România Liberă, noiembrie 1970 (Anul 28, nr. 8095-8119)

1970-11-21 / nr. 8112

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8112 • Simfonia 21 noiembrie 1970 • 6 pagini 30 bani VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN BULGARIA PRIMIREA CĂLDUROASĂ A ÎNALŢILOR OASPEŢI ROMÂNI LA BOTEVGRAD După întâlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale şi sem­narea Tratatului de­­prietenie, colaborare şi asistenţă mutua­lă româno-bulgar, delegaţia de partid şi guvernamentală a Re­publicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu to­varăşul Todor Jivkov, prim­­secretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Mi­niştri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. . Delegaţia română formată din tovarăşii Ilie Verdeţ, I.conte Râutu, Vasile Patilineţ, Cornel. Titi Mănescu Vasile Vlad, Nico­lae Blejan, este însoţită de Lîcezar Avramov, Dancio Di­mitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut munţii Balcani, oas­peţii s-au oprit în frumosul oraş Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraş, o urare încadrată de drapele româneşti şi bulgare, înscrisă pe o mare pancartă exprimă sentimentele locuitori­lor : „Bine aţi venit tovarăşi români“. Pe alte pancarte , sunt înscrise urările „Bulgaria — România, prietenie în veci“,­­ „Trăiască şi înflorească priete­nia dintre Botevgrad şi Plo­ieşti“, oraşe înfrăţite ale celor două ţări. In sunetele fanfarei pionieri oferă oaspeţilor buchete­ de flori şi cravate roşii. Din mul­ţime se scandează : „Vecina drujba“ (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comitetu­lui orăşenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tova­răşului Nicolae Ceauşescu, ce­lorlalţi oaspeţi, calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetăţenilor oraşului pentru pri­lejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Sun­tem­ bucuroşi — a spus el — că legăturile între Botevgrad şi Ploieşti — oraşe înfrăţite­­ între comuna Pravaţ şi co­muna dumneavoastră natală Scorniceşti, pe care le între­ţinem de mai mulţi ani, con­tribuie la adincirea prieteniei tradiţionale între popoarele noastre. Preşedintele sfatului popular orăşenesc, Ivan Nikolciovski a înmînat tovarăşului Ceauşescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, con­ferită, potrivit hotărîrii­­Comi­tetului­-orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar şi a Sfatului popular orăşenesc. „Aşa cum aurul nu rugineşte — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia română-bulgară să strălucească veşnic“. Primit cu vii aplauze, în ovaţiile mulţimii, a răspuns tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, acţionăm continuu pentru în­tărirea prieteniei şi colaboră­rii între partidele şi popoarele noastre, considerînd că aceas­ta corespunde atît voinţei tu­turor locuitorilor ţărilor noas­tre, intereselor făuririi noii orînduiri în România şi Bulga­ria, cit şi cauzei socialismului şi păcii în întreaga lume. (A­­plauze). Cunoaştem că poporul bul­gar este în preajma Congresu­lui al X-lea şi ştim, de aseme­nea, că oraşul dumneavoastră lucrează pentru a întîmpina cu rezultate cit mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organiza­ţiei de partid, tuturor oameni­lor muncii din Botevgrad suc­cese tot mai mari în întîmpi­­narea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire și multă sănătate. (Aplauze). Cuvintele conducătorului partidului şi statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetăţeni care­­ aclamă îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Tinere fete oferă oaspeţilor pîine şi sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd oraşul într-o ma­şină deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov răspund aclamaţiilor îndelungi ale locuitorilor. Peisajul este dominat de stînci semeţe,­ pavăze naturale în atîtea momente grele din frămîntata istorie a