România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)
1970-06-30 / nr. 7989
I • SPORT SPORT Divizia A de fotbal După o absenţă... îndelungată n fine, după o lungă perioadă de aşteptare, ara revenit la treburile noastre, la echipele şi campionatul nostru care, orice s-ar zice, ne place, ne captivează, ne face să trăim cu intensitate fiecare secvenţă, fiecare pas ce ne apropie de punctul final. Revederea, atît de mult dorită, a fost extrem de agitată, poate mult prea agitată pentru spectatorii noştri, obişnuiţi, din păcate, a nu fi martori la desnodăminturi atît de imprevizibile. Echipele au ţinut, se pare, ca odată cu reintrarea lor în arenă să facă cunoscut tuturor că primul campionat al ţării nu are încă conturile incheiate, că bătălia finală va fi extrem de crîncenă, de dură, ca etapele viitoare vor fi pline de capcane, că fiecare echipă se poate aştepta la cele mai neprevăzute şi supărătoare situaţii. Privind azi clasamentul, în forma luată după etapa de duminică, se poate vedea cu uşurinţă cit de nesigură este în prezent pozitia tuturor echipelor, cu excepţia aceleia din Tg. Mureş a cărei soartă a fost definitiv pecetluită cu foarte multă vreme in urmă. Să ne oprim, de pildă, la partea de sus a clasamentului acolo unde echipa Rapid păstrează, în ciuda tuturor atacurilor, poziţia, de lider. O păstrează, dar nu cu autoritatea ce se conturase la un moment dat. Azi echipa giuleşteană se află într-o situaţie extrem de grea, fiind ameninţată cu detronarea, act ce s-ar putea comite destul de curînd. Ne gîndim la o asemenea alternativă mai ales că jocul său de duminică a indicat o formă nu prea bună a echipei rapidiste. In acest derbi — îl numim , derbi pentru a respecta o tradiţie deşi, meciul Steaua—Rapid nu a întrunit atributele unui derbi — echipa din Giuleşti a avut o prezenţă ştearsă, anonimă, o pradă extrem de uşoară pentru orice echipă care ar fi fost dispusă să joace cu seriozitate cele 90 de minute. Steaua nu a fost insă această echipă, motiv pentru care a ratat o victorie la care ar fi avut dreptul. Golul marcat de Ştefănescu, la puţin timp de la începerea meciului, şi apoi uşurinţa cu care se putea manevra în dispozitivul defensiv al rapidiştilor, au transmis militarilor o puternică doză de încredere deplină un succes. Prin felul lor de a se comporta pe teren jucătorii militari excludeau în mod vizibil posibilitatea unui alt rezultat decit acela favorabil lor. Au mers atît de departe incit ne-au lăsat impresia că nu-i interesează golurile, că acest 1—0 este atît de solid, atît de ușor de apărat, incit nu merită să se depună eforturi suplimentare pentru consolidarea lui. Au preferat unele exhibiţii facile, neapreciate de spectatori, dimpotrivă dezavuate, care ţinteau umilirea adversarului, aflat în vădită dificultate. Rapidiştii au îndurat cu stoicism persiflările adversarului şi atunci cînd şi-au dat seama că el a depus armele, considerând jocul încheiat, atunci cînd Steaua se pregătea să plece la vestiare pentru a gusta în linişte triumful, au atacat cu mai mult aplomb obţinînd o egalitate în care nimeni nu mai credea. Meritul, dacă se poate spune merit, aparţine în exclusivitate echipei Steaua care a dezvăluit o carenţă mai veche şi mai generală a echipelor noastre din fotbal, a fotbalului nostru in general. Eiste vorba de limitarea pretenţiilor la o cotă foarte scăzută, fenomen ce poate fi intilnit şi la nivelul echipei naţionale. Se pare că se cultivă în mod conştient această stare de spirit în virtutea, căreia