România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)
1970-08-08 / nr. 8023
Anul XXVIII Nr. 8 023 6 pagini 30 bani în cinstea marii sărbători O LARGĂ DESFĂŞURARE DE ENERGII CREATOARE CU PLANUL cincinal Îndeplinit ULTIMA NAVĂ DIN PRODUCŢIA MARFĂ A ACESTUI AN GALAŢI (coresp. n. r.) De pe platforma dle montaj nr. 1 a şantierului naval din Galaţi a fost lansată la apă o nouă navă maritimă având o capacitate de 4 500 tone, ultima din producţia marfă a anului 1970. Nava, care este destinată exportului este cea de a 7-a lansată la apă de harnicii constructori navali călăţeni de la începutul anului şi pînă în prezent. Precizăm faptul că au fost instalate, încă din fază de montaj, o serie de agregate şi mecanisme ceea ce va permite livrarea navei cu mult înainte de termen. BAIA MARE (coresp. R. I.) In cinstea marei sărbători, colectivul uzinei mecanice de maşini şi utilaje miniere din Baia Mare raportează îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan ale cincinalului. Prin realizareaBUZĂU (coresp. R. I.), Colectivul întreprinderii de construcţii forestiere-Bîuzău şi-a îndeplinit integral sarcinile de producţie planificate în actualul cincinal. Pînă la sfîrşitul anului, harnicul colectiv va realiza, suplimentar, lucrări în valoare de 70 milioane lei. Primul ritm mediu anual de 11 la sută la creşterea indicelui de productivitate a muncii, a fost posibil ca pînă în prezent, planul valoric să fie depăşit cu 10 500 000 lei la producţia globală şi cu 8 milioane lei la producţia marfă. Are realizările din acest an ale întreprinderii amintite se numără : 750 dm drumuri autoforestiere, o serioasă contribuţie la modernizarea drumului Sinaia—Cota 1 400, importante lucrări de artă, de combatere a eroziunii solului şi de irigaţii. AIUD (coresp. R. I.) Colectivul de muncă de la întreprinderea metalurgică Aiud a obţinut în ultimii ani rezultate tot mai semnificative şi s-a situat printre colectivele fruntaşe din judeţul Alba. Datorită măsurilor luate pentru organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, la această întreprindere s-a realizat o producţie globală în valoare de aproape 60 milioane lei peste prevederile stabilite prin sarcinile actualului cincinal. Din punct de vedere cantitativ, prevederile cincinalului au fost depăşite cu aproape 8 000 tone de oţel electric, 2.709 tone utilaje tehnologice pentru industria metalurgică și alte produse. CU ŞASE LUNI MAI DEVREME LA PARAMETRII PROIECTAŢI PLOIEŞTI (coresp. R.I.). La Combinatul petrochimic de la Brazi, a atins parametrii proiectaţi, cu 6 luni înainte de termen, moderna instalaţie de fabricare a Dimetiltereftalatului, un produs care se întrebuinţează la obţinerea firelor şi fibrelor sintetice pentru „terom". Prin atingerea capacităţii finale mai devreme, instalaţia va realiza suplimentar o producţie globală în valoare de 16,5 milioane lei. Cu aceasta toate cele 10 instalaţii, intrate în funcţiune la combinatul petrochimic de la Brazi lucrează la capacitățile proiectate. O ricit am fi de generoşi în asemănări, orice metafore am inventa pentru a le atribui unor lucruri prin natura lor refractare la frumos, la acel frumos care apropie intim obiectul de natura lui poetică, un stîlp de beton rămîne, nici mai mult nici mai, puţin un stîlp de beton, chiar dacă îl aureolăm cu termenul tehnic consacrat de stîlp centrifugat. Nici atunci cînd îi vedem înşiruiţi solitari pe întinderile negre de pămînt, sortiţi să păstreze distanţele rigid egale, nici legaţi pe deasupra de cablurile care poartă în tremurat tot miile de kilowaţi putere, latura poetică a unui stîlp se respinge de însăşi răceala încorporată în beton, ca să nu mai vorbim de tăbliţele galbene cu însemnele schematice ale doamnei în negru, deloc încurajatoare pentru limbajul ales. Şi cu toate astea, stîlpii aceştia ■ de beton, produşi la o Unitate de producţie