai multe ore.­­ O mare parte din ma­terialul prezentat de con­ducerea centralei, se referă la deficienţele existente la Uzinele „Republica“ din Bucureşti. Nu sunt scoase însă la iveală cauzele şi nici sprijinul dat de cen­trală pentru remedierea si­tuaţiei. Eu ştiu că acest sprijin a existat, înseamnă că nu a fost eficient. (Ing. VASILE SAV, directorul Uzinei de ţevi din Roman).­­ Deşi am fost în repe­tate rînduri la furnizorul nostru de la Hunedoara, a­­provizionarea cu tagle de calitate a noului laminor de la noi nu este încă re­zolvată in mod corespunză­tor. Aceeaşi situaţie este valabilă, după cum am vă­zut, şi pentru alte uzine ale centralei. Propun consiliu­lui de administraţie să de­lege pe preşedintele său cu rezolvarea grabnică a aces­tei probleme vitale atît pentru planul semestrului II 1970, cit şi pentru noul cincinal. (IOAN STANA­­TIEV, director al Uzinei „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii) — Aprovizionarea nerit­mică cu metal, ca și cali­tatea lui uneori necores­­punzătoare, ne împiedică să punem ordine în uzină, să respectăm programele de laminare. Numai in luna iunie, cantitatea de țeavă declasată din cauza materiei prime s-a ridicat ,a 7,2 la sută. La aceasta se adaugă propriile noastre deficiente, semnalate mai ales pe latura întreţinerii utilajului. (Ing. ION MA­RINES­CU, directorul Uzi­nei „Republica“ — Bucu­reşti). — Date certe ne arată că uzinele centralei noastre dispun de mari rezerve îrn două domenii : al suprafe­ţelor de producţie şi al timpului efectiv de lucru. Iată de ce se impune să ne justificăm mai puţin lipsu­rile şi să organizăm în aşa fel activitatea incit să re­dăm în circuitul economic importantele valori pe care le imobilizăm. Dacă ar tre­bui să dăm din buzunarul nostru aceşti bani, ce am spune ? Propun consiliului de administraţie ca în lu­mina sarcinilor sporite ce ne stau în faţă, să analize­ze cit mai curînd stilul de muncă al centralei cu uzi­nele sale. (Ing. MIHAI VA­­TAFU, directorul Uzinei metalurgice — Iaşi). — întreprinderea noas­tră şi-a realizat întregul plan pe semestrul I 1971) încă din ziua de 24 iunie. Specialiştii noştri, preocu­paţi de diversificarea pro­ducţiei, au elaborat tehno­logiile a noi sortimente so­licitate la export. In acest sens sunt împuternicit de comitetul nostru de direc­ţie să propun aici ca sar­cinile la export pe care le avem pentru anul viitor — 10 000 tone sîrmă trasă — să fie majorate la nivelul a 15 000—20 000 de tone. (LEONIDA CAZACU, di­rectorul Uzinei de sîrmă şi produse din sîrmă — Bu­zău). în acest spirit constructiv consiliul de administraţie al Centralei industriale ţevi şi trefilate a supus unei minu­ţioase analize deficienţele sem­nalate, stabilind căile de so­luţionare a lor, precum şi unele dintre măsurile ce se impun atît pentru succesul planului pe semestrul II 1970, cit şi al primului an al nou­lui cincinal. Este regretabil, doar că foarte puţine au fost contribuţiile la îmbunătăţirea şi completarea proiectului pla­nului de măsuri menite să ri­dice activitatea centralei la nivelul cerut de încheierea în cele mai bune condiţiuni eco­­nomico-financiare a ultimului an al actualului cincinal. TUDOR GHEORGHIU EMENTO TEATRE LILIACUL: Opera Română la teatrul de vară ,,23 August“, ora 19,30­, MAN­DRAGORA, Teatrul de Comedie la tea­trul de vară Herăstrău, ora­ 20,30; NI­­CUȚA LA TANASE: Teatrul „C. Tă­­nase" sala Savoy (15­56 78), ora 19,30. UNA DINTRE ULTIMELE SERI D£ CARNAVAL: Teatro Stabile di Genova, la Teatrul Naţional ,,I.L. Caragiale''. Sala Comedia, ora 20. CINEMATOGRAFE! DREPTUL DE A TE NAŞTE : Pa­tria orele 9 — 11,30 — 14 — 16.30 — 19 — 21,15; Festival (15 63 84), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21; Favorit (31 06 15), orele 10 — 13 — 15.30 — 18 — 20,30; Feroviar (16 22 73), orele 9,30 — 12,15 — 15 — 17,45 — 20,30; Festival-grădină, ora 20,30; 77MP PENTRU A TRĂI : Victo­ria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,30 16 — 18,30 — 20,45; SUBIECT PENTRU O SCHIŢĂ: Capi­tol (16 29 17), orele 16,30 — 18,45 — 21; AM INTILNIT ŢIGANI