jucătorii noştri se simt satisfăcuţi în faţa ...Deocamdată protestează ca Pele, oboseşte ca Bobby Charlton, ratează ca Domenghini, iar de la Beckenbauer a învăţat să-şi facă tricoul cadou... Desen deMATTY unor reuşite, minime. Nu credem că este necesar să mai argumentăm cit de nefast este un asemenea mod de a gîndi. Exemplele pe care le avem cu toţii la îndemână sunt. . concludente. Dar, să revenim la etapa de duminică, la rezultatele sale, la implicaţiile ce le-a adus în desfăşurarea evenimentelor. Pierzînd un punct, în faţa unui adversar ce ţinteşte titlul, Rapid a complicat foarte mult situaţia din fruntea clasamentului, permiţînd cîtorva echipe să se apropie ameninţător de primul loc al tabelului. O situaţie extrem de favorabilă are în prezent U.T.A., învingătoare in mod neaşteptat pe terenul echipei Petrolul. Aflîndu-se acum la numai două puncte în urma liderului, avînd un joc mai puţin disputat şi un program avantajos, echipa din Arad se anunţă ca principal contracandidat la titlu. In cursă, se mai află şi Dinamo Bucureşti care duminică a reuşit performanţa de a cîştiga la Craiova, acolo de unde de obicei nu se prea pleacă cu puncte. Extrem de încîlcită se prezintă situaţia şi în zona retrogradării. Politehnica Iaşi, prin cele două puncte deosebit de preţioase luate la Braşov, este cea mai mare beneficiară a etapei de duminică, chiar dacă rivalele sale directe, C.F.R. Cluj şi Crişul au adăugat şi ele puncte la săraca lor zestre. Politehnica rămîne însă singura dintre aceste echipe care a cucerit două puncte în deplasare, fapt ce cîntăreşte enorm de mult. Acestea ar fi complicaţiile ivite după etapa de duminică, o etapă agitată după cum o indică rezultatele dar cu jocuri de slabă calitate. Iată rezultatele tehnice : Steagul roşu—Politehnica Iaşi 0—1 ; Universitatea Craiova—Dinamo Bucureşti 1—2 ; Petrolul— U.T.A. 1-2 ; A.S.A.—Jiul 0—3 ; Dinamo Bacău—Crişul 0—0 ; Steaua—Rapid 1—1 ; Farul—F.C. Argeș 3-1 ; C.F.R. Cluj-Tniversitatea Cluj 1—0. Mîine vom fi martori la o nouă secvență a campionatului, nevoit să se deruleze cu mai mare repeziciune în partea lui finală. I. BOCIOACA iiiihViii iiii»111 mi Pagina a 2-a — 30 iunie 1970 VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU prin centrele de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei (Urmare din pag. operativelor agricole de producţie. Im hală, cumpărătorii găseau carne de porc, de vită, de pasăre. Şi aici, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se face spontan o călduroasă primire. Gospodinele îi ies în cale, se întrec în a-i strînge mina, în a-i ura bun sosit în mijlocul cetăţenilor. Conducătorului partidului şi statului i se oferă cu generozitate, cu dragoste, florile cumpărate pentru a împodobi, în zi de duminică locuinţa, flori luate pentru a fi puse în glastra de pe masă, ca să desfete cu frumuseţea coloritului lor privirea, să înmiresmeze, cu parfumul lor, interiorul. Sunt, acestea, gesturi de gratitudine, dovezi de frumuseţe morală, de nobleţe sufletească, mărturii de netăgăduit ale încrederii, stimei şi dragostei cu care masele, cetăţenii patriei noastre înconjoară conducerea partidului şi statului, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pe itinerariu se înscrie şi cocheta piaţă „Elefterie“ din cartierul Cotroceni. Aici este intîlnită aceeaşi atmosferă de îndestulare în aprovizionarea cu mărfuri şi de satisfacţie pentru calitatea şi preţul produselor. Apoi, în piaţa ..Naţiunii“... Se parcurge pitorescul sector al