poporului bulgar, locuri de adăpost pen­tru numeroasele grupuri de (Continuare in pag. a 3-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte Medalia de Aur de onoare a oraşului Botevgrad Cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Aş dori, în primul rînd, să mulţumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locui­torilor acestui frumos oraş, pentru primirea călduroasă pe care ne-aţi­ făcut-o, pentru cu­vintele exprimate la adresa prieteniei dintre România şi Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frăţesc din partea delegaţiei noastre, a populaţiei oraşului Ploieşti cu care sînteţi înfrăţiţi, din par­tea locuitorilor comunei mele natale. * **Ne bucură mult faptul că vizita pe care o facem in Bul­garia şi semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare în­tre România şi Bulgaria s-au transformat într-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre ţările noastre. (Aplauze). In discuţiile pe care le-am avut cu tovarăşul Jivkov, şi cu ceilalţi membri ai delega­ţiei bulgare am convenit să in localităţile de pe întregul traseu pînă la Vraţa — Skra­­vena, Novacene, Mezdra — sute şi sute de locuitori intim­, pină cu deosebită căldură pe oaspeţi. SENTIMENTE DE ÎNALTĂ PREŢUIRE Şl PRIETENIE marele Combinat chimic din Vraţa Azi, la posturile de radio şi televiziune Sîmbătă, 21 noiembrie, în jurul orei 8,30, posturile noastre de radio şi televiziu­ne vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării de­legaţiei de partid şi guverna­mentale a Republicii Socia­liste România, condusă de to­varăşul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președinte­le Consiliului de Stat a! Re­publicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie in Republica Populara Bulgaria. în pag. a 5-a Unităţile ministerelor Energiei Electrice şi Industriei Lemnului au îndeplinit planul cincinal Savantul Henri Coandă ales membru al Academiei Republicii Socialiste mn in­ t® mutra -¡ A DEIEMMI »I MD SI Dl STAT •D­I­­ REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniş­tri ale Republicii Socialiste România, o delegaţie de par­tid şi de stat a Republicii Democrate Germane, condu­să de Walter Ulbricht, prim-,, secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Socialist Unit din Germania, președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Democrate Germane, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetu-­ lui Central al Partidului So­cialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de­ Miniştri al Republicii Demo­crate Germane, va face la în­ceputul lunii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă Ro­mânia. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mu­tuală între Republica Socia­listă România şi Republica Democrată Germană. CUIUL DE MINIŞTRI A APROBAT SUPLIMENTAREA CU 150 DE MILIOANE LEI A BUGETELOR JUDEŢELOR CALAMITATE Consiliul de Miniştri a a­­probat suplimentarea cu 150 milioane lei a bugetelor jude­ţelor care au avut de suferit de pe urma­­inundaţiilor. Din această suplimentare, fonduri mai mari au fost acordate ju­deţelor Satu Mare, Bistriţa- Năsăud, Iaşi, Galaţi, Mureş şi Sălaj. Ele sunt destinate aco­peririi cheltuielilor pe care organele locale le-au făcut şi le vor mai face pînă la finele anului în vederea refacerii drumurilor, podurilor, a fon­dului de locuit, proprietate de stat, a construcţiilor social­­culturale — şcoli, grădiniţe, cămine culturale şi altele — cit şi a reţelei edilitare. Con­comitent, organele locale sunt sprijinite în realizarea acestor lucrări şi cu diverse mate­riale şi utilaje. Aceste noi măsuri se adau­gă , celor luate anterior pen­tru construirea din fonduri de stat peste prevederile de plan a 5000 de apartamente, precum şi sprijinului în bani şi materiale acordat popu­laţiei sinistrate. (Agerpres) Autoturismele ARO în viitorul cincinal , intern patru in birou : VICTOR