de la marginea capitalei, subordonată unei abreviaturi, nici ea cu nimic mai poetică, I.C.M.P.R. îşi au, înainte de a ieşi pe poarta întreprinderii, poezia lor. Căci poezia coloşilor de beton şi metal, stă în migala cu care sunt lucraţi, în cantitatea de suflet care intră în betoane și fier, rămînînd îngropată acolo să înfrunte vremea. Am ascultat sirma pretensionată cum vibrează atunci cînd este întinsă la opt sute de atmosfere. Sunet de coardă, plinset de strună îngropată de vie, în betonul încă moale, ca odată întărit sîrma, prin comprimare să încerce ,să revină la dimensiunile ei iniţiale. Sugrumată de betonul tot mai tare, sirma geme, voind să se destindă după cumplitul supliciu şi sfirşeşte prin a încorseta in braţele ei de oţel betonul vrăjmaş. Nu reuşeşte să se destindă şi atunci îşi încetează zbaterea îndleşlind intr-un ultim tremur clisa cenuşie de beton devenită mai dură ca piatra. Simbioza forţată s-a produs, in îmbrăţişarea fortuită, oţel şi beton, într-o alcătuire unică, urmează drumul cucelor cu aburi. Acoperiţi cu plăci de metal, păziţi dintr-o parte şi alta de ziduri groase, aburul, ca o rochie (Continuare In pag. a 2-a) POEZIA STÎLPILOR DE BETON Petre Sălcudeanu Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE VATRA DORNEI. Minerii şi-au suplimentat angajamentele iniţiale ţării miniere din Vatra Dornei şi-a suplimentat angajamentele iniţiale cu încă 1 milion lei la producţia globală, ca şi la producţia marfă. Astfel secţia de barită de la Ostra, şi-a majorat angajamentele asumate în întrecerea socialistă de la 20 000 la 25 000 tone, muncitorii sectorului 1, din cadrul exploatării miniere Leşul Ursului, au hotărît să realizeze însemnate economii prin micşorarea consumului de lemn da mină şi prin sporirea conţinutului de cupru şi zinc cu 0,12 la sută. De asemenea, minerii sectorului 2, din cadrul aceleiaşi exploatări, vor extrage în plus circa 760 tone minereu. Hotărîţi să-şi aducă o mai mare contribuţie la sporirea producţiei, colectivul exploa- In pag. 3-a ALTE VESTI DESPRE SUCCESELE REPURTATE IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST FII CU DREPTURI EGALE Al FAMILIEI NOASTRE SOCIALISTE Este de multă vreme un fapt obişnuit să găseşti în librăriile din Timişoara, Braşov, Tirgu-Mureş şi din alte oraşe ale patriei noastre alături de bogatul sortiment de cărţi româneşti şi cărţi scrise în limbile maghiară, germană sau sîrbă. Un asemenea fapt firesc îl constituie şi reprezentaţiile teatrale în limbile română şi ale naţionalităţilor conlocuitoare. Există de multă vreme obiceiul, s-ar putea spune tradiţie, ca emisiunile de radio şi televiziune în limba română să fie audiate şi vizionate în familiile cetăţenilor aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, tot aşa precum în mod curent emisiunile de televiziune în limbile maghiară sau germană să fie vizionate şi de români. Aşa se prezintă lucrurile şi în ceea ce priveşte diversele manifestări culturale, literare şi artistice. Această stare de fapt, atît de firească şi îmbucurătoare, este rezultatul unei evoluţii istorice şi sociale, ale cărei începuturi se află în trecutul îndepărtat. Roadele acestui proces istoric, pe care îl denumim cu mîndrie convieţuirea frăţească a poporului român cu naţionalităţile conlocuitoare, au ajuns la deplina lor pîrguire abia în prezentul nostru socialist. Şi aceasta, datorită politicii marxist-leniniste de largă perspectivă a partidului nostru, care în cadrul preocupărilor pentru dezvoltarea complexă a societăţii noastre, a creat condiţiile cele mai bune şi pentru rezolva Anton Breitenhofer rea problemei naţionale. Realizarea acestei politici atît de juste şide populare a partidului şi statului nostru îşi află adeziunea deplină din partea întregului popor, fără deosebire de naţionalitate. ISTORIE ŞI PARTICULARITĂŢI ETNOGRAFICE Ce dă oare peisajului