florilor, acea zonă de îmbătător farmec coloristic, colţul înmiresmat ce dă Pieţei ..Naţiunii“ o notă cu totul şi cu totul aparte. Florăresele, şi nu numai ele, toţi cetăţenii aflaţi prin preajmă uită o clipă de preocupări şi se string în jurul secretarului general al partidului, întrecîndu-se in a-i adresa cuvinte de caldă primire. Este o adevărată efuziune de sentimente în care se îmbină respectul şi afecţiunea, mulţumirea şi recunoştinţa. După ce se vizitează Hala, unde buna aprovizionare cu carne de toate sortimentele, de toate calităţile este o realitate ce dă satisfacţii nu numai gastronomice, dar şi vizuale, are loc o scenă de-a dreptul , emoţionantă. Cetăţenii fac cerc în jurul tovarăşului Nicolae Ceauşescu,şi-şi declară deplina lor mulţumire pentru modul în care este aprovizionată populaţia, îşi manifestă plenar sentimentele de gratitudine faţă de conducerea partidului şi statului, faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, pentru grija pe care o poartă poporului, pentru faptul că în condiţiile vitrege cauzate de inundaţiile catastrofale care au lovit ţara noastră, populaţia Capitalei, are asigurată din belşug hrana, că nu se resimte lipsa din magazine şi din pieţe a nici unui produs ce ţine de nevoile consumatorului. Fiecare din cei prezenţi acolo, ţine în felul său, să adauge ceva, o opinie a sa, un gînd al său apt să întregească gîndurile şi opiniile celorlalţi,, să aducă un cuvînt de mulţumire în plus, să exprime un sentiment intim, dar care este în acelaşi timp comun tuturor celor de faţă. Este un fapt cu totul neobişnuit pentru alte timpuri, dar intrat în obişnuit la noi, astăzi, ca şeful statului să se preocupe personal şi stăruitor de problemele curente ale cetăţenilor, să controleze felul în care populaţia este aprovizionată cu mărfuri de consum curent, să asculte părerea oamenilor, să dea la faţa locului îndrumări. La „Traian“, apoi la „Pantelimon“, şi în continuare la „Obor“, în forfota mulţimii venită să facă piaţa, apariţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu naşte pentru moment o tăcere inspirată de simţul respectului, şi îndată, tot de acelaşi simţămînt al respectului şi dragostei inspirate, izbucnesc aplauze, se aud voci care rostesc „Trăiască tovarăşul Nicolae Ceauşescu“, „Trăiască Partidul Comunist Român“, „Vă mulţumim din suflet pentru faptul de a va afla în mijlocul nostru“. S-a stat de vorbă cu cetăţeni, bărbaţi şi femei, cu vînzători, cu responsabilii pieţelor şi magazinelor. Secretarul general al partidului s-a interesat de calitatea produselor şi a dat indicaţii pentru evitarea în viitor a unor deficienţe ce se mai constată în aprovizionare, mai exact spus în echilibrarea, în raport cu cerinţele, a distribuirii mărfurilor pe pieţe. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu prin centrele de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei, se încheie la piaţa „Dorobanţi“. Şi la acest ultim punct al itinerariului constatările sunt aceleaşi : produse suficiente şi de bună calitate, preţuri accesibile. Cetăţeniil-au primit pe secretarul general al partidului cu aceeaşi efuzie de sentimente, cu aceeaşi bucurie, cu optimism şi încredere, caracteristice oricărei întîlniri a conducătorului partidului şi statului cu oamenii muncii din ţara noastră. N. POPESCU-BOGDANEŞTI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de calitatea produselor Premiile festivalului internaţional al filmului de animaţie „Mamaia 70“ Duminică a avut loc festivitatea decernării