România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)

1970-08-04 / nr. 8019

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8 019 Marți 4 august 1970 6 pagini 30 bani ZIUA MARINEI o impresionantă demonstraţie a vigoarei marinei româneşti Jalon Între jaloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoa­rea consacrată oamenilor mă­rii. Zi-simbol, ca multe altele, moment în care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a naviga­torilor de pe vasele comercia­le, a militarilor din forţele na­vale, a constructorilor de nave. Ziua Marinei, sărbătoarea de ieri. In această zi, toate navele militare şi civile au arborat însemne de zile mari — Ma­rele pavoaz — iar prin progra­me artistice, prin întreceri sportive şi jocuri pline de fan­tezie şi umor, marinarii au umplut de clocot şi farmec, porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile ma­ritime. Sărbătorirea celor care trăiesc şi muncesc pe întinsul apelor a cunoscut însă farmec şi strălucire aparte la Manga­lia, cadru devenit tradiţional pentru celebrarea Zilei Mari­nei. Încă de cu zori, navele flo­tei maritime militare aliniate în avanport, masivul­­de in­terpus între bazinul de acosta­re şi largul mării au dobîndit ambianţa sărbătorească a ma­rilor festivităţi. Pe catarguri flutură, în adierea brizei ma­rine, mii şi mii de steguleţe multicolore. Vasul-comandant, bogat drapat în tricoloruri şi drapele purpurii purtînd ste­ma şi iniţialele Partidului Co­munist Român, aşteaptă, an­corat la chei, ca pe puntea sa să urce oaspeţi de seamă, la sărbătoare participă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedin­tele Consiliului de Stat, co­mandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socia­liste România. Participă, de asemenea, alţi conducători de partid şi de stat, demnitari ai ţării, oaspeţi de peste hotare, ataşaţi navali a numeroase state. Este o atmosferă de aştepta­re, în acelaşi timp şi calmă şi febrilă. Bricul „Mircea“, ele­ganta, supra navă-şcoală a marinei noastre militare,­­ se leagănă aproape imperceptibil pe unda clătinată de vîntul ce suflă dinspre larg. Marinarii, în elegantă ţinută albă de pa­radă, stau aliniaţi pe punţi, alţii în aceeaşi ţinută străju­iesc pe distanţă de kilometri, de-o parte şi de alta, drumul către avanport şi digul pînă la nava-comandant. Fanfara şi compania de gardă stau gata să dea onorul. Pe străzile Mangaliei, pe faleza oraşului, în balcoanele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă şi că­tre bazinul avanportului, mii şi mii de localnici, turişti ro­mâni şi străini aflaţi în va­canţă pe însoritul nostru lito­ral, ţărani veniţi din satele împrejmuitoare, aşteaptă în­ceperea festivităţilor. Treptele digului s-au transformat în tribune. Este în această masi­vă prezenţă umană, consta­tată plenar şi pe întreg par­cursul drumului, viu expri­mata dorinţa, bucuria de a-l vedea şi saluta pe secretarul general al partidului, to­­vo­âţui Nicolae Ceauşescu, a cărui tonifiantă prezenţă în mijlocul maselor este tot­deauna prilej de mişcătoa­re manifestare a unităţii indestructibile dintre partid şi popor, împrejurare fericită în care masele îşi manifestă deschis şi sincer adeziunea lor la politica partidului şi statului, voinţa nestrămuta­tă a tuturor categoriilor de cetăţeni ai patriei indife­rent de naţionalitate, de a urma neabătut linia trasată de partid, de a da viaţă cu o zi mai devreme măreţelor o­biective de înflorire a Româ­niei trasate de istoricul Con­gres al X-lea. La festivităţile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitaţi de onoare Mitra Ribici­i, preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.80., Eugeniusi Szyr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului colectiv al Partidului Muncii din Elveţia, Adalberto Minucci, membru al Direcţiunii P.C.­ Italian, Karl Heinz Netzel, membru al Pre­zidiului Comitetului Federal al P.C. German, Kurt Erlebach, membru al Prezidiului Comi­tetului Federal al P.C. Ger­man, Gustavo Espimosa Mon­­tesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. Peru­vian, secretar general al Con­federaţiei generale a oameni­lor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului Laburist din Marea Britanie, James Stewart, mem­bru al Comitetului Executiv Naţional şi al secretariatului P.C. din Irlanda. Ora 10. După ce au străbătut dru­mul de la Neptun, tînăra şi cocheta staţiune Neptun, din constelaţia Mangalia Nord, maşinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta a­­vanportului, urmînd coama di­gului, printre ziduri de tru­puri bronzate şi explodînd de sănătate şi voie bună. Trece­rea prin mulţime a maşinii deschise în care se află tova­răşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşul Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşul Emil Bodnaraş, este însoţită de vii aplauze, de urale îndelungate. Se scandea­ză în cor numele conducăto­rului partidului, alăturîndu-se ca o indisolubilă legătură a conducătorului cu partidul, ca un simbol al unei organice simbioze, cele trei atît de cu­noscute şi tot pe atît­ de sim­bolice iniţiale „P. C. R.