România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)

1970-06-30 / nr. 7989

Proletari­­din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 7 989 Marti 30 iunie 1970 6 pagini 30 bani lin­iabipiilii rali Muri la Patai Kriatkr Litoralul­ românesc, irezista­­b­ilă atracţie estivală pentru zeci de mii de turişti, din ţară şi de peste hotare, a­ primit duminică personalităţi de sea­mă : Şahinşahul Iranului, Mo­hammad Reza Pahlavi Arya­­mehr, şi împărăteasa Farah. Oaspeţii şi-au consacrat în­treaga zi vizitării coastei de aur a României, strălucitoare sub un soare darnic de vară. . Sosirea suveranului Iranu­lui şi a soţiei sale a avut loc la ora 10 pe aeroportul „Ko­­gălniceanu“, împreună cu oas­peţii au sosit vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bod­­naraş, şi membrii misiunii ro­mâne ataşate pe lingă şeful statului iranian în timpul vi­zitei în ţara noastră. Constan­tin Stătescu,­­secretar al Consi­liului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Te­heran, general-locotenent Con­stantin Popa, locţiitor al şefului Marelui Stat Major, precum şi Maria Groza vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Fe­meilor. Au sosit, de asemenea, Ardesir Zahedi, ministrul afa­cerilor externe al Iranului, Malektadi Alam, doamna de onoare a Maiestăţii Sale îm­părăteasa­ Farah,­ Soltan Sa­­nandaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti, şi alte persoane oficiale, iraniene. Intîm­pinind la coborîrea din avion pe înaltul oaspete, pre­şedintele Consiliului popular judeţean Constanţa, Petre Io­­nescu, a exprimat printr-un cordial ,,bun venit", pe melea­gurile constanţene, sentimen­tele de simpatie şi stimă pe care populaţia judeţului le arată distinşilor soli ai popo­rului iranian. Se afla de faţă Petre Nico­­lae, primarul oraşului, şi alte oficialităţi judeţene şi munici­pale. După ceremonialul sosi­rii oaspeţii s-au îndreptat spre Mamaia, staţiune care şi-a câştigat meritul de a fi prima dintr-un şirag încă neîncheiat de perle ale litoralului româ­(Continuare în pag. a 3-a) La muzeul arheologic din Constanţa Dineu oficial oferit de înalţii oaspeţi iranieni In onoarea preşedintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, Şahin­şahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi îm­părăteasa Farah au oferit luni un dineu oficial. Au participat: Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu Mizil, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Du­mitru Popa, Leonte Răutu,­ Va­sile Vîlcu, Iosif Banc, Ion Ioniţă, cu soţiile, vicepreşe­dinţi ai .• Consiliului de­ Mi­niştri, membri ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, alte persoane oficiale române. De asemenea, au luat parte ministrul afacerilor externe al Iranului. Ardeshir Zahedi şi celelalte personalităţi care în­soţesc pe Maiestăţile Lor Im­periale în vizita în România Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. ■ In timpul dineului, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate, şahinşahul Mo­hammad Reza Pahlavi Arya­mehr, şi preşedintele Consiliu­lui de Stat, Nicolae Ceauşescu, au toastat pentru dezvoltarea in continuare a relațiilor de prietenie româno-iraniene, pentru fericirea si prosperita­tea celor două popoare. PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂŞUL­ NICOLAE CEAUŞESCU A UNOR REPREZENTANŢI Al PRESEI DIN S.U.A. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a primit la 29 iunie pe Paul Mijler, preşedintele agenţiei a­­mericane de presă Associated Press şi al trustului de presă „Garnett", Wes Gallagher, di­rector general al Associated Press şi Hans Neeuerbourg, corespondent permanent al Agenţiei A.P. pe lingă organis­mele O.N.U.