românesc un farmec atît de puternic, îl face atît de interesant şi de atractiv ? Fără îndoială relieful atît de variat, ce se întinde de la Piscurile Carpaţilor pînă la coastele Mării Negre, diversitatea oraşelor şi satelor, culorile vii ale portului popular, obiceiurile şi tradiţiile, voioşia românească şi încă multe altele. În ultimele decenii, după eliberarea ţării noastre de sub jugul fascist, un element caracteristic nou îl constituie puternica dezvoltare economică, aspectul tot mai înfloritor al oraşelor şi satele noastre. Fără a face o analogie mecanică cu aspectele peisajiste ale ţării, se poate totuşi afirma că unele particularităţi istorice şi etnografice din ţara noastră imprimă întregului unitar, o notă de varietate pentru care ne pot invidia multe din ţările europene. Trebuie subliniată aici, în primul rînd, ospitalitatea românească şi înţelegerea şi prietenia pe care le manifestă poporul român faţă de alte popoare şi faţă de naţionalităţile cu care convieţuieşte pe acelaşi pămînt. In decursul secolelor, pe teritoriul României s-au aşezat şi maghiari, germani, sîrbi şi alte naţionalităţi. Munca şi lupta comună împotriva subjugării şi exploatării au făcut să apară valori materiale şi spirituale ■care stau şi astăzi mărturie trecutului comun şi zbuciumat. Cei mai buni fii ai poporului român, alături de cei ai naţionalităţilor conlocuitoare au găsit întotdeauna, în zile bune şi vitrege, calea ce-i apropie. Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Eftimie Murgu, George Bariţiu, Petőfi Sándor, Teleki Lásló, Ştefan Ludwig Roth, Anton Kunz şi mulţi alţii au luptat nu numai prin scrisul şi cuvîntul lor pentru drepturile generale omeneşti şi democratice, ci şi pentru convieţuirea frăţească a poporului român cu celelalte naţionalităţi. Unii din ei şi-au dat viaţa în această luptă nobilă. Cit de luminoase sunt cuvintele pe care le-a formulat George Bariţiu in 1847 . ..Providenţa şi soarta aruncă de atîtea veacuri în această patrie frumoasă şi nouă tuturor scumnă, atîtea naţii şi confesii una lingă alta. Pentru ce să ne mai amărîm zilele unii la alţii ? Pentru ce să nu vieţuim cu toţii ca fiii aceleiaşi mame ?“ Mărturii impresionante de con(Continuare în pag. a 5-a) în cursul zilei de ieri pe şantierul hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, au fost turnaţi în corpul uriaşului baraj ridicat drept stavilă in calea apelor pentru a produce energie electrică 2 214 m.c. de beton cu 427 mai mult decit media planificată. De la începutul ridicării acestui colos de beton în albia Dunării, mai precis în corpul barajului, au fost încorporaţi pînă în prezent 213472 m.c. de betoane, încă un succes închinat de constructorii marelui şantier zilei de 23 August. În fotografie : Aspect de pe marele şantier Foto: MIHAI POPESGO Zece întrebări in numele cititorilor „României " Ce solicită cumpărătorii şi ce le oferă industria uşoară ? î. Ce întreprinde industria uşoară pentru o mai promptă adaptare, la cerinţele populaţiei ? — In colaborare cu Ministerul Comerţului Interior, cu institutul său de cercetări, se întocmesc diverse studii în vederea orientării producţiei spre sortimentele cele mai solicitate de populaţie. Asigurarea unor cantităţi sporite de produse, diversificarea sortimentală, ca şi îmbunătăţirea calitativă a mărfurilor, ne-au fost înlesnite într-o însemnată măsură, prin lucrările de dezvoltare şi modernizare a bazei de producţie a industriei uşoare, efectuate, ca urmare a indicaţiilor partidului şi guvernului, în actualul cincinal, întregirea sectorulului de producţie a ţesăturilor cu întreprinderile de lină integrată din Piteşti şi Constanţa, Filatura de fire şi fibre chimice din Olteniţa şi alte unităţi, a sectorului de confecţii şi de tricotaje cu noile fabrici construite la Craiova, Bucureşti, Suceava Miercurea Ciuc, Vaslui, precum şi dezvoltarea