România Liberă, noiembrie 1970 (Anul 28, nr. 8095-8119)
1970-11-21 / nr. 8112
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8112 • Simfonia 21 noiembrie 1970 • 6 pagini 30 bani VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN BULGARIA PRIMIREA CĂLDUROASĂ A ÎNALŢILOR OASPEŢI ROMÂNI LA BOTEVGRAD După întâlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale şi semnarea Tratatului deprietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno-bulgar, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarăşul Todor Jivkov, primsecretar al C.C. al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. . Delegaţia română formată din tovarăşii Ilie Verdeţ, I.conte Râutu, Vasile Patilineţ, Cornel. Titi Mănescu Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoţită de Lîcezar Avramov, Dancio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut munţii Balcani, oaspeţii s-au oprit în frumosul oraş Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraş, o urare încadrată de drapele româneşti şi bulgare, înscrisă pe o mare pancartă exprimă sentimentele locuitorilor : „Bine aţi venit tovarăşi români“. Pe alte pancarte , sunt înscrise urările „Bulgaria — România, prietenie în veci“, „Trăiască şi înflorească prietenia dintre Botevgrad şi Ploieşti“, oraşe înfrăţite ale celor două ţări. In sunetele fanfarei pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori şi cravate roşii. Din mulţime se scandează : „Vecina drujba“ (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comitetului orăşenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi, calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetăţenilor oraşului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Suntem bucuroşi — a spus el — că legăturile între Botevgrad şi Ploieşti — oraşe înfrăţite între comuna Pravaţ şi comuna dumneavoastră natală Scorniceşti, pe care le întreţinem de mai mulţi ani, contribuie la adincirea prieteniei tradiţionale între popoarele noastre. Preşedintele sfatului popular orăşenesc, Ivan Nikolciovski a înmînat tovarăşului Ceauşescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită, potrivit hotărîriiComitetului-orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar şi a Sfatului popular orăşenesc. „Aşa cum aurul nu rugineşte — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia română-bulgară să strălucească veşnic“. Primit cu vii aplauze, în ovaţiile mulţimii, a răspuns tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, acţionăm continuu pentru întărirea prieteniei şi colaborării între partidele şi popoarele noastre, considerînd că aceasta corespunde atît voinţei tuturor locuitorilor ţărilor noastre, intereselor făuririi noii orînduiri în România şi Bulgaria, cit şi cauzei socialismului şi păcii în întreaga lume. (Aplauze). Cunoaştem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X-lea şi ştim, de asemenea, că oraşul dumneavoastră lucrează pentru a întîmpina cu rezultate cit mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organizaţiei de partid, tuturor oamenilor muncii din Botevgrad succese tot mai mari în întîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire și multă sănătate. (Aplauze). Cuvintele conducătorului partidului şi statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetăţeni care aclamă îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Tinere fete oferă oaspeţilor pîine şi sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd oraşul într-o maşină deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov răspund aclamaţiilor îndelungi ale locuitorilor. Peisajul este dominat de stînci semeţe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămîntata istorie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de (Continuare in pag. a 3-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu primeşte Medalia de Aur de onoare a oraşului Botevgrad Cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Aş dori, în primul rînd, să mulţumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraş, pentru primirea călduroasă pe care ne-aţi făcut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre România şi Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frăţesc din partea delegaţiei noastre, a populaţiei oraşului Ploieşti cu care sînteţi înfrăţiţi, din partea locuitorilor comunei mele natale. * **Ne bucură mult faptul că vizita pe care o facem in Bulgaria şi semnarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Bulgaria s-au transformat într-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre ţările noastre. (Aplauze). In discuţiile pe care le-am avut cu tovarăşul Jivkov, şi cu ceilalţi membri ai delegaţiei bulgare am convenit să in localităţile de pe întregul traseu pînă la Vraţa — Skravena, Novacene, Mezdra — sute şi sute de locuitori intim, pină cu deosebită căldură pe oaspeţi. SENTIMENTE DE ÎNALTĂ PREŢUIRE Şl PRIETENIE marele Combinat chimic din Vraţa Azi, la posturile de radio şi televiziune Sîmbătă, 21 noiembrie, în jurul orei 8,30, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat a! Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie in Republica Populara Bulgaria. în pag. a 5-a Unităţile ministerelor Energiei Electrice şi Industriei Lemnului au îndeplinit planul cincinal Savantul Henri Coandă ales membru al Academiei Republicii Socialiste mn in t® mutra -¡ A DEIEMMI »I MD SI Dl STAT •DI REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, o delegaţie de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-,, secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetu- lui Central al Partidului Socialist Unit din Germania, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană. CUIUL DE MINIŞTRI A APROBAT SUPLIMENTAREA CU 150 DE MILIOANE LEI A BUGETELOR JUDEŢELOR CALAMITATE Consiliul de Miniştri a aprobat suplimentarea cu 150 milioane lei a bugetelor judeţelor care au avut de suferit de pe urmainundaţiilor. Din această suplimentare, fonduri mai mari au fost acordate judeţelor Satu Mare, Bistriţa- Năsăud, Iaşi, Galaţi, Mureş şi Sălaj. Ele sunt destinate acoperirii cheltuielilor pe care organele locale le-au făcut şi le vor mai face pînă la finele anului în vederea refacerii drumurilor, podurilor, a fondului de locuit, proprietate de stat, a construcţiilor socialculturale — şcoli, grădiniţe, cămine culturale şi altele — cit şi a reţelei edilitare. Concomitent, organele locale sunt sprijinite în realizarea acestor lucrări şi cu diverse materiale şi utilaje. Aceste noi măsuri se adaugă , celor luate anterior pentru construirea din fonduri de stat peste prevederile de plan a 5000 de apartamente, precum şi sprijinului în bani şi materiale acordat populaţiei sinistrate. (Agerpres) Autoturismele ARO în viitorul cincinal , intern patru in birou : VICTOR NAGTAI, directorul general al Uzinei mecanice Muscel, şeful concepţiei, ing. NICOLAE HERTA, inginerul şef coordonator al dezvoltării, ADRIAN DUMITRESCU, şi autorul acestor rînduri. Primii trei, principalii conducători ai unui colectiv, ieri necunoscut, azi renumit pe meridianele globului datorită emisarului său eminent : ARO. Tema discuţiei : pregătirea viitorului cincinal. — Vedeţi, noi cincinalul ăsta îl pregătim de cîţiva ani ne spune directorul general. Nu glumesc , de ciţiva ani , că doar nu întorci fila calendarului şi spui : Gata, e 1 ianuarie 1971, am intrat in cincinal. Am pregătit totul, sau aproape totul, amănunţit, discutăm îndată şi o să vedeţi şi dv. numai că... — Este ceva neclar ? — Uite, de pildă, antreprenorul nostru general — întreprinderea de construcţii montaje Piteşti. Deşi sunt mult rămaşi în urmă, şi normal ar fi fost să se ia măsuri pentru întărirea şantierului cu forţe de muncă şi utilaje, lucrurile se petrec de-a-ndoaselea. Ing. A. DUMITRESCU : — La cel mai important obiectiv al anului, extinderea halei IV, tocmai în momentul in care se incepuse montajul fermelor metalice a fost retrasă de pe șantier macaraua de 10 tone iar lucrările au fost abandonate. Ne-am zbătut, ne-am rugat, ne-am certat, nimic ! Altă macara nu s-a adus, lucrările de închiderea halei nu s-au reluat și iată cum frontul de lucru pentru iarnă rămîne nerezolvat. Ministerul Construcţiilor Industriale, care-i coordonează, cunoaşte situaţia. De fapt uzina se pregăteşte de luptă, mai bine zis , e în luptă pe două fronturi. Cincinalul înseamnă, pentru ea nu numai dublarea producţiei, dar in acelaşi timp schimbarea, aproape pînă la nerecunoaşterea produsului M 461, pe care uzina 11 fabrică de 6 ani cu care a dobindit prestigiu peste hotare. Trebuie să facă loc lui ARO 243 şi 244, maşini cu caracteristici superioare, ale căror prototipuri s-au dovedit net superioare celor mai bune maşini de acest tip. Producţia de serie trebuie să confirme valoarea prototipurilor, condiţii există, iar nouă să ne fie permis — după ce-am vizitat uzina şi am stat de vorbă cu mulţi dintre oamenii ei — să nu considerăm deloc exagerată