­­ de la Geneva, cu care a avut o convorbire. La întrevedere a luat parte tovarășul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R. A început Dezbaterea planului pe anul 1971 In pag. a 2-a . La Centrala industrială ţevi şi trefilate COLOCVIU SUB SEMNUL RĂSPUNDERII ŞI EXIGENŢEI EDITIA I Cu prilejul ,,Zilei învăţăto­rului“, la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, so­lemnitatea decernării unor tit­luri şi ordine ale Republicii Socialiste România. înaltele distincţii au fost îu­­mînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat. , La solemnitate au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­dulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constan­­tinescu, precum şi Miron Nico­­lescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Mircea Maliţa, ministrul învă­­ţămîntului. In semn de preţuire a per­sonalului didactic pentru acti­vitatea meritorie în domeniul instruirii şi educării elevilor şi studenţilor şi a contribuţiei a­­duse la dezvoltarea învăţămin­­tului şi culturii din patria noastră, au fost distinşi cu tit­lul de „Om de ştiinţă emerit al Republicii Socialiste Româ­nia“, tovarăşii : Ştefan Bălan, Alexandru Climescu, Alexan­dru Codarcea, Miltiade Fili­­pescu, Teodor Gom­a, Mendel Haimovici, Caius Iacob, Vasi­le Radu, Remus Răduleţ şi A­­ttila Szabó. Altor 100 de cadre didactice le-au fost­­acordate titlurile de „Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste Româ­nia“, „Profesor emerit al Re­publicii Socialiste România“, „învăţător emerit al Re­publicii Socialiste România“ şi „Educatoare emerită a Re­publicii Socialiste România". Cu acelaşi prilej, a fost con­ferit ordinul „Steaua Republi­cii Socialiste România“, clasa a II-a profesorului universitar Cristofor Simionescu şi ,,Ordi­nul Muncii“, clasa a Il-a, tova­răşilor prof. univ. George Ciu­­ru, prof. Francisc Izsák, prof. Sofia Puşcaşu­, învăţătorului Arnold Rommer şi prof. univ. Dimitrie Todoran. Din rindul celor decoraţi a luat cuvîntul acad. Rem­us Ră­­duleţ, profesor la Institutul politehnic „Gh. Gheorfihiu Dej“ din Bucureşti, care a spus, printre altele . Cei ce am primit astăzi, cu emoţie, m­ar rele distincţii suntem de vârste diferite şi acoperim o mare va­­rietate de domenii din învi­­ţămînt. Cu toţii ne dăm seama că pentru a dezvolta o activi­tate de nivel şi măreţie e nece­sar ca învăţătorul să urmă­rească mereu idealul său, de a pregăti schimbul nostru de mâine. Ridicarea ţării noastre din punct de vedere social, cul­tural şi economic, la nivelul de astăzi, s-a realizat sub noul nostru regim de dreptate so­cială. Cei mai vârstnici, care am cunoscut şi epoca de încri­­minar­e din trecut, ne dăm cel mai bine seama de importan­ţa, consecinţele şi măreţia a­cestor realizări. De aceea, tova­răşe preşedinte şi tovarăşi de­mnitari, noi toţi vă asigurăm de profundul nostru ataşament faţă de­ partid şi de stat, care, săvîrşind această operă, au creat şi pentru noi oamenii din domeniul învăţămintului, cetă­ţeni ai acestei ţări, noi posibili­tăţi şi noi condiţii de afirmare. De altfel, înseşi instituirea „Zi­lei învăţătorului“, acordarea titlurilor şi ordinelor care au fost înmînate astăzi,­ sunt un semn al grijii pe care aţi arâ­­tat-o rezultatelor muncii noas­tre. Vă mulţumim dumnea­voastră, personal, tovarăşe preşedinte al Consiliului de Stat, şi vă asiguram că aceas­ta ne va îndemna să muncim cu mai mult s­tot, să urmăm cu mai multă luare aminte îndemnurile şi sfaturile pe ca­re le împărtăşiţi nu numai pentru noi, ci pentru toţi com­patrioţii noştri. Vă­­urăm să­nătate pentru binele nostru, al tuturor ! A luat apoi cuvîntul prof. Maria Fanache din Sibiu, care a spus : In această sărbătoare, în­­clipa în care în toate sa­tele şi oraşele din ţara noastră se sărbătoreşte munca învăţă­torului, cu sufletul trăind emo­ţia sporită de distincţia înaltă ce mi s-a acordat de către conducerea de partid, desprin­dem, pe lângă cinstirea cadre­lor înaintate, ale­ şcolii româ­neşti, şi preţuirea profundă pentru marile realizări ale şcolii noastre de astăzi. Ve­dem în aceasta chemarea adîn­­că, pentru tot mai mari succese în educarea tinerei noastre generaţii, în spiritul