România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)

1970-08-08 / nr. 8023

Anul XXVIII Nr. 8 023 6 pagini 30 bani în cinstea marii sărbători O LARGĂ DESFĂŞURARE DE ENERGII CREATOARE CU PLANUL cincinal Îndeplinit ULTIMA NAVĂ DIN PRODUCŢIA MARFĂ A ACESTUI AN GALAŢI (coresp. n. r.) De pe platforma dle montaj nr. 1 a şantierului naval din Galaţi a fost lansată la apă o nouă navă maritimă având o capacitate de 4 500 tone, ultima din producţia marfă a anului 1970. Nava, care es­te destinată exportului este cea de a 7-a lansată la apă de harnicii constructori na­vali călăţeni de la începutul anului şi pînă în prezent. Precizăm faptul că au fost instalate, încă din fază de montaj, o serie de agregate şi mecanisme ceea ce va per­mite livrarea navei cu mult înainte de termen. BAIA MARE (coresp. R. I.) In cinstea marei sărbători, colec­tivul uzinei mecanice de ma­şini şi utilaje miniere din Baia Mare raportează îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan ale cincinalului. Prin realizarea­­­BUZĂU (coresp. R. I.), Colec­tivul întreprinderii de cons­trucţii forestiere-Bîuzău şi-a în­deplinit integral sarcinile de producţie planificate în actua­lul cincinal. Pînă la sfîrşitul a­­nului, harnicul colectiv va rea­liza, suplimentar, lucrări în va­loare de 70 milioane lei. Prim­­ul ritm mediu anual de 11 la sută la creşterea indicelui de productivitate a muncii, a fost posibil ca pînă în prezent, pla­nul valoric să fie depăşit cu 10 500 000 lei la producţia globa­lă şi cu 8 milioane lei la pro­ducţia marfă. Are realizările din acest an ale întreprinderii amintite se nu­mără : 750 dm­ drumuri auto­­forestiere, o serioasă contribu­ţie la modernizarea drumului Sinaia—Cota 1 400, importante lucrări de artă, de combatere a eroziunii solului şi de irigaţii. AIUD (coresp. R. I.) Colectivul de muncă de la între­prinderea metalur­gică Ai­ud a obţi­nut în ultimii ani rezultate tot mai semnificative şi s-a situat printre co­lectivele fruntaşe din judeţul Alba. Datorită măsurilor luate pentru orga­nizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii, la această întreprindere s-a realizat o produc­ţie globală în va­loare de aproape 60 milioane lei peste prevederile stabili­te prin sarcinile actualului cinci­nal. Din punct de vedere cantitativ, prevederile cincina­lului au fost depă­şite cu aproape 8 000 tone de oţel electric, 2.709 tone utilaje tehnologice pentru industria metalurgică și alte produse. CU ŞASE LUNI MAI DEVREME LA PARAMETRII PROIECTAŢI PLOIEŞTI (co­resp. R.I.). La Combinatul pe­trochimic de la Brazi, a atins pa­rametrii proiectaţi, cu 6 luni înainte de termen, moder­na instalaţie de fa­bricare a Dimetil­tereftalatului, un produs care se în­trebuinţează la ob­ţinerea firelor şi fibrelor sintetice pentru „terom". Prin atingerea ca­pacităţii finale mai devreme, instalaţia va realiza supli­mentar o producţie globală în valoare de 16,5 milioane lei. Cu aceasta toa­te cele 10 instala­ţii, intrate în func­ţiune la combina­tul petrochimic de la Brazi lucrează la capacitățile pro­iectate. O­ ricit am fi de gene­roşi în asemănări, ori­ce metafore am in­venta pentru a le atribui unor lucruri prin natura lor refractare la frumos, la acel frumos care apropie intim obiectul de natura lui poetică, un stîlp de beton rămîne, nici mai mult nici mai, puţin un stîlp de be­ton, chiar dacă îl aureolăm cu termenul tehnic consa­crat de stîlp centrifugat. Nici atunci cînd îi vedem înşiruiţi solitari pe întinde­rile negre de pămînt, sortiţi să păstreze distanţele rigid egale, nici legaţi pe deasu­pra de cablurile care poartă în tremurat tot miile de kilowaţi putere, latura poe­tică a unui stîlp se respinge de însăşi răceala încorpo­rată în beton, ca să nu mai vorbim de tăbliţele galbene cu însemnele schematice ale doamnei în negru, deloc încurajatoare pentru lim­bajul ales. Şi cu toate astea, stîlpii aceştia ■ de beton, produşi la o Unitate de