NAGTAI, directo­rul general al Uzinei me­canice Muscel, şeful concepţiei, ing. NICOLAE HERTA, ingi­nerul şef coordonator al dezvol­tării, ADRIAN DUMITRESCU, şi autorul acestor rînduri. Primii trei, principalii conducători ai unui colectiv, ieri necunoscut, azi renumit pe meridianele glo­bului datorită emisarului său eminent : ARO. Tema discuţiei : pregătirea viitorului cincinal. — Vedeţi, noi cincinalul ăsta­ îl pregătim de­ cîţiva ani ne spune directorul general. Nu glumesc , de ciţiva ani , că doar nu întorci fila calendaru­lui şi spui : Gata, e 1 ianuarie 1971, am intrat in cincinal. Am pregătit totul, sau aproape totul, amănunţit, discutăm îndată şi o să vedeţi şi dv. numai că... — Este ceva neclar ? — Uite, de pildă, antrepreno­rul nostru general — întreprin­derea de construcţii montaje Piteşti. Deşi sunt mult rămaşi în urmă, şi normal ar fi fost să se ia măsuri pentru­­ întărirea şan­tierului cu forţe de muncă şi utilaje, lucrurile se petrec de-a-ndoaselea. Ing. A. DUMITRESCU : — La cel mai important obiectiv al anului, extinderea halei IV, tocmai în momentul in care se incepuse montajul fermelor metalice a fost retrasă de pe șantier macaraua de 10 tone iar lucrările au fost abandona­te. Ne-am zbătut, ne-am rugat, ne-am certat, nimic ! Altă ma­cara nu s-a adus, lucrările de închiderea halei nu s-au reluat și iată cum frontul de lucru pentru iarnă rămîne nerezolvat. Ministerul Construcţiilor Indus­triale, care-i coordonează, cu­noaşte situaţia. De fapt uzina se pregăteşte de luptă, mai bine zis , e în luptă pe două fronturi. Cinci­nalul înseamnă, pentru ea nu numai dublarea producţiei, dar in acelaşi timp schimbarea, a­­proape pînă la nerecunoaşter­e­a produsului M 461, pe care u­­zina 11 fabrică de 6 ani cu care a dobindit prestigiu peste ho­tare. Trebuie să facă loc lui ARO 243 şi 244, maşini cu ca­racteristici superioare, ale căror prototipuri s-au dovedit net superioare celor mai bune ma­şini de acest tip. Producţia de serie trebuie să confirme va­loarea prototipurilor, condiţii există, iar nouă să ne fie per­mis — după ce-am vizitat uzi­na şi am stat de vorbă cu mulţi dintre oamenii ei — să nu con­siderăm deloc exagerată ambi­ţia interlocutorilor noştri de a imprima pe piaţa mondială ro­mânescul ARO, înaintea unor mărci cu vechi tradiţii ca Land Rover, de pildă, pe care, între noi fie zis, l-am şi întrecut in nişte competiţii internaţionale, făcind ca pe capota maşinii noastre să strălucească medalii de aur de la Leipzig, Paris, Bu­dapesta etc. Ing. NICOLAE HERŢA : — Există o cerinţă a clienţilor ex­terni : maşinile să fie omolo­gate conform standardelor in­ternaţionale. Vedeţi, am pu­tea, desigur, să vă înfăţişăm nenu­mărate îmbunătăţiri aduse prototipului pe care-l vom in­troduce în producţia de serie a cincinalului dar cred că e sufi­cient d­acă vă voi spune că, în M. RADIAN Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului L. I. BREJNEV Tovarăşului N. V. PODGORNÎI Tovarăşului A. N. KOSIGHIN , MOSCOVA " Dragi tovarăşi,­­ în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră, savanţilor, inginerilor, tehnicienilor şi muncitorilor, tuturor oamenilor sovietici calde felicitări cu prilejul noii realizări a ştiinţei şi tehnicii sovietice , depunerea cu succes pe suprafaţa Lu­nii, pentru prima oară în istoria cosmonauticii, a unui aparat selenar autopropulsat — „Lunohod-1". Poporul­­român a luat cunoştinţă cu viu interes şi se bucură din toată inima de acest strălucit succes al cosmonauticii sovietice, care marchează un nou pas important în cercetarea spaţiului cosmic. Folosim acest prilej pentru a vă adresa Dumneavoastră, poporului frate sovietic urări de noi succese în opera de construire a comunis­mului, in dezvoltarea continuă a ştiinţei şi tehnicii, in explorarea Cosmosului, in interesul progresului omenirii, al colaborării paşnice intre popoare. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Secretar general al C.C. al P.C.U.S. Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. A­cademicianul Henri Coandă Acad. Horia Hulubei a­m avut bucuria să-l cu­­­­­nosc de foarte multă x­l vreme pe noul academi­cian Henri Coandă. De mai bine de o jumătate de secol. El reprezenta atunci pentru noi cei mai tineri, învăţăcei pe ţărimul ştiinţei, mândria de a fi români, căci vedeam că românii sunt angrenaţi in pro­blemele cele mai moderne ale timpului, cum erau cele de a­­viaţie. Folosirea, principiului reacţiei în propulsarea avioa­nelor, iată ideea nouă pe care Henri Coandă, tinăr ofiţer de artilerie, o aducea ştiinţei. Este poate greu pentru tinerii de astăzi să-şi dea seama ce a înseminat în urmă cu 60 de ani aceasta. O idee îndrăz­neaţă? Aş zice, foarte îndrăz­neaţă pentru tehnica de a­­tunci. Se cerea foarte multă abilitate în crearea,unei tur­­bini care să fie pusă în miş­care de motoarele pe care le oferea tehnica acelei vremi. Aşa cum se întâmpla în şti­inţă, în toate domeniile ei, o idee nouă are nevoie pentru ca ea să prindă viaţă de o teh­nică adecvată. Henri Coandă e un om de ştiinţă cu multă imaginaţie. Dar el posedă un plus şi acea mare putere de a crea mijloacele tehnice pen­tru a da „trup“ imaginaţiei sale. Data cină şi-a construit primul lui motor este înscrisă in istoria ştiinţei universale, şi e sărbătorită acum, la noi şi în întreaga lume. Chiar a­­tunci cind îşi construia moto­rul, cu o curiozitate nici­odată potolită, cu un simţ as­cuţit al observaţiei, el a mai surprins un fenomen nou. A observat cum fileturile de aer, in timpul deplasării lor, ur­mează îndeaproape obstacole­le care le stau în cale, inven­­tind ceea ce se numeşte astăzi „efectul Coandă“ şi care are nenumărate aplicaţii, unele ştiute, altele neprevizibile încă. Nu mă voi opri asupra lor. Ar fi şi greu să rezum în câteva cuvinte o arie atît ele largă de probleme. Este poa­te suficient să menţionez că, după cite ştiu, şi acum lu­crează la finele aplicaţii de acest gen, cum ar fi de pildă, un tren care să poată atinge o viteză de 400 ele km pe oră. Din discuţiile pe care le-am purtat adesea împreună, în intimitate, ştiu că se poate în­trebuinţa acest efect intr-un nou tip de propulsare. Mă gindesc la ceea ce, in public, se numeşte „farfuria zbură­toare. Pentru a vorbi insă despre o personalitate excepţională ca aceea a lui Henri Coandă, despre un prieten atît de a­­propiat, despre o activitate atît de prodigioasă şi de în­drăzneaţă, cuvintele îţi apar dintr-odată prea sărace şi mult prea zgârcit, oricit de generos ar fi spaţiul oferit de ziar. Ceea ce pot spune însă este bucuria imensă că Henri Coandă şi-a păstrat­ cetăţenia română, a revenit printre noi şi bucuria că România poate profita de cunoştinţele, de imaginaţia şi geniul său crea­tor. 11felicit din inimă pentru alegerea pe care i-am făcut-o la Academia Republicii Socia­liste România. (Continuare în pag. a 2-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar General al Partidului Comunist Român. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Am apreciat amabilul mesaj prin care aţi exprimat sincere con­doleanţe şi sentimente de compasiune din partea dumneavoastră, a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniştri şi a poporului român prieten, cu ocazia încetării din viaţă a marelui nostru conducător, fostul pre­şedinte Gamal Abdel Nasser,­­ale cărui sacrificii pentru cauza liber­tăţii şi progresului tuturor popoarelor,şi a­ cărui contribuţie la sta­bilirea unei păci bazate pe justiţie vor rămine de neşters în istorie. In numele familiei conducătorului nostru dispărut, al poporului Republicii Arabe Unite şi al meu personal, vă transmit dumnea­voastră, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consi­liului de Stat, Consiliului de­­Miniştri şi poporului român prieten mulţumiri cordiale şi cele mai bune urări. ANWAR EL SADAT

Next