celei mai înaintate concepţii despre lu­me şi despre viaţă. Şi mai ve­(Continuare în pag. a S-a) prilejui­r­ei învăţătorului** Solemnitatea înmînârii unor distincţii la Consiliul de Stat Aspect din timpul solemnităţii Cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Stimaţi tovarăşi, Doresc, în primul rind, să vă adresez dumneavoastră, tu­turor acelora care au primit as­tăzi distincţii şi ordine ale Re­publicii Socialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a gu­vernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, în numele conducerii de partid şi de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei în­văţătorului, tuturor cadrelor didactice din ţara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiţie să săr­bătorim această zi în fiecare an şi să facem, cu acest pri­lej, bilanţul activităţii desfă­şurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pen­tru a asigura educarea tinerei generaţii în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului şi comunismului. Putem, intr-a­devăr, să fim mulţumiţi de fe­lul în care cadrele didactice muncesc pentru educarea tine­retului patriei. Avem rezultate bune în toate sectoarele învă­­ţămîntului ; de altfel sîntem la încheierea anului şcolar şi se cunosc în linii generale re­zultatele, care — aşa cum am spus — sunt bune. Fără îndo­ială, aceste rezultate sínt o ex­presie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didacti­ce : ele sínt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenţei tineretului nostru faţă de el în­suşi, a strădaniilor sale de a învăţa, de a folosi condiţiile create de statul nostru pentru a-şi însuşi cit mai temeinic comorile ştiinţei şi culturii înaintate. Am putut să consta­tăm această atitudine înaintată şi,­in împrejurările grele din luna mai cinci, datorită inun­daţiilor catastrofale, în multe judeţe a trebuit să fa­cem faţă unor serioase greu­tăţi. In aceste condiţii cadrele didactice, tineretul, au fost a­­lături de toţi oamenii muncii, înţelegînd că mai presus de orice era, în acele momente, datoria faţă de patrie, datoria de a acţiona ferm, unit, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăţilor. Unani­mitatea cu care tineretul, ca­drele didactice — la fel ca în­tregul nostru popor — au răs­puns chemării partidului şi au acţionat în aceste împrejurări constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activităţii edu­cative a şcolii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, ţin să a­dresez în această zi mulţumiri tuturor acelora care şi-au în­deplinit şi îşi îndeplinesc da­toria faţă de ţară, faţă de po­por, faţă de tineretul patriei noastre. (Aplauze puternice). Cunoaşteţi perspectivele dez­voltării României socialiste în următorii ani, înfăptuirea pro­gramului elaborat de Congresul al X-lea privind făurirea so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră va cere în continuare eforturi se­rioase ; nu ne îndoim că po­porul nostru va face a­­ceste eforturi, va realiza în bune condiţiuni acest vast pro­gram. Dar, pe lingă eforturi, se cer totodată, cadre bine pre­gătite în toate domeniile de activitate. Construcţia socie­tăţii socialiste şi comuniste nu se poate face decit pe baza ce­lor mai avansate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, iar dumnea­voastră, slujitorilor şcolii — începind de la educatoare pînă la profesori universitari — vă revine sarcina de a asigura formarea şi instruirea in acest spirit a cadrelor de miine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă care cere spirit de abnegaţie, multă răbdare — şi, în acelaşi timp, energie, exi­genţă, pasiune, spre a face din (Continuare In pag. a I-a) Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu prin centrele de aprovizionare şi desfacere ale Capitalei Este duminică, şapte şi ju­mătate dimineaţa, ora cinci gospodinele, harnicele gospo­dine ale Bucure­ştiului îşi fac tîrguielile. Este ora rind