producţie de la marginea capitalei, subordonată unei abrevia­turi, nici ea cu nimic mai poetică, I.C.M.P.R. îşi au, înainte de a ieşi pe poarta întreprinderii, poezia lor. Căci poezia coloşilor de be­ton şi metal, stă în migala cu care sunt lucraţi, în canti­tatea de suflet care intră în betoane și fier, rămînînd îngropată acolo să înfrunte vremea. Am ascultat sirma pretensionată cum vibrea­ză atunci cînd este întinsă la opt sute de atmosfere. Sunet de coardă, plinset de strună îngropată de vie, în betonul încă moale, ca o­­dată întărit sîrm­a, prin comprimare să încerce ,să revină la dimensiunile ei iniţiale. Sugrumată de beto­nul tot mai tare, sirma geme, voind să se destindă după cumplitul supliciu şi sfirşeşte prin a încorseta in braţele ei de oţel betonul vrăjmaş. Nu reuşeşte să se destindă şi atunci îşi înce­tează zbaterea îndleşlind intr-un ultim tremur clisa cenuşie de beton devenită mai dură ca piatra. Sim­bioza forţată s-a produs, in îmbrăţişarea fortuită, oţel şi beton, într-o alcătuire unică, urmează drumul cu­celor cu aburi. Acoperiţi cu plăci de metal, păziţi din­­tr-o parte şi alta de ziduri groase, aburul, ca o rochie (Continuare In pag. a 2-a) POEZIA STÎLPILOR DE BETON Petre Sălcudeanu Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL­ AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE VATRA DORNEI. Minerii şi-au suplimentat angajamentele iniţiale ţării miniere din Vatra Dornei şi-a suplimentat angajamente­le iniţiale cu încă 1 milion lei la producţia glo­bală, ca şi la producţia marfă. Astfel secţia de barită de la Ostra, şi-a ma­jorat angajamentele asumate în întrecerea socialistă de la 20 000 la 25 000 tone, muncito­rii sectorului 1, din cadrul ex­ploatării­ miniere Leşul Ursu­lui, au hotărît să realize­ze în­semnate economii prin micşo­­­rarea consumului de lemn da mină şi prin sporirea conţinu­tului de cupru şi zinc cu 0,12 la sută. De asemenea, minerii sectorului 2, din cadr­ul acele­iaşi exploatări, vor extrage în plus circa 760 tone minereu. Hotărîţi să-şi aducă o mai mare contribuţie la sporirea producţiei, colectivul exploa- In pag. 3-a­­ ALTE VESTI DESPRE SUCCE­SELE REPURTATE IN CIN­STEA ZILEI DE 23 AUGUST FII CU DREPTURI EGALE Al FAMILIEI NOASTRE SOCIALISTE E­ste de multă vreme un fapt obişnuit să găseşti în librăriile din Timişoara, Braşov, Tirgu-Mureş şi din alte oraşe ale patriei noastre alături de bogatul sortiment de cărţi ro­mâneşti şi cărţi scrise în limbile maghiară, germană sau sîrbă. Un asemenea fapt firesc îl constituie şi reprezentaţiile teatrale în limbile română şi ale naţiona­lităţilor conlocuitoare. Există de multă vreme obiceiul, s-ar putea spune tradiţie, ca emisi­unile de radio şi televiziune în limba română să fie audiate şi vizionate în familiile cetăţeni­lor aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, tot aşa precum în mod curent emisiunile de te­leviziune în limbile maghiară sau germană să fie vizionate şi de români. Aşa se­ prezintă lucrurile şi în ceea ce priveşte diversele manifestări culturale, literare şi artistice. Această stare de fapt, atît de firească şi îmbucurătoare, este rezultatul unei evoluţii istorice şi sociale, ale cărei începuturi se află în trecutul îndepărtat. Roadele acestui proces istoric, pe care îl denumim cu mîndrie convieţuirea frăţească a po­porului român cu naţionalită­ţile conlocuitoare, au ajuns la deplina lor pîrguire abia în pre­zentul nostru socialist. Şi a­­ceasta, datorită politicii mar­­xist-leniniste de largă perspec­tivă a partidului nostru, care în cadrul preocupărilor pentru dezvoltarea complexă a socie­tăţii noastre, a creat condiţiile cele mai bune şi pentru rezolva­ Anton Breitenhofer rea problemei naţionale. Reali­zarea acestei politici atît de jus­te şi­­de populare a partidului şi statului nostru îşi află adeziu­nea deplină din partea întregu­lui popor, fără deosebire de na­ţionalitate. ISTORIE ŞI PARTICULARITĂŢI