premiilor acordate celor mai bune creaţii din cele 130 de filme de scurt metraj prezentate la cel de-al treilea Festival internaţional al filmului de animaţie „Mamaia70", desfăşurat sub egida Centrului Naţional al Cinematografiei, Asociaţiei cineaştilor din Republica Socialistă România şi Asociaţiei internaţionale a filmului de animaţie (A.S.I.F.A.). Luînd cuvîntul, scriitorul Mircea Sîntimbreanu, directorul general al Centrului Naţional al Cinematografiei, preşedintele Festivalului, a subliniat succesul acestei manifestări de prestigiu internaţional, desfăşurat sub deviza „Imaginaţia omului, în serviciul umanităţii“. Ion Popescu Gopo, preşedintele juriului, a înmînat apoi premiile acordate ciştigătorilor. 1. „PELICANUL DE AIR“ : 1. „O bombă la întimplare“ — realizator: Jean Francois Laguionie (Franţa) ; 2. „Impresie“ — realizator : Keppo Suo Antilla (Finlanda) ; „Metamorfeus“ — realizator : Jiro Brdecka (Cehoslovacia); 4. „Izvorul vieţii“ — realizatori : Nikola Majdak şi Borislav Sajtinac (Iugoslavia) ; 5. „Răpirea soarelui şi a lunii" — realizator : Sándor Reisenbuchler (Ungaria). II. „PELICANUL DE ARGINT“ : a fost acordat filmelor : 1. „Balerina pe corabie“ — realizator L. Atamanov (U.R.S.S.) ; 2. „Ospăţul" — realizator : Pencho Bogdanov (Bulgaria) ; 3. „Masca morţii roşii“ — realizatori : Pavao Stalter şi Branko Ranitovic (Iugoslavia) ; 4. „Poveste“ — realizator : Ryszard Vuziemski (Polonia) ; 5. „Adevăraţii prieteni" — realizator : Murakami (S.U.A.) ; 6. „în memoriam“ — realizator : Dragutin Vunak (Cehoslovacia) ; 7. „In pădurea lui Ion“ — realizator : Adrian Petringeanu (România) ; 8. „Cine ești tu ?" — realizator : Werner Krausse (R.D.G.). Juriul a hotărît să decerneze un premiu special regizorului Ivan Ivanov Vano (U.R.S.S.), prezent la festival cu filmul „Anotimpuri“ pentru îndelungata sa activitate în cinematografie, pentru aportul său la dezvoltarea filmului de animaţie. Menţiuni : „Amintiri din Madrid“ — realizator Dean Spille (S.U.A.), precum şi filmelor publicitare „Iată soluţia" — realizator: Paolo Campari (Italia) şi „Publicitate TV“ — realizator: Edmond Liechti (Elveţia). Din partea Federaţiei internaţionale a presei cinematografice s-a acordat un premiu special selecţiei de filme prezentate de către cineaştii bulgari. A avut loc apoi un spectacol de gală cu filmele înscrise în palmaresul Festivalului. Cu prilejul închiderii Festivalului, Comitetul de stat pentru Cultură şi Artă a oferit o recepţie în saloanele hotelului „Internaţional“ din Mamaia. (Agerpres) Sportivi români in întîlniri internaţionale CAIAC-CANOE : Peste 100 de sportivi şi sportive din România, Finlanda, R. D. Germană, Suedia, Ungaria, U.R.S.S. şi Polonia au participat la tradiţionalele regate de caiac-canoe ale Poloniei care s-au desfăşurat la Bydgoszcz., Toate finalele (16 la număr) au fost cîştigate de reprezentanţii unei singure ţări : acei ai României ! GIMNASTICA : Duminică a luat sfîrşit în oraşul Constanţa întîlnirea internaţională feminină de gimnastică dintre echipele României şi Olandei. Gimnastele românce au obţinut victoria cu scorul final de 369.60— 358.85 puncte. In clasamentul individual primul loc a fost ocupat de Rodica Apăteanu (România) — 74.15 puncte. TENIS : In turul doi al probei de dublu mixt din cadrul turneului international „open“ de tenis de la Wimbledon, perechea Năstase (România) — Casals (S.U.A ) a învins cu scorul de 6—2, 6—4 pe primrose (Australia) — Lloyd (Anglia). ŞAH . Cu o rundă înainte de terminarea turneului