sectorului de pielărie şi încălţăminte, prin construirea unor noi tăbăcării la Corabia şi Cluj şi prin extinderea secţiilor de producţie la Combinatul de pielărie şi încălţăminte „Clujeana“, au permis sporirea însemnată a producţiei şi lărgirea sortimentelor la aceste grupe de mărfuri. Totodată, asigurarea aprovizionării industriei de confecţii şi tricotaje cu articolele auxiliare atît de necesare, ea mai constituie o problemă, nu mai îngreunează creaţia, cerinţele modei, întrucît au fost construite noi fabrici de nasturi la Bucureşti, de aţă de cusut la Odorhei, s-a instalat o nouă şi modernă linie de producţie a fermoarelor la „Metaloglobus“Bucureşti şi au fost dezvoltate şi modernizate întreprinderile „13 Decembrie“ din Timişoara, „Republica“ din Braşov, „Solidaritatea“ din Satu Mare etc. O altă doleanţă a cumpărătorilor — şi anume asigurarea unui sortiment mai variat de stofe de mobilă — a fost satisfăcută prin intrarea în funcţiune a fabricii de stofe de mobilă din Bucureşti. 2. Ce se întreprinde pentru a exista pe piaţă sortimente mai variate de confecţii, încălţăminte mai comodă, precum şi diferite produse necesare în gospodărie ? — Dezvoltările şi modernizările efectuate pînă în prezent, ca şi cele care sunt prevăzute pentru viitorul plan cincinal, vor permite ca în anul 1975 să se realizeze o sporire a producţiei de ţesături de ST Identă, de confecţii de 54,4 la sută, de ciorapi de 35 la sută — faţă de anul 1970. Creaţia, în pas cu tendinţele actuale ale modei de pe plan mondial, ca şi diversificarea sortimentală, vor găsi condiţii tot mai bune de afirmare. Pentru mai buna valorificare a materiilor prime — cu precădere pe tehnologiile cele mai eficiente — în industria textilă se prevede ca în perioada 1971- 1975 să se realizeze o creştere mai rapidă a producţiei de tricotaje — 63 la sută, comparativ cu 57 Hi sută la ţesături — iar în cadrul ţesăturilor să crească de peste 4 ori producţia de TEXTILE NEŢESUTE, care au un consum de muncă mai scăzut, permit folosirea unor materii prime inferioare şi pot fi utilizate eficient în confecţii, în textile de uz casnic şi în producţia articolelor tehnice. In acest sens, la Bistriţa-Năsăud se va construi o fabrică de textile neţesute cu o capacitate anuală de 25 milioane m.p. Tot aici se vor produce şi covoare neţesute, printr-un procedeu special de desenare, cu un colorit viu şi plăcut şi se va asigura întreaga gamă de sortimente textile necesare construirii autoturismelor. Și fiindcă am pomenit de covoare, MIRCEA SCRIPCA --------Ne răspunde tov. Nicolae Enea------- prim-adjunct al ministrului industriei uşoare Industria noastră uşoară — ramură industrială cu 20 milioane de beneficiari — la care se adaugă numeroşi cumpărători de peste hotare se bucură în mod firesc de un mare interes în rîndul cetăţenilor. La întrebarea „Ce aţi dori să intrebaţi conducerea Ministerului Industriei Uşoare ?", a apărut deci firesc faptul că un mare număr de cititori , printre care Viorel Filip din Bacău, Maria Petrescu şi Ion Gheorghiu din Bucureşti, Marian Georgescu din Iaşi, Vasile Ilinescu din Constanţa, George Fătulescu din Brăila, Boros Micloş din Tg. Mureş, Iosif Kiss din Oradea, Elena Sfetescu din Ploieşti şi alţii s-au arătat dornici de a adresa felurite întrebări privind diferite aspecte ale producerii şi desfacerii unor bunuri de consum. Selecţionînd pe cele de un interes mai larg, le-am prezentat — la rîndul nostru — tov. NICOLAE ENEA, prim-adjunct al ministrului industriei uşoare, care a avut bunăvoinţa de a ne răspunde. ItonUmiart in pag. a 3-a) In cursul zilei de ieri, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii ne-a pus la dispoziţie ultima situaţie centralizată privind desfăşurarea lucrărilor agricole de vară. Rezultatele înregistrate pînă acum marchează o accentuare a ritmului la lucrările de strîngere a