cu sacoşa sau cu plasa în nună, femeia, aceea care se preocupă de gospodărie, de a­­provizionarea familiei cu cele necesare, se îndreaptă spre pia­ţă, spre acele centre de desfa­cere a mărfurilor ce în limbaj curent se cheamă „Obor“, „Traian“, ,, „Pantelimon“, „Na­ţiunii“,­ „Rahovei“ etc., loc de vânzare şi cumpărare a produ­selor de sezon, a mărfurilor de consum curent alimentar. Este, aşadar, duminică di­mineaţa la ora şapte şi jumă­tate... Mesele şi tarabele sânt, încă din zori de ziuă, pline, şi ca­mioane încărcate la Bragadi­­ru,’ la’Mogoşoaia sau în alte zone de producţie legumicolă din centura de aprovizionare a Capitalei, aşteaptă să le vină rindul la descărcat. Halele de carne sînt pline de tot ceea ce doreşte omul într-o zi de odihnă şi în ori­care altă zi, în cîrligele mă­celăriilor atîrnă porci despi­caţi în lung, pulpe de vacă sîngerii, muşchi de mînzat, batali, păsări frumos pregă­tite. La şapte şi jumătate, oră de clocot în pieţe, oră în care piaţa este în toi, la „Filantro­piei“, printre vînzători şi cum­părători apare tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de primarul general al Capitalei, tovarăşul Dumitru Popa. Este o nouă vizită, o Investigaţie inopinată pe care secretarul general al partidului, pre­şedintele Consiliului de Stat, o întreprinde in acesta sectoare de mare interes pentru popu-l­­aţia Capitalei, pentru Bucu­reşti, care sunt pieţele. Iar pia­ţa, cum se spune în limbaj cu­rent, geme de produse. Me­sele, gheretele sunt pline pînă la refuz de tot ceea ce do­reşte cumpărătorul să obţi­nă. Cartofi, varză de sezon, fasole verde şi alte legume se răsfaţă în grămezi, oferin­­du-se la preţuri convenabile cumpărătorului. Vestea că secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se află printre cei veniţi să vîndă şi să cumpere, se răspîndeşte cu iuţeală şi, din toate colţurile pieţei, mulţimea iese în în­­tîmpinare, salută, aplaudă, îşi manifestă bucuria de a avea în mijlocul ei, la aceas­tă oră matinală, pe conducă­torul partidului şi statului, neobositul tovarăş Ceauşescu, omul care nu precupeţeşte nici o clipă, care uită de odih­nă pentru a fi neîncetat în mijlocul poporului, acolo unde poate fi întîlnit cetăţeanul cu preocupările lui, unde clo­coteşte viaţa, unde se rezolvă problemele diurne. Lăsînd de o parte, pentru moment, gîn­­dul aţintit la calitatea mărfii şi la preţ, cetăţenii se anga­jează în dialog cu conducăto­rul partidului şi statului, îşi manifestă satisfacţia deplină pentru modul în care este a­­provizionată piaţa, pentru ca­litatea superioară a produse­lor şi, în egală măsură, pen­tru nivelul accesibil şi în mereu scădere al preţurile la roşii, la ceapă, fructe şi la celelalte produse ale grădini şi livezii. Următorul punct al itinera­riului este piaţa „Ilie Pinti­lie“. Amenajată în stil modern cu mese de piatră, ocrotite de ploaie prin copertine de alu­­miniu, piaţa aceasta, cunos­cută generic sub numele de „Matache Măcelarul“ sau­­ mai simplu „La Matache“ o­­feră aceeaşi privelişte gene­roasă de abundenţă. Situată în preajma Gării de Nord, la calea producătorilor sosiţi cu trenul, acest loc de desfacere a roadelor pământului oferă în plus, în raport cu alte pieţe ale Bucureştiului, sau mai mult decit altele, contactul cu ţăranii cooperatori sau pro­ducători individuali veniţi să-şi desfacă surplusul de le­gume, fructe, produse lac­tate. Sunt ilfoveni, uscăţivi şi bruneţi ca toţi meridionalii, vînzînd verdeţuri, roşii şi cai­se, argeşeni cu căpşuni, oieri din părţile Sibiului şi Braşo­vului desfăcînd excelenta ■ brînză telemea şi urdă miro­­­­sind a munte. Dar dincolo de producătorul individual, şi în primul rînd, se impun aten­ţiei, prin cantitatea mărfuri­lor expuse spre vînzare, prin calitatea superioară a aces­tora, magazinele de desfacere ale comerţului de stat, ale coo­(Continuare în pag. a 3-a) Piaţa Obor. Cetăţenii fac o caldă primire rozarătului N­icolae Ceauşescu

Next