internaţional de şah de la Skoplie, în fruntea clasamentului se menţine marele maestru sovietic Mark Taimanov cu 10,5 puncte, urmat de Vysiukov — 10 puncte, Florin Gheorghiu — 9,6 puncte, şi Marovici — 8.5 puncte. Şahistul român Florin Gheorghiu, care a jucat bine in acest important turneu (participă 9 mari maeştri), nu mai poate pierde practic locul trei. El a ciştigat partida întreruptă cu Matulovici, iar în runda a 14-a a remizat cu Matanovici, în runda a 7-a a turneului internaţional de şah de la Caracas (Venezuela) maestrul român Victor Ciocîltea a remizat cu iu-„„Inimi Bariff la CICLISM . Cea de-a doua etapă a Turului ciclist al Iugoslaviei, disputată contra cronometru individual, la Bor, pe o distanţă de 42 km, a fost cîştigată de iugoslavul Rados Cubrici, înregistrat cu timpul de lh 00’35”. Dintre cicliştii români cel mai bine s-a comportat Constantin Grigore, clasat pe locul 6 cu lh 02’21”. Tricoul galben a fost preluat de Rados Cubrici. Pe velodromul din Tbilisi a avut loc întîlnirea prietenească dintre echipele de pistarzi ale României şi R.S.S.Gruzine. Gazdele au ciştigat toate probele disputate cu excepţia celei de semifond (120 ture) care a revenit sportivului român Mircea Virgil. POLO PE APA : A luat sfîrşit turneul internaţional de polo, pe apă de la Schwarzheide (R. D. Germană). Primul loc în clasament a fost ocupat de echipa U.R.S.S. care a totalizat 10 puncte. Selecţionata României a ocupat locul trei cu 5 puncte, în ultimele două iociuri. România a învins cu 4—3 R. D. Germană şi cu acelaşi scor echipa Olandei. ATLETISM : Concursul la care participă atleţi şi atlete din Finlanda, Franţa, România şi Italia a început pe stadionul din Pistoik (Toscana). După prima zi, în concursul de pentatlon conduce reprezentanta noastră Cornelia Popescu cu 2 940 puncte, urmată de atletele franceze Picaut — 2 849 puncte şi Debourse — 2 760 puncte. Cornelia Popescu a ciştigat proba de săritură în înălţime cu 1.81 m şi s-a clasat pe locul doi la greutate cu 11.50 m. Viorica Viscopoleanu a obţinut cel mai bun rezultat la 100 m garduri :■ 14”1/10, iar Elena Vintilă a realizat 14”6T0. în concursul de decatlon conduce italianul Arrighi — 3 813 puncte, urmat de românul Mureșan — 3 809 puncte. România liberă A Început dezbaterea planului pe 1971 Colocviu sub semnul răspunderii şi exigenţei Folosită cu consecvenţă de partid în deciziile importante privind viaţa economică şi socială a ţării noastre, practica, de o adîncă semnificaţie democratică, a consultării largi a maselor de oameni ai muncii şi-a dovedit de fiecare dată eficienţa, contribuind la îmbunătăţirea acestor decizii cu sugestii preţioase, cu idei valoroase ale înţelepciunii colective. Incadrîndu-se în sfera măsurilor luate de partid şi guvern pentru perfecţionarea conducerii colective, dezbaterea amplă a planului pe 1971 şi a viitorului plan cincinal contribuie la participarea nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea activităţii economice şi implicit la fructificarea pe această cale a experienţei specialiştilor, a cadrelor valoroase din economie. De cîteva zile planul de stat pe anul 1971 a intrat în dezbaterea şedinţelor lărgite ale colegiilor ministerelor, consiliilor Consiliul de administraţie al Centralei industriale ţevi şi trefilate din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice s-a întrunit sîmbătă 27 iunie în şedinţă de lucru. Timp de opt ore, membrii consiliului şi specialiştii invitaţi au analizat şi dezbătut modul de realizare, în