“. Prin sunete prelungi, de alamă, un trompet dă semnalul. La una şi aceeaşi comandă, toate echipajele prezintă pentru o­­nor armele. In întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu vine gene­­ralul-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forţe­lor armate. Vice-amiralul in­giner Gri­gore Marteş, coman­dantul marinei militare, dă ra­portul comandantului­ suprem al Forţelor Armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. După ce trece în revistă compa­nia de onoare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu urcă pe puntea vasului comandant şi adresează tuturor mari­narilor felicitări cu prile­jul Zilei Marinei şi urări de noi succese în pregătirea de luptă şi politică. Pionieri cu feţele îmbujorate de emoţie oferă tovarăşului N. POPESCU-BOGDANESTI (Continuare în pag. a 3-a) Conducătorii da partid şi da stat sunt primiţi cu căldură da locuitorii oraşului. Mim­andantul suprem al f­orţelor noastre Armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trece in revistă compania de onoare. în cinstea marii sărbători 0 LARGA DESFĂŞURARE DE ENERGII CREATOARE în şapte luni: 35806 OŢEL PESTE PREVEDERI Intrînd în cel de-al doilea semestru al anului, siderurgiş­­tii ţării au continuat cu însu­fleţire acţiunile îndreptate spre depăşirea angajamentelor luate, izbutind astfel ca in lu­na iulie să realizeze o produc­ţie marfă suplimentară de pes­te 22 630 000 lei. Mai ales prin îmbunătăţirea indicilor de u­­tilizare a agregatelor, în a­­ceastă perioadă s-au produs peste prevederile planului 165 tone cocs, 3 390 tone fontă, 9 679 tone oţel şi 1193 tone la­minate finite. Adăugate la sporurile de producţie obţinute de la în­ceputul anului, cele dobîndite în luna iulie permit siderur­­giştilor ţării să facă acum un bilanţ bogat. In primele şapte luni ale anului sporul de pro­ducţie marfă se ridică la In întîmpinarea zilei de 23 August întreprinderile bucu­­reştene obţin noi succese în producţie. Planul producţiei globale pe primele 7 luni ale anului a fost depăşit cu 2 la­ sută. Realizările din această perioadă reprezintă 57,4 la sută din planul anual faţă de 56,1 la sută cit au fost în a­­ceeaşi perioadă a anului pre­cedent. Totodată valoarea producţiei globale a crescut TIRGOVIŞTE (coresp. R.I.). In prezenţa tovarăşilor MI­HAIL FLORESCU vicepreşe­dinte al Consiliului economic, NICOLAE AGACHI, ministrul industriei metalurgice, NICO­LAE TABIRCA prim secretar al Comitetului judeţean Dîmbovi­ţa al P.C.R., proiectanţi şi con­structori, la Tîrgovişte a fost inaugurat ieri şantierul viitoa­rei uzine de oţeluri aliate, im­portant obiectiv al industriei siderurgice. 440 000 000 lei, s-au realizat în această perioadă peste plan 8 530 tone cocs, 35 806 tone oţel şi aproape 27 000 tone laminate finite, cu 12 la sută comparativ cu anul trecut. S-a calculat, de asemenea, că valoarea pro­ducţiei marfă vîndută şi în­casată a fost depăşită cu 696 milioane lei. A crescut, de a­­semenea, productivitatea muncii. In comparaţie cu a­­nul trecut indicatorul este mai mare cu 9,5 la sută, pe seama acestui factor obţinîn­­du-se 80,5 la sută din sporul producţiei globale. Capacitatea finală a acestui gigant va fi de 600 000 tone oţel de diferite tipuri pe an, parte din ea fiind prevăzută a intra în producţie la sfirşitul anului 1973 cu produsele l oţeluri de scule, oţeluri aliate şi înalt a­­liate sub formă de profile mici, mijlocii, sirmă şi bare trase. In cadrul aceluiaşi obiectiv se va construi o forjă de blocuri şi bare pentru matriţe şi scule din oţeluri aliate şi înalt aliate. fContinuare in vag. ( 3-a) INDUSTRIA BUCUREŞTEANĂ A DEPĂŞIT PLANUL PE 7 LUNI Ieri a fost inaugurat şantierul unui nou obiectiv: UZINA DE OŢELURI ALIATE-TÂRGOVIŞTE Întreaga recolta IN HAMBARE, PLANUL LA CULTURILE DUBLE INTEGRAL REALIZAT! • Peste 2,1 milioane ha