România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)

1970-09-16 / nr. 8055

/ Pmielan­ din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE CE SPUNE ŞTIINŢA, CE SPUNE PRACTICA, CE SPUNE ACEST AN DESPRE GRIUL ANULUI VIITOR • Cei ce invocă mereu clima nu şi au fă­cut un aliat fidel din agrotehnica avansată. • Ce s-a întreprins pentru ca practica monoculturii să fie eliminată. Grîul nu tre­buie cultivat după grîu mai mult de doi ani. • Rolul specialiştilor agricoli este nu nu­mai de a arăta cum se obţine o producţie mare, ci şi de a organiza munca pentru rea­lizarea acesteia. • Astăzi, punerea în sol a unor seminţe cu valoare biologică îndoielnică nu mai poate fi considerată o greşeală oarecare, mi­noră. • S-au creat soiuri noi care urmează să fie omologate. • O eficientă organizare a producţiei agricole nu se poate face pe bază de adrese şi telefoane. • Ce spune experienţa unităţilor frun­taşe despre soluţiile care trebuie aplicate pentru sporirea recoltei în 1971. ÎN PAGINA A 3-A 11FOARTE BINE! Acest calificativ l-a pri­mit primul cargou româ­­­­nesc construit la Şantierul naval din Constanţa după trecerea cu succes a probe­lor la mare Primul cargou românesc con­struit la Şantierul naval din Constanţa şi-a trecut cu succes probele la mare. Toate instala­ţiile, supuse unor examene mi­nuţioase şi existente in prezenţa reprezentanţilor proiectanţilor şi constructorilor, au căpătat cali­ficativul de ..foarte bine“. Co­lectivul Şantierului naval din Constanţa­­, debutat cu succes in rindul constructorilor de nave maritime. Noul tip de cargou, cu o capa­citate de 1 920 tdw, a fost pro­iectat în întregime de specialişti români şi dispune de dotări teh­nice la nivelul cerinţelor actua­le. El este destinat transportării cherestelei , dar este pregătit şi pentru înmagazinarea oricărui fel de mărfuri. Dispune de un motor de 1560 CP, capabil să dezvolte o viteză de navigaţie de 12 noduri, are o linie moder­nă, cu blocul de comandă la pu­pă. Instalaţiile sale de navigaţie se caracterizează printr-un înalt grad de automatizare, cu dotări speciale pentru navigaţia in a­­pele nordice. Alte patru cargouri de acest tip, destinate exportului, sunt în diferite stadii de execuţie pe şantierul naval constănţean. (A­­gerpres). mm v In clişeu : Aspect de pe Şan­tierul naval din Constanţa al cărui colectiv a obţinut un im­portant succes cu ocazia con­struirii primului cargou, pe a­­­cest şantier. Foto : AGERPRES Lutul acesta cîntător Radu Cîrneci E impresionant, de la un timp, numărul tinerilor talentaţi sau foarte ta­lentaţi care bat şi intră in ţara poeziei sau a artelor plastice, a muzicii sau a tea­trului. aducină cu ei sensi­bilitatea actului artistic dar şi noutatea talentului, a formei in care şi cu care îşi pre­zintă propria creaţie. Şi, îm­bucurător mi se pare faptul că ,aceşti tineri dornici de a­­firmare se ridică şi in alte oraşe decit Bucureştii. Clu­jul, Iaşii, ba uneori apar din nişte sate trezite la o viaţă nouă, dornice de cultură, de cunoaştere. Nu de mult am descoperit la Rîmnicu Sărat o elevă de liceu Lelia Rădulescu deose­bit de talentată poetă, recent am citit cîteva povestiri ale altei eleve Doina Popa din Focşani, care scrie proză cu un acut simţ al observaţiei, la festivalul de poezie „Ni­­colae Labiş“ am avut bucu­ria să auzim numele unor ti­neri poeţi necunoscuţi şi care veneau, să-şi ridice premiile literare, din Făgăraş, Arad, Bucureşti sau Suceava. Este o bucurie, o mare satisfacţie, că odată cu înnoirea şi înflo­rirea­ patriei, apar şi cresc proaspeţi literaţi şi artişti care, alături de mai vîrstnici, o citită şi o împodobesc cu în­semnele harului lor îndrăz­neţ. Gindurile