prima parte a anului, a indicatorilor de plan, precum şi măsurile pregătitoare necesare înfăptuirii în bune condiţiuni a sarcinilor ce revin centralei în semestrul TI 1970 şi în primul an al viitorului cincinal. Întreaga discuţie a fost dominată de analiza indicatorilor economico-financiari a celor cinci mari uzine ce formează puternica centrală industrială. Ca să explicăm cauza acestui accent pus cu precădere de membrii respectivului consiliu de administraţie, este suficient să reţinem cele subliniate de unul dintre participanţii la şedinţă . „ Centrala industrială pe care o analizăm astăzi nu se prezintă în acest an cu o situaţie economico-financiară satisfăcătoare. La data de 31 mai a.c. ea deţinea 27 la sută din totalul supranormativelor necreditate şi circa 50 la sută din creditele restante pe întregul minister. îngrijorător este faptul că asistăm la un proces evolutiv al acestei stări de lucruri, în lunile aprilie şi mai, de pildă, supranormativele necreditate ale centralei au marcat o creştere de circa 3 milioane lei (ION BRAŞOV, şeful serviciului financiar din Direcţia plan financiar). In ciuda faptului că asemenea elemente concrete au fost reliefate abia spre finalul discuţiei şi nu de la început în referatul prezentat, ing. Petru Zimbran, preşedintele consiliului de administraţie, a solicitat participanţilor la şedinţă să analizeze problemele întregii activităţi a centralei de administraţie ale centralelor şi comitetelor de direcţie ale întreprinderilor, urmînd ca ulterior el să fie pus în discuţia întregii mase de salariaţi, concomitent cu dezbaterea îndeplinirii planului de stat pe primul semestru al anului în curs. Prezenţa, încă din prima perioadă, în rîndul participanţilor la dezbateri, a reprezentanţilor comitetelor de partid, organizaţiilor de masă, comisiilor economice, cadrelor cu munci de răspundere din principalele compartimente, a asigurat discuţii rodnice, încheiate cu propuneri importante pentru mobilizarea de rezerve şi resurse suplimentare în vederea creşterii producţiei şi exportului, sporirii mai accentuate a productivităţii muncii, punerii în funcţiune la termenele fixate a investiţiilor, reducerii cheltuielilor de producţie, şi nu numai a întreprinderii pe care o reprezintă, de la fiecare membru al consiliului de administraţie aşteptîndu-se o contribuţie sporită la îmbunătăţirea muncii pe toate treptele complexului organism economic. Şi invitaţia făcută a fost în bună parte urmată de către participanţii la discuţia desfăşurată timp de mai multe ore. O mare parte din materialul prezentat de conducerea centralei, se referă la deficienţele existente la Uzinele „Republica“ din Bucureşti. Nu sunt scoase însă la iveală cauzele şi nici sprijinul dat de centrală pentru remedierea situaţiei. Eu ştiu că acest sprijin a existat, înseamnă că nu a fost eficient. (Ing. VASILE SAV, directorul Uzinei de ţevi din Roman). Deşi am fost în repetate rînduri la furnizorul nostru de la Hunedoara, aprovizionarea cu tagle de calitate a noului laminor de la noi nu este încă rezolvată in mod corespunzător. Aceeaşi situaţie este valabilă, după cum am văzut, şi pentru alte uzine ale centralei. Propun consiliului de administraţie să delege pe preşedintele său cu rezolvarea grabnică a acestei probleme vitale atît pentru planul semestrului II 1970, cit şi pentru noul cincinal. (IOAN STANATIEV, director al Uzinei „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii) — Aprovizionarea neritmică cu metal, ca și calitatea lui