secerate, dar campa­nia nu poate fi considerată încheiată decît atunci cînd recolta de pe ultimul hectar va fi pusă la adăpost • Interesele economiei naţionale obligă să nu se piardă nici un spic, nici un bob • 328 000 ha mai aşteaptă încă semănătorile • Realizarea integrală a planu­lui la însămînţarea culturilor duble solicită întreaga răspundere a lucrătorilor de pe ogoare I­n săptămîna care a trecut, timpul a fost, aproape în întreaga ţară, prielnic des­făşurării lucrărilor agricole. Doar la începutul intervalului, vremea a fost schimbătoare, semnalîndu-se averse de ploaie în special în Banat şi Moldova. In asemenea condiţii, ritmul de lucru în cîmp a fost mult inten­sificat. După ultimele date fur­nizate de Ministerul Agricultu­rii şi Silviculturii în unităţile a­­gricole socialiste s-au recoltat peste 2,1 milioane hectare cu cereale păioase, secerişul griu­lui fiind realizat în întreprinde­rile agricole de stat pe 89 la sută din suprafaţă, iar în coope­rativele agricole de producţie în proporţie de 81 la sută. De menţionat că la ora actuală, A­­CEASTA LUCRARE S-A ÎN­CHEIAT pe întreaga su­prafaţa IN OPT JUDEŢE şi se apropie de sfîrşit în­­tr-o seamă de judeţe din zonele I şi a II-a. Totuşi în cooperati­vele agricole de producţie din judeţul ARAD, TIMIŞ, CARAŞ­­SEVERIN, NEAMŢ, ARGEŞ şi BACĂU se constată rămîneri in urmă, deşi dispun de posibi­lităţi ca lucrările să se desfă­şoare intr-un ritm mai viu. Problema intensificării ritmului se pune şi pentru unităţile din zona a Xl-a (în special pentru cele din judeţele COVASNA, HARGHITA, SIBIU şi BRA­ŞOV) unde secerişul, din cauza condiţiilor climatice deosebite, a început mai tîrziu. Cauzele care fac ca la ora actuală să existe în unele judeţe suprafeţe mari nerecoltate sunt multiple, dar pot fi raportate la acelaşi nu­mitor comun : insuficienta gri­jă pentru folosirea zi de zi, la întreaga capacitate de lucru, a mijloacelor şi forţelor existente. Fondul funciar este o s avuţie naţională, un bun a cărei valo­rificare deplină interesează în­tregul nostru popor. Campania de seceriş nu poate fi socotită încheiată decît atunci cînd re­colta de pe ultimul hectar de teren va fi pusă la adăpost. De aceea acum cînd ne apropiem de faza finală a campaniei, tre­buie verificat încă o dată ca pe cîmp să nu rămînă nici un lan în picioare. Există, ici, co­lo, părerea că recoltarea unor parcele puternic îmburuienate nu s-ar justifica din punct de vedere economic. O asemenea concepţie greşită trebuie com­bătută pentru că avem destule exemple din care rezultă că prin recoltarea manuală a unor asemenea lanuri, s-a reuşit să se scoată la hectar, o cantitate apreciabilă de boabe. Ţinînd seamă că în condiţiile acestui an nici un spic, nici un bob nu tre­buie pierdut, conducerile unită­ţilor şi organele agricole judeţe­ne vor lua măsuri ca treierişul (unde s-a făcut recoltarea ma­nuală) să nu întîrzie, ca trans-Ing. TH. MARCAROV (Continuare în vag■ a 3-a) Cu sprijinul multilateral al statului SIGHIȘOARA IN PLINĂ ACȚIUNE DE REFACERE în pag. a 5-a PLECAREA PREŞEDINTELUI VECEI EXECUTIVE FEDERALE A R.S.E. IUGOSLAVIA Preşedintele Vecei Executi­ve Federale a R.S.F.Iugosla­­via, Mitia Ribici­i, împreună cu soţia, care, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a făcut o vizită neo­ficială în ţara noastră în zi­lele de 30 iulie — 2 august a plecat duminică spre patrie. în cursul şederii sale în România, oaspetele iugoslav a fost primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, şi a avut convorbiri cu pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer. Din partea română au par­ticipat Nicolae Ecobescu, ad­junct al ministrului afaceri­lor externe, şi Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, iar din partea iugos­lavă, Iaksa Petrici, adjunct al secretarului de stat pentru a­­facerile externe, şi Iso Njego­­van, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti. Primirea şi convorbirile, în (Continuare în pag. a 5-a) Excelenţei Sale Donmuksi NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Sunt foarte mişcat de amabilul mesaj pe care Excelenţa Voastră aţi binevoit să mi-l adresaţi în numele dumneavoastră, al Consi­liului de Stat şi al poporului român în legătură cu cutremurul de pămînt care a lovit nord-estul Iranului. Din partea poporului meu şi a meu personal ţin să exprim Excelenţei Voastre mulţumirile noastre cele mai sincere pentru această dovadă de simpatie şi prietenie. MOHAMMAD REZA PAHLAVI

Next