acestea mă stăpî­­neau nu de mult, vizitind la Bacău expoziţia unui tînăr ceramist, Anton Ciobanu­, care impresionează în special prin autenticitatea talentului său. Venit dintr-un sat — Lilieci — din apropierea oraşului lui Bacovia, tînărul nostru, care moşteneşte dragostea faţă de această artă de la părinţii şi bunicii săi olari vestiţi pe a­­ceste locuri, a crescut în ciţi­­va ani de zile considerabil, ajungînd azi la o înaltă ma­turitate a meşteşugului său, stăpînind lutul, modelîndu-l în forme din cele mai fru­moase, dîndu-i o viaţă aparte, făcîndu-l să vorbească. Do­vadă oalele sale smălţuite in roşu sunt albastru, care te in­vită parcă la un ceremonial. (Continuare în pag. a 2-a) CIBINIUM ’70 Duminică, 20 sep­tembrie, va avea loc la Sibiu deschi­derea celei de-a treia ediţii a festi­­valului cultural-ar­tistic „CIBINIUM ’70“, manifestare menită să contribu­ie la valorificarea unor vechi tradiţii sibiene de cultură şi să le înscrie, to­todată, în circuit naţional şi interna­ţional. A treia ediţie a Festivalului va fi consacrată în mod­­deosebit muzicii, urmărind să pre­zinte un tablou complex şi semni­ficativ al vieţii mu­zicale din această parte a ţării. Programul festi­valului mai cuprin­de un tîrg-concurs al olarilor, deschi­derea unei expozi­ţii de instrumente muzicale populare, inaugurarea expo­ziţiei memoriale Ştefan Ludwig Roth, la Mediaş, a unui muzeu etno­grafic la Boiţa, spectacole de tea­tru, simpozioane şi comunicări, excur­sii în împrejurimile Sibiului, precum şi deschiderea unor expoziţii în aer li­ber ale artiștilor plastici sibieni. • • Anul XXVIII nr. 8 055 Miercuri 16 septembrie 1970 6 pagini 30 bani A început un nou an şcolar. Pe sub această boltă înflora­tă au trecut ieri elevii clasei I ai şcolii generale nr. 194 din Capitală. După o asemenea primire sărbătorească făcută de colegii lor mai mari şi de cadrele didactice, cei 150 de „boboci" în vîrstă de şase ani au început cursurile. In clase, pe pupitre, îi aş­teptau abecedarul și cartea de aritme­tică. Foto : NICU VASILE In clasa, ► INTRE APĂ ŞI CER P­orţile de Fier. Nu se poate instala un stilp de înaltă tensiune la borna nr. 1 decit cu ajutorul unui elicopter de la aviaţia utilitară. Se îndreaptă către Dunăre „IR­EMA". Echipajul, format din Anton Olaru, Ga­­vrilă Bonica şi Nicolae Vir­ion, cercetează împrejurimi­le. Unde s-ar putea găsi un loc de aterizare ? Versantul are o pantă de 80 grade. S-au montat toţi stîlpii, în afară de acesta. Din cauza lui, turbina nu poate fi por­nită­... Se amenajează o platfor­mă de 6­4 metri, unde ar putea face „punct fix" eli­copterul. Se cară pietrişul, cimentul, apa, utilajele. 50 mc de pietriş în saci. Eli­­copteriştii lucrează din zori şi pînă-n noapte. Cîte opt ore efective de zbor. A tre­cut o săptămînă. încep să fie cărate utilajele necesare ridicării stilpului. Mai au de transportat un troliu. Are 950 kg. ,,VR­EMA“ se înalţă spre cer. Troliul se învîrte pe „carabină". Primul care ob­servă este mecanicul de bord Nicolae Vîrlan. Troliul se rotește și mai tare. Nicolae Virlan se apropie de piloţi. Strigă la ei: —■ Cricul se învîrte ca un ghem... — Ei drăcie ? Ce facem ? Elicopteriştii nu-și pierd cumpătul. Nu pot să dea drumul încărcăturii. Ar că­dea peste transformatorul termocentralei și l-ar distru­ge. Nici să facă „punct fix" cu el nu-i posibil. S-ar înfige în pămînt. Pilotul Anton O­PETRE MIHAI BĂCANU (Continuare în­ pag. a 2-a) nm­­ii TOVARĂŞUL NIMAE CEAUŞESCU Ambasadorul Austriei Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit marţi, 15 septembrie, ■pa ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Au­striei la Bucureşti, Eduard Tschöp, la cererea acestuia. A fost de faţă Corneliu Mănescu ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej a avut loc o convorbire în legătură cu a­­propiata vizită în Austria a preşedintelui Consiliului de Stat al României. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Tovarăşii Satomi Hakamada şi Tomio Nish­izawa Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a primit, marţi 15 septembrie, pe tova­răşii Satomi Hakamada, vice­preşedinte al Prezidiului Par­tidului Comunist din Japonia şi Tomio Nishizawa, membru al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., care îşi petrec concediul de odihnă în ţara noastră. La primire­ au participat to­varăşii Paul Niculescu Mizil şi Virgil Trofin, membri ai Comi­tetului Executiv, ai Prezidiu­lui Permanent, secretari ai C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, prim adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii s-au e­­fectuat informări reciproce a­­supra activităţii desfăşurate de P.C.R. şi P.C.J. şi au fost discutate unele probleme ac­tuale ale situaţiei internaţiona­le şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. ’ Cu acest prilej s-a exprimat satisfacţia pentru relaţiile de prietenie, colaborare şi solida­ritate internaţionalistă stator­nicite între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Japonia, s-a subliniat ho­­tărîrea comună a celor două partide de a dezvolta aceste legături şi de a milita pentru întărirea unităţii mişcării co­muniste internaţionale, a tutu­ror forţelor antiimperialiste, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovără­şească. Din liniştea camerelor de comandă se aude o întrebare tot mai insistentă: Dar de piesele de schimb cine se ocupă? Combinatul siderurgic Ga­laţi a fost dotat cu utilaje, mijloace de măsură, control şi automatizare la nivelul avan­sat al tehnicii mondiale, per­­miţînd astfel obţinerea unor produse de o calitate competi­tivă pe piaţa mondială, la un nivel convenabil al indicato­rilor de productivitate şi al preţului de cost. In acest context, aparatura de măsură şi control ca parte integrantă a automatizării complexe, ocupă în combina­tul nostru locul cuvenit. Apa­ratura de măsură şi control prezentă în toate secţiile pro­ductive ale combinatului, ser­vind tehnologului, la încadra­rea procesului de producţie în parametrii optimi, realizează: • indicarea valorii momen­tane a parametrilor din pro­ces, semnalizarea depăşirilor de limită sau declanşarea au­tomată a instalaţiei în cazul în care continuarea procesu­lui prezintă un pericol pentru instalaţii sau pentru oameni; • înregistrarea parametrilor principali ca document, sau pentru prelucrări ulterioare în scopul îmbunătăţirii conti­nue a procesului tehnologic, a reducerii consumurilor speci­fice ; • transmiterea la calcula­toarele electronice a principa­lilor parametri pentru proto­colarea depășirii valorilor li­mită, sau a valorilor medii a parametrilor din proces. Toate aceste obiective s© realizează prin aparate de mă­sură, indicatoare locale, sau­ prin transmiterea la distanţă a valorilor parametrilor mă­suraţi, centralizat în săli de comandă şi dispecerat, sau la calculatoarele electronice. Multitudinea­­ parametrilor măsuraţi la nivelul combina­tului a condus la un număr impresionant de aparate de măsură şi control (A.M.C.