ETNOGRAFICE Ce dă oare peisajului româ­nesc un farmec atît de puternic, îl face atît de interesant şi de atractiv ? Fără îndoială relie­ful atît de variat, ce se întinde de la Piscurile Carpaţilor pînă la coastele Mării Negre, diver­sitatea oraşelor şi satelor, cu­lorile vii ale portului popular, obiceiurile şi tradiţiile, voioşia românească şi încă multe alte­le. În ultimele decenii, după eliberarea ţării noastre de sub jugul fascist, un element carac­teristic nou îl constituie puter­nica dezvoltare economică, as­pectul tot mai înfloritor al o­­raşelor şi satele noastre. Fără a face o analogie meca­nică cu aspectele peisajiste ale ţării, se poate totuşi afirma că unele particularităţi istorice şi etnografice din ţara noastră im­primă întregului unitar, o notă de varietate pentru care ne pot invidia multe din ţările euro­pene. Trebuie subliniată aici, în primul rînd, ospitalitatea ro­mânească şi înţelegerea şi prie­tenia pe care le manifestă po­porul român faţă de alte po­poare şi faţă de naţionalităţile cu care convieţuieşte pe ace­laşi pămînt. In decursul secolelor, pe te­ritoriul României s-au aşezat şi maghiari, germani, sîrbi şi alte naţionalităţi. Munca şi lup­ta comună împotriva subjugării şi exploatării au făcut să apară valori materiale şi spirituale ■care stau şi astăzi mărturie tre­cutului comun şi zbuciumat. Cei mai buni fii ai poporului român, alături de cei ai naţionalităţilor conlocuitoare au găsit întot­deauna, în zile bune şi vitre­ge, calea ce-i apropie. Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Efti­­mie Murgu, George Bariţiu, Petőfi Sándor, Teleki Lásló, Şte­fan Ludwig Roth, Anton Kunz şi mulţi alţii au luptat nu numai prin scrisul şi cuvîntul lor pen­tru drepturile generale omeneşti şi democratice, ci şi pentru con­vieţuirea frăţească a poporului român cu celelalte naţionali­tăţi. Unii din ei şi-au dat viaţa în această luptă nobilă. Cit de luminoase sunt cuvintele pe care le-a formulat George Bariţiu in 1847 . ..Providenţa şi soarta aruncă de atîtea veacuri în a­­ceastă patrie frumoasă şi nouă tuturor scumnă, atîtea naţii şi confesii una lingă alta. Pentru ce să ne mai amărîm zilele unii la alţii ? Pentru ce să nu vie­ţuim cu toţii ca fiii aceleiaşi mame ?“ Mărturii impresionante de con­­(Continuare în pag. a 5-a) în cursul zilei de ieri pe şantierul hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, au fost turnaţi în cor­pul uriaşului baraj ridicat drept stavilă in calea apelor pentru a produce energie electrică 2 214 m.c. de beton cu 427 mai mult decit media planificată. De la începutul ridicării a­­cestui colos de beton în al­bia Dunării, mai precis în corpul barajului, au fost în­corporaţi pînă în prezent 213472 m.c. de betoane, încă un succes închinat de constructorii marelui şantier zilei de 23 August. În fotografie : Aspect de pe marele şantier Foto: MIHAI POPESGO Zece întrebări in numele cititorilor „României " Ce solicită cumpărătorii şi ce le oferă industria uşoară ? î. Ce întreprinde indus­tria uşoară pentru o mai promptă adaptare, la cerinţe­le populaţiei ? — In colaborare cu Ministerul Comerţului Interior, cu institu­tul său de cercetări, se întoc­mesc diverse studii în vederea orientării producţiei spre sorti­mentele cele mai solicitate de populaţie. Asigurarea unor can­tităţi sporite de produse, diversi­ficarea sortimentală, ca şi îm­bunătăţirea calitativă a mărfu­rilor, ne-au fost înlesnite într-o însemnată măsură, prin lucră­rile de dezvoltare şi moderni­zare a bazei­ de producţie a in­dustriei uşoare, efectuate, ca urmare a indicaţiilor partidului şi guvernului, în actualul cincinal, întregirea sectoru­­lului de producţie a ţesăturilor cu întreprinderile de lină inte­grată din Piteşti şi Constanţa, Filatura de fire şi fibre chimi­ce din Olteniţa şi alte unităţi, a sectorului de confecţii şi de tricotaje cu noile fabrici con­struite la Craiova, Bucureşti, Suceava Miercurea