recoltei, concretizată în recoltarea a 92— 95 la sută din suprafaţa cultivată cu grîu. In ceea ce priveşte realizarea planului la culturi duble, rezultatele sînt următoarele : în I.A.S. s-a însămînţat 78 la sută din prevederi, iar la C.A P. — 63 la sută. Concluzia care se desprinde din examinarea acestor date este aceea că, în următoarele 2—3 zile, (inclusiv duminica), trebuie să se acţioneze cu energie pentru lichidarea grabnică a restanţelor. Răspunzînd sprijinului multilateral primit din partea statului, a întregii noastre societăţi, ţărănimea cooperatistă îşi îndeplineşte obligaţiile asumate privind livrarea cerealelor păioase a căror recoltare s-a încheiat sau este în curs, oferă spre vînzare întreprinderilor de valorificare — acolo unde posibilităţile de predare sunt mai mari decit s-a anticipat — surplusuri importante. Aşa, de pildă, Unităţile agricole cooperatiste din judeţele Dolj, Brăila, Teleorman şi Vîlcea au îndeplinit şi depăşit prevederile în ceea ce priveşte livrările la orz. Cooperativele agricole de producţie din judeţul DOLJ au predat statului cu 415 tone orz mai mult decit s-a prevăzut. Corespondentul nostru in judeţele GALAŢI şi BRĂILA — Viorel Chiurtu — ne-a comunicat că unităţile agricole cooperatiste din această parte a ţării au înţeles să se achite conştiincios de obligaţiile asumate prin contractele încheiate şi AU LIVRAT INTEGRAL CANTITĂŢILE DE GRÎU ŞI SECARA PREVĂZUTE. După cum se ştie, ne aflăm într-o perioadă de vîrf a campaniei agricole : se seceră ultimele hectare cu grîu, seară, se insăminţează suprafeţele prevăzute cu porumb şi alte plante de nutreţ. Este nevoie de multă muncă, de capacitate organizatorică pentru ca, alături de executarea acestor lucrări de sezon, SA SE FACĂ CONCOMITENT ŞI TRANSPORTUL PRODUSELOR LA BAZELE DE RECEPŢIE. Exemplele amintite mai sus — la care se pot adăuga şi altele — demonstrează că numeroase unităţi agricole găsesc posibilităţi să-şi onoreze cu cinste, fără întîrziere, obligaţiile contractuale. Referindu-se la modul în care se desfăşoară livrarea păioaselor în judeţul BIHOR, corespondentul nostru ing. Virgil Bazar, ne informează că la majoritatea cooperativelor agricole predarea cerealelor contractate s-a organizat direct din lan, concomitent cu recoltarea. Este demn de subliniat exemplul a trei cooperative agricole bihore-------cele din VALEA LUI MIHAI, VASAD și VAIDA — care la ora actuală și-au onorat integral contractele în ceea ce pri-Ing. TH. MARCAROV (Continuata in pag. a 3-a) 21 Y m I smmm. Un titlu de cinste pentru fiecare unitate agricola: LIVRAREA IRHA A CANTITĂŢILOR DE CRAI CONTRACTATE • In întreaga ţară au mai rămas de recoltat circa 172 000 ha cu grîu, iar planul la culturi duble s-a realizat în proporţie de 78 la sută în I.A.S. şi 73 la sută în C.A.P. • Unităţile agricole cooperatiste îşi onorează operativ semnăturile puse pe contract • Prevederile la livrarea griului, au fost îndeplinite integral de judeţele GALAŢI şi BRĂILA • De ce se tolerează tendinţele de a se amina transportul produselor la bazele de recepţie? • Activitatea de preluare mai trebuie îmbunătăţită în unele judeţe. în pag. a 3-a Ştiinţa românească '70 0 CONCEPŢIE NEOBIŞNUITĂ ÎN LUMEA NEOBIŞNUITĂ A ATOMILOR Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Cu ocazia zilei naţionale a Elveţiei, Excelenţa Voastră a binevoit să-mi adreseze un mesaj care m-a mişcat profund. Vă mulţumesc călduros, în numele Consiliului Federal, şi vă transmit, la rîndul meu, cele mai bune urări pentru fericirea dumneavoastră personală şi pentru prosperitatea ţării dumneavoastră. HANS PETER TSCHUDI Preşedintele Confederaţiei * Elveţiene Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România . Vă mulţumesc cordial pentru felicitările şi bunele urări adresate cu ocazia numirii mele în funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. A. KOSIGHIN