uneori necorespunzătoare, ne împiedică să punem ordine în uzină, să respectăm programele de laminare. Numai in luna iunie, cantitatea de țeavă declasată din cauza materiei prime s-a ridicat ,a 7,2 la sută. La aceasta se adaugă propriile noastre deficiente, semnalate mai ales pe latura întreţinerii utilajului. (Ing. ION MARINESCU, directorul Uzinei „Republica“ — Bucureşti). — Date certe ne arată că uzinele centralei noastre dispun de mari rezerve îrn două domenii : al suprafeţelor de producţie şi al timpului efectiv de lucru. Iată de ce se impune să ne justificăm mai puţin lipsurile şi să organizăm în aşa fel activitatea incit să redăm în circuitul economic importantele valori pe care le imobilizăm. Dacă ar trebui să dăm din buzunarul nostru aceşti bani, ce am spune ? Propun consiliului de administraţie ca în lumina sarcinilor sporite ce ne stau în faţă, să analizeze cit mai curînd stilul de muncă al centralei cu uzinele sale. (Ing. MIHAI VATAFU, directorul Uzinei metalurgice — Iaşi). — întreprinderea noastră şi-a realizat întregul plan pe semestrul I 1971) încă din ziua de 24 iunie. Specialiştii noştri, preocupaţi de diversificarea producţiei, au elaborat tehnologiile a noi sortimente solicitate la export. In acest sens sunt împuternicit de comitetul nostru de direcţie să propun aici ca sarcinile la export pe care le avem pentru anul viitor — 10 000 tone sîrmă trasă — să fie majorate la nivelul a 15 000—20 000 de tone. (LEONIDA CAZACU, directorul Uzinei de sîrmă şi produse din sîrmă — Buzău). în acest spirit constructiv consiliul de administraţie al Centralei industriale ţevi şi trefilate a supus unei minuţioase analize deficienţele semnalate, stabilind căile de soluţionare a lor, precum şi unele dintre măsurile ce se impun atît pentru succesul planului pe semestrul II 1970, cit şi al primului an al noului cincinal. Este regretabil, doar că foarte puţine au fost contribuţiile la îmbunătăţirea şi completarea proiectului planului de măsuri menite să ridice activitatea centralei la nivelul cerut de încheierea în cele mai bune condiţiuni economico-financiare a ultimului an al actualului cincinal. TUDOR GHEORGHIU EMENTO TEATRE LILIACUL: Opera Română la teatrul de vară ,,23 August“, ora 19,30, MANDRAGORA, Teatrul de Comedie la teatrul de vară Herăstrău, ora 20,30; NICUȚA LA TANASE: Teatrul „C. Tănase" sala Savoy (1556 78), ora 19,30. UNA DINTRE ULTIMELE SERI D£ CARNAVAL: Teatro Stabile di Genova, la Teatrul Naţional ,,I.L. Caragiale''. Sala Comedia, ora 20. CINEMATOGRAFE! DREPTUL DE A TE NAŞTE : Patria orele 9 — 11,30 — 14 — 16.30 — 19 — 21,15; Festival (15 63 84), orele 8,30 — 11 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21; Favorit (31 06 15), orele 10 — 13 — 15.30 — 18 — 20,30; Feroviar (16 22 73), orele 9,30 — 12,15 — 15 — 17,45 — 20,30; Festival-grădină, ora 20,30; 77MP PENTRU A TRĂI : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,30 16 — 18,30 — 20,45; SUBIECT PENTRU O SCHIŢĂ: Capitol (16 29 17), orele 16,30 — 18,45 — 21; AM INTILNIT ŢIGANI FERICIȚI : Capitol, orele 9,15 -- 11 30 — 14; SALARIUL• GROAZEI: Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 12 — 15 — 18 — 21; Doină-grădină, ora 40,30; Melodia (12 08 88) orele 8 30 — 11,30 — 14,30 — 17,30 — 20,30; VRĂJITORUL• Doina (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16; Program pentru copii , ora 10; ASTĂ SEARA Mă DISTREZ : Doina, orele 18,15 — 20,30. CU DIRIJABILUL SPRE POLUL NORD : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—17 în