­­uri) — aproximativ 30 000 bucăţi, — fără a include şi in­stalaţiile conexe ca de exem­plu elementele de execuţie din buclele de reglaj automat. întreţinerea acestor mijloace se realiza iniţial pe sectoare, de către personal afectat fie­cărei secţii în parte, fapt ce (Continuare în pag. a 2-a) La ancheta noastră „A.M.C. — ochii şi urechile conducătorului procese­lor tehnologice“, de la Galaţi ne-a răspuns ing. CORNEL VELNICOV, director tehnic al Combinatului siderurgic din localitate . Autoritatea nu se impune ca sarcină de serviciu. Se dobîndeşte prin competenţă şi capacitate profesională D­ e la bun început am sim­ţit că prezenţa mea nu era dorită acolo. Dacă aş fi­ venit să scriu ■ Un reportaj pozitiv despre co­muna Butimanu, primarul ei — tovarăşul ALEXAN­DRU RADU — s-ar fi gră­bit să-mi etaleze realizările, să-mi spună despre asfaltări­le de drumuri de la Ungureni şi Luceanca, despre lucrările de reparaţii şi zugrăveli fă­cute la dispensar şi la şcoli, despre cei 650 de metri de drum, amenajat, despre cără­mizile aduse pentru cele trei săli de clasă ce se vor con­strui la anul etc., — realizări care fără-ndoială există ! Dar eu am început discuţia prin­­tr-o întrebare jenantă : — De ce spun oamenii, to­varăşe Radu, că realizările din Butimanu nu-s decit pe un sfert din cine ar fi putut fi? Festivul și complimentările fiind din capul locului ex­cluse, primarul e descum­pănit ! — Aşa spun oamenii... ? Mă rog, I»» da mai bin« «, dar... Ştiu şi eu la ce s-or fi re­ferind ? Are dreptate. Oamenii se referă la prea multe, ca să poată fi cuprinse într-un sin­gur răspuns. Ei se referă la toate acele componente care alcătuiesc în fapt viaţa lor şi a comunei în care trăiesc, la toate acele elemente cărora dinamica vieţii sociale le-a ri­dicat ştacheta exigenţei, şi a criteriilor de judecată la ni­velul imperativelor de azi. Se referă la capacitatea­­ pro­fesională care nu se mai­­ con­fundă doar cu diploma de studii, la competenţa care nu mai poate fi suplinită doar de experienţă, la autoritate şi dinamism care nu mai echi­valează cu bunăvoinţă şi bune intenţii. — Normal, eu înţeleg­­ — aprobă primând. Pentru exactitate, vom tran­scria absolut stenografic toate intervenţiile, care au consti­tuit acea lungă şi deosebit de interesantă discuţie şi care a debutat, vorbind despre se­siunile consiliului popular . — Se ţin, se ţin regulat — ne informează bucuros pri­marul. — Intr-adevăr, sesiunile se ţin regulat — confirmă dr DANIELA POPESCU, medic la dispensarul comunal şi de­putată. Sunt vii, dezbaterile antrenante, oamenii fac pro­puneri foarte bune — numai rezultatele lor sínt proaste. Adică nu-s nici bune, nici proaste, nu-s de loc! Eu sunt de şapte ani în comună şi mereu se vorbeşte despre a­­celeaşi chestiuni de gospodări­re devenite vitale: amenaja­rea fintinilor, îngrijirea şcolii din Sterianu, unde condiţiile de învăţătură sunt deficitare, asigurarea condiţiilor de i­­gienă la unităţile de utilitate publica, amenajarea drumuri­lor care sunt mizerabile. Şi n-ar trebui cărată decit o căruţă două de pietriş, de aici de pe malul Dîmboviţei!... Dar, la noi, în Butimanu s-a în­cetăţenit o vorbă : a spune in şedinţe este egal cu a vor­bi la lună . Dacă nu m-ajută oame­nii, tovarăşe... Eu mă duc, mă zbat, îi chem dar degeaba! Nici măcar deputaţii nu răs­pund, din 44 vin la sesiune cel mult 25, eu nu știu de ce ! — declară vădit amărît pri­marul. — Pentru că sesiunile se planifică la o oră şi se ţin cu două trei mai tîrziu. Pen­tru că se discută mereu des­pre aceleaşi lucruri, fără să se facă nimic. Pentru că nu se produc schimbări în probleme-PIA RADULESCU (Continuare în pag. a 5-af ’S* ÎN PAGINA A 6-A: ACTUALITATEA INTERNAȚIONALĂ ^ NOTE DE DRUM DIN AUSTRIA PANORAMIC VIENEZ CORESPONDENTĂ DIN NEW YORK DE LA ANTHONY RAY. Greva de la „General Motors" • Lucrările celei de-a XXV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. • Raportul anual al secretarului general al O.N.U. • MOSCOVA : Ziua României la expozi­­ţia internaţională „Chimia '70".

Next