FERICIȚI : Capitol, orele 9,15 -- 11 30 — 14; SALARIUL• GROAZEI: Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 12 — 15 — 18 — 21; Doină-grădină, ora 40,30; Me­lodia (12 08 88) orele 8 30 — 11,30 — 14,30 — 17,30 — 20,30; VRĂJITORUL• Doina (16 35 38), o­rele 11,30 — 13,45 — 16; Program pentru copii , ora 10; ASTĂ SEARA Mă DISTREZ : Doi­na, orele 18,15 — 20,30. CU DIRIJABILUL SPRE POLUL NORD : Timpuri Noi (15 61 10), ore­le 9—17 în­ continuare ; Arta (21 31 86), orele 15 30 — 18 ; Grădină, ora 20,30; AVENTURILE LUI HU­AN: înfră­ţire între popoare (17 31 64), orele 15,15 — 17,45 — 20; UN OM PENTRU ETERNITATE : Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18; ACŢIUNEA „VULTURUL" : Dacia (16 26 10), orele 8,45—20,30 în­­ conti­­­nuare * DAN SIND SIRTAKI: Bueegi (17 05 47), orele 10 — 16 — 18,15; Grădină, ora 20,30; , WARLOCK: Unirea (17 10 21), fi­rele 15,30 — 18; Grădină, ora 20,30­, ; JOC DUBLU IN SERVICIU SECRET: Lira (317171), orele 15,30 - 13; Gră­dină, ora 20,30; Crîncasi (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15; OPERAŢIUNEA LEONTINE : Dru­,­mul Sării (31 28 131, orele 16 — 18 — 20; CĂLDURA: Ferentari­­ (23 17 50), o­­rele 15,30 — 18 — 20,15, AŞTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECA ! Giulești (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30; UN CUIB DE NOBILI : Cotroceni (13 62 56), orele 20; PROGRAM DE DOCUMENTARE ROMÂNEȘTI: Timpuri Noi, orele 19 —21 în continuare; STRĂINII: Republica 03 72), o­rele 9,15 — 11,15 — 13,30 — 16,30 — 19 — 21.15; Stadionul Dinamo, ora 20,30; București (15 61 54), orele 8,30 10.30 — 12,45 — 14.45 - 16.45 — 19 — 21; Modern (23 71 01), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,15; Arenele Romane, ora 20,45; AFURISITUL DE BUNIC : Central (14 12 24), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 16 — 18,15 — 20,30; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15; Grădină, ora 20,30; MARILE VACANTE : Lumina (16 23 35), orele 9—16,15 în conti­nuare, 18,30 — 20,45; Progresul-Parc, ora 20,15; SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO: Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11,15 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Glo­ria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Tomis (21 49 46), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19; Grădină, ora 20,30; FREDDY SI CÎNTECUL PREERIEI : Grivița (17 08 58), orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Floreasca (33 29 71), orele 10 — 15,30 — 18 — 20 30; GHICI CINE VINE LA CINĂ : Co­troceni, orele 15,30 — 17,45 ; URMĂRIREA: Pacea (31 32 52), o­­rele 15 45 — 18 — 20; FERESTRELE TIMPULUI: Voina (11 91 26), orele 16 — 18,15 — 20,30; ADELHEID: Viitorul (11 48 03), ora 20,30; BĂNUIALA: Viitorul, orele 15,30 18; CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTORU­LUI MARUSE: Miorita (14 27 14), o­­rele H — 15 — 17,38­— 20. V7­NATORUL DE CĂPRIOARE: Moșilor (12 52 931, orele 5,30 — 18; Grădină, ora 20,30; Flamura (23 07 40), orele ni — 16 — 18,15 — 20,30; CAZUL SERGENTULUI GRIŞA : Popular (35 15 17), ora 10; EXPLOZIE IN MUNŢI: Popular, orele 15,30 — 18 — 20; CASTELUL CONDAMNATILOR : Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20 ;NOAPTE CU CEAŢA: Cosmos (15 19 15), orele 15,30 — 18 — 20.15­­, * AL I-LE­A: Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 20.15; RIO BRAVO : Vitan (21 39 82), ora 16 ; Grădină, ora 20.30; . RĂZBUNĂTORUL: Rahova (23 91 00), orele 15.30 — 18; Grădină, ora 20.30; 24—25 NU SE ÎNAPOIAZĂ: Pro­gresul (23 94 10), orele 15.30 — 18; ROBII: Capitol-grădină, ora 20,30; PĂCĂTUI DRAGOSTEI: Buzești­­grădi­t*, ora 20,30 ; MINĂSTIREA DIN PARMA : orele 9 — 12,15; MONTPARNASF. 4P: orele 18.30 — 20.30 Cinemateca sala Union. TELEVIZIUNE 18. Microavanpremiera: 18,05: învă­ţătorul nostru; 18.45: Beethoven — Performanţe peste veacuri; 19,30 Te­lejurnalul; 20,15: Seară de teatru. Bal­tagul de Mihail Sadoveanu; 21,55: Ziua învățătorului­, 22,15:" Muzicorama TV; 22,45: ,,Memorial de ziaristică" de Perpessicius. Cronică literară; 23: Telejurnalul.

Next