Ciuc, Vas­lui, precum şi dezvoltarea sec­torului de pielărie şi încălţă­minte, prin construirea unor noi tăbăcării la Corabia şi Cluj şi prin extinderea secţiilor de producţie la Combinatul de pie­lărie şi încălţăminte „Clujea­na“, au permis sporirea însem­nată a producţiei şi lărgirea sortimentelor la aceste grupe de mărfuri. Totodată, asigurarea aprovi­zionării industriei de confecţii şi tricotaje cu articolele auxi­liare atît de necesare, ea mai constituie o problemă, nu mai îngreunează creaţia, cerinţele modei, întrucît au fost construi­te noi fabrici de nasturi la Bucureşti, de aţă de cusut la O­­dorhei, s-a instalat o nouă şi modernă linie de producţie a fermoarelor la „Metaloglobus“­­Bucureşti şi au fost dezvoltate şi modernizate întreprinderile „13 Decembrie“ din Timişoara, „Republica“ din Braşov, „Soli­daritatea“ din Satu Mare etc. O altă doleanţă a cumpărătorilor — şi anume asigurarea unui sor­timent mai variat de stofe de mobilă — a fost satisfăcută prin intrarea în funcţiune a fa­bricii de stofe de mobilă din Bucureşti. 2. Ce se întreprinde pentru a exista pe piaţă sortimente mai variate de confecţii, în­călţăminte mai comodă, pre­cum şi diferite produse ne­cesare în gospodărie ? — Dezvoltările şi moderniză­rile efectuate pînă în prezent, ca şi cele care sunt prevăzute pentru viitorul plan cincinal, vor permite ca în anul 1975 să se realizeze o sporire a produc­ţiei de ţesături de ST Id­entă, de confecţii de 54,4 la sută, de ciorapi de 35 la sută — faţă de anul 1970. Creaţia, în pas cu tendinţele actuale ale modei de pe plan mondial, ca şi diversi­ficarea sortimentală, vor găsi condiţii tot mai bune de afir­mare. Pentru mai buna valorificare a materiilor prime — cu precă­dere pe tehnologiile cele mai e­­ficiente — în industria textilă se prevede ca în perioada 1971- 1975 să se realizeze o creştere mai rapidă a producţiei de tri­cotaje — 63 la sută, compara­tiv cu 57 Hi sută la ţesături — iar în cadrul ţesăturilor să crească de peste 4 ori produc­ţia de TEXTILE NEŢESUTE, care au un consum de muncă mai scăzut, permit folosirea u­­nor materii prime inferioare şi pot fi utilizate eficient în con­fecţii, în textile de uz casnic şi în producţia articolelor tehnice. In acest sens, la Bistriţa-Nă­­săud se va construi o fabrică de textile neţesute cu o capa­citate anuală de 25 milioane m.p. Tot aici se vor produce şi covoare neţesute, printr-un procedeu special de desenare, cu un colorit viu şi plăcut şi se va asigura întreaga gamă de sortimente textile necesare con­struirii autoturismelor. Și fi­indcă am pomenit de covoare, MIRCEA SCRIPCA --------Ne răspunde tov. Nicolae Enea-------­ prim-adjunct al ministrului industriei uşoare Industria noastră uşoară — ramură industrială cu 20 milioane de beneficiari — la care se adaugă numeroşi cumpărători de peste hotare se bucură în mod firesc de un mare interes în rîn­­dul cetăţenilor. La întrebarea „Ce aţi dori să intrebaţi condu­cerea Ministerului Industriei Uşoare ?", a apărut deci firesc faptul că un mare număr de cititori , printre care Viorel Filip din Ba­cău, Maria Petrescu şi Ion Gheorghiu din Bucureşti, Marian Geor­­gescu din Iaşi, Vasile Ilinescu din Constanţa, George Fătulescu din Brăila, Boros Micloş din Tg. Mureş, Iosif Kiss din Oradea, Elena Sfetescu din Ploieşti şi alţii s-au arătat dornici de a adresa felurite întrebări privind diferite aspecte ale producerii şi desfacerii unor bunuri de consum. Selecţionînd pe cele de un interes mai larg, le-am prezentat — la rîndul nostru — tov. NICOLAE ENEA, prim-adjunct al ministrului industriei uşoare, care a avut bunăvoinţa de a ne răspunde. ItonUmiart in pag. a 3-a) I­n cursul zilei de ieri, Minis­terul Agriculturii şi Silvi­culturii ne-a pus la dispo­ziţie ultima situaţie centralizată privind desfăşurarea lucrărilor agricole de vară. Rezultatele în­registrate pînă acum marchează o accentuare a ritmului la lu­crările de strîngere a