continuare ; Arta (21 31 86), orele 15 30 — 18 ; Grădină, ora 20,30; AVENTURILE LUI HUAN: înfrăţire între popoare (17 31 64), orele 15,15 — 17,45 — 20; UN OM PENTRU ETERNITATE : Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18; ACŢIUNEA „VULTURUL" : Dacia (16 26 10), orele 8,45—20,30 în continuare * DAN SIND SIRTAKI: Bueegi (17 05 47), orele 10 — 16 — 18,15; Grădină, ora 20,30; , WARLOCK: Unirea (17 10 21), firele 15,30 — 18; Grădină, ora 20,30, ; JOC DUBLU IN SERVICIU SECRET: Lira (317171), orele 15,30 - 13; Grădină, ora 20,30; Crîncasi (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15; OPERAŢIUNEA LEONTINE : Dru,mul Sării (31 28 131, orele 16 — 18 — 20; CĂLDURA: Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,15, AŞTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECA ! Giulești (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30; UN CUIB DE NOBILI : Cotroceni (13 62 56), orele 20; PROGRAM DE DOCUMENTARE ROMÂNEȘTI: Timpuri Noi, orele 19 —21 în continuare; STRĂINII: Republica 03 72), orele 9,15 — 11,15 — 13,30 — 16,30 — 19 — 21.15; Stadionul Dinamo, ora 20,30; București (15 61 54), orele 8,30 10.30 — 12,45 — 14.45 - 16.45 — 19 — 21; Modern (23 71 01), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,15; Arenele Romane, ora 20,45; AFURISITUL DE BUNIC : Central (14 12 24), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 16 — 18,15 — 20,30; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15; Grădină, ora 20,30; MARILE VACANTE : Lumina (16 23 35), orele 9—16,15 în continuare, 18,30 — 20,45; Progresul-Parc, ora 20,15; SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO: Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11,15 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Tomis (21 49 46), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19; Grădină, ora 20,30; FREDDY SI CÎNTECUL PREERIEI : Grivița (17 08 58), orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Floreasca (33 29 71), orele 10 — 15,30 — 18 — 20 30; GHICI CINE VINE LA CINĂ : Cotroceni, orele 15,30 — 17,45 ; URMĂRIREA: Pacea (31 32 52), orele 15 45 — 18 — 20; FERESTRELE TIMPULUI: Voina (11 91 26), orele 16 — 18,15 — 20,30; ADELHEID: Viitorul (11 48 03), ora 20,30; BĂNUIALA: Viitorul, orele 15,30 18; CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE: Miorita (14 27 14), orele H — 15 — 17,38— 20. V7NATORUL DE CĂPRIOARE: Moșilor (12 52 931, orele 5,30 — 18; Grădină, ora 20,30; Flamura (23 07 40), orele ni — 16 — 18,15 — 20,30; CAZUL SERGENTULUI GRIŞA : Popular (35 15 17), ora 10; EXPLOZIE IN MUNŢI: Popular, orele 15,30 — 18 — 20; CASTELUL CONDAMNATILOR : Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20 ;NOAPTE CU CEAŢA: Cosmos (15 19 15), orele 15,30 — 18 — 20.15, * AL I-LEA: Flacăra (21 35 40), orele 15,30 — 18 — 20.15; RIO BRAVO : Vitan (21 39 82), ora 16 ; Grădină, ora 20.30; . RĂZBUNĂTORUL: Rahova (23 91 00), orele 15.30 — 18; Grădină, ora 20.30; 24—25 NU SE ÎNAPOIAZĂ: Progresul (23 94 10), orele 15.30 — 18; ROBII: Capitol-grădină, ora 20,30; PĂCĂTUI DRAGOSTEI: Buzeștigrădit*, ora 20,30 ; MINĂSTIREA DIN PARMA : orele 9 — 12,15; MONTPARNASF. 4P: orele 18.30 — 20.30 Cinemateca sala Union. TELEVIZIUNE 18. Microavanpremiera: 18,05: învăţătorul nostru; 18.45: Beethoven — Performanţe peste veacuri; 19,30 Telejurnalul; 20,15: Seară de teatru. Baltagul de Mihail Sadoveanu; 21,55: Ziua învățătorului, 22,15:" Muzicorama TV; 22,45: ,,Memorial de ziaristică" de Perpessicius. Cronică literară; 23: Telejurnalul.