recoltei, concretizată în recoltarea a 92— 95 la sută din suprafaţa cultiva­tă cu grîu. In ceea ce priveşte realizarea planului la culturi duble, rezultatele sînt următoa­rele : în I.A.S. s-a însămînţat 78 la sută din prevederi, iar la C.A P. — 63 la sută. Concluzia care se desprinde din examina­rea acestor date este aceea că, în următoarele 2—3 zile, (inclu­siv duminica), trebuie să se ac­ţioneze cu energie pentru lichi­darea grabnică a restanţelor. Răspunzînd sprijinului multila­teral primit din partea statului, a întregii noastre societăţi, ţă­rănimea cooperatistă îşi îndepli­neşte obligaţiile asumate­­ pri­vind livrarea cerealelor păioase a căror recoltare s-a încheiat sau este în curs, oferă spre vîn­­zare întreprinderilor de valorifi­care — acolo unde posibilităţile de predare sunt mai mari decit s-a anticipat — surplusuri im­portante. Aşa, de pildă, Unităţi­le agricole cooperatiste din jude­ţele Dolj, Brăila, Teleorman şi Vîlcea au îndeplinit şi depă­şit prevederile în ceea ce priveş­te livrările la orz. Cooperati­vele agricole de producţie din judeţul DOLJ au predat sta­tului cu 415 tone orz mai mult decit s-a prevăzut. Corespon­dentul nostru in judeţele GA­LAŢI şi BRĂILA — Viorel Chiurtu — ne-a comunicat că unităţile agricole cooperatiste din această parte a ţării au în­ţeles să se achite conştiincios de obligaţiile asumate prin con­tractele încheiate şi AU LIVRAT INTEGRAL CANTITĂŢILE DE GRÎU ŞI SECARA PREVĂZU­TE. După cum se ştie, ne aflăm într-o perioadă de vîrf a cam­paniei agricole : se seceră ulti­mele hectare cu grîu, se­ară, se insăminţează suprafeţele prevă­zute cu porumb şi alte plante de nutreţ. Este nevoie de multă muncă, de capacitate organizato­rică pentru ca, alături de exe­cutarea acestor lucrări de sezon, SA SE FACĂ CONCOMITENT ŞI TRANSPORTUL PRODUSE­LOR LA BAZELE DE RECEP­ŢIE. Exemplele amintite mai sus — la care se pot adăuga şi altele — demonstrează că nume­roase unităţi agricole găsesc po­sibilităţi să-şi onoreze cu cinste, fără întîrziere, obligaţiile con­tractuale. Referindu-se la mo­dul în care se desfăşoară livra­rea păioaselor în judeţul BIHOR, corespondentul nostru ing. Virgil Bazar, ne informează că la ma­joritatea cooperativelor agricole predarea cerealelor contractate s-a organizat direct din lan, con­comitent cu recoltarea. Este demn de subliniat exemplul a trei cooperative agricole bihore­-------cele din VALEA LUI MI­HAI, VASAD și VAIDA — care la ora actuală și-au onorat inte­gral contractele în ceea ce pri-Ing. TH. MARCAROV (Continuata in pag. a 3-a) 21 Y m I smmm. Un titlu de cinste pentru fiecare unitate agricola: LIVRAREA IRHA A CANTITĂŢILOR DE CRAI CONTRACTATE • In întreaga ţară au mai rămas de recoltat circa 172 000 ha cu grîu, iar planul la culturi duble s-a realizat în pro­porţie de 78 la sută în I.A.S. şi 73 la sută în C.A.P. • Uni­tăţile agricole cooperatiste îşi onorează operativ semnă­turile puse pe contract • Prevederile la livrarea griului, au fost îndeplinite integral de judeţele GALAŢI şi BRĂILA • De ce se tolerează tendinţele de a se amina transportul produselor la bazele de recepţie? • Activita­tea de preluare mai trebuie îmbunătăţită în unele judeţe. în pag. a 3-a Ştiinţa românească '70 0 CONCEPŢIE NEOBIŞNUITĂ ÎN LUMEA NEOBIŞNUITĂ A ATOMILOR Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Cu ocazia zilei naţionale a Elveţiei, Excelenţa Voastră a bine­voit să-mi adreseze un mesaj care m-a mişcat profund. Vă mul­ţumesc călduros, în numele Consiliului Federal, şi vă transmit, la rîndul meu, cele mai bune urări pentru fericirea dumneavoas­tră personală şi pentru prosperitatea ţării dumneavoastră. HANS PETER TSCHUDI Preşedintele Confederaţiei * Elveţiene Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România . Vă mulţumesc cordial pentru felicitările şi bunele urări adresate cu ocazia numirii mele în funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. A. KOSIGHIN

Next