ambiţia interlocutorilor noştri de a imprima pe piaţa mondială românescul ARO, înaintea unor mărci cu vechi tradiţii ca Land Rover, de pildă, pe care, între noi fie zis, l-am şi întrecut in nişte competiţii internaţionale, făcind ca pe capota maşinii noastre să strălucească medalii de aur de la Leipzig, Paris, Budapesta etc. Ing. NICOLAE HERŢA : — Există o cerinţă a clienţilor externi : maşinile să fie omologate conform standardelor internaţionale. Vedeţi, am putea, desigur, să vă înfăţişăm nenumărate îmbunătăţiri aduse prototipului pe care-l vom introduce în producţia de serie a cincinalului dar cred că e suficient dacă vă voi spune că, în M. RADIAN Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Tovarăşului L. I. BREJNEV Tovarăşului N. V. PODGORNÎI Tovarăşului A. N. KOSIGHIN , MOSCOVA " Dragi tovarăşi, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă transmitem dumneavoastră, savanţilor, inginerilor, tehnicienilor şi muncitorilor, tuturor oamenilor sovietici calde felicitări cu prilejul noii realizări a ştiinţei şi tehnicii sovietice , depunerea cu succes pe suprafaţa Lunii, pentru prima oară în istoria cosmonauticii, a unui aparat selenar autopropulsat — „Lunohod-1". Poporulromân a luat cunoştinţă cu viu interes şi se bucură din toată inima de acest strălucit succes al cosmonauticii sovietice, care marchează un nou pas important în cercetarea spaţiului cosmic. Folosim acest prilej pentru a vă adresa Dumneavoastră, poporului frate sovietic urări de noi succese în opera de construire a comunismului, in dezvoltarea continuă a ştiinţei şi tehnicii, in explorarea Cosmosului, in interesul progresului omenirii, al colaborării paşnice intre popoare. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Secretar general al C.C. al P.C.U.S. Președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Academicianul Henri Coandă Acad. Horia Hulubei am avut bucuria să-l cunosc de foarte multă xl vreme pe noul academician Henri Coandă. De mai bine de o jumătate de secol. El reprezenta atunci pentru noi cei mai tineri, învăţăcei pe ţărimul ştiinţei, mândria de a fi români, căci vedeam că românii sunt angrenaţi in problemele cele mai moderne ale timpului, cum erau cele de aviaţie. Folosirea, principiului reacţiei în propulsarea avioanelor, iată ideea nouă pe care Henri Coandă, tinăr ofiţer de artilerie, o aducea ştiinţei. Este poate greu pentru tinerii de astăzi să-şi dea seama ce a înseminat în urmă cu 60 de ani aceasta. O idee îndrăzneaţă? Aş zice, foarte îndrăzneaţă pentru tehnica de atunci. Se cerea foarte multă abilitate în crearea,unei turbini care să fie pusă în mişcare de motoarele pe care le oferea tehnica acelei vremi. Aşa cum se întâmpla în ştiinţă, în toate domeniile ei, o idee nouă are nevoie pentru ca ea să prindă viaţă de o tehnică adecvată. Henri Coandă e un om de ştiinţă cu multă imaginaţie. Dar el posedă un plus şi acea mare putere de a crea mijloacele tehnice pentru a da „trup“ imaginaţiei sale. Data cină şi-a construit primul lui motor este înscrisă in istoria ştiinţei universale, şi e sărbătorită acum, la noi şi în întreaga lume. Chiar atunci cind îşi construia motorul, cu o curiozitate niciodată potolită, cu un simţ ascuţit al observaţiei, el a mai surprins un fenomen nou. A observat cum fileturile de aer, in timpul deplasării lor, urmează îndeaproape obstacolele care le stau în cale, inventind ceea ce se numeşte astăzi „efectul Coandă“ şi care are nenumărate aplicaţii, unele ştiute, altele neprevizibile încă. Nu mă voi opri asupra lor. Ar fi şi greu să rezum în câteva cuvinte o arie atît ele largă de probleme. Este poate suficient să menţionez că, după cite ştiu, şi acum lucrează la finele aplicaţii de acest gen, cum ar fi de pildă, un tren care să poată atinge o viteză de 400 ele km pe oră. Din discuţiile pe care le-am purtat adesea împreună, în intimitate, ştiu că se poate întrebuinţa acest efect intr-un nou tip de propulsare. Mă gindesc la ceea ce, in public, se numeşte „farfuria zburătoare. Pentru a vorbi insă despre o personalitate excepţională ca aceea a lui Henri Coandă, despre un prieten atît de apropiat, despre o activitate atît de prodigioasă şi de îndrăzneaţă, cuvintele îţi apar dintr-odată prea sărace şi mult prea zgârcit, oricit de generos ar fi spaţiul oferit de ziar. Ceea ce pot spune însă este bucuria imensă că Henri Coandă şi-a păstrat cetăţenia română, a revenit printre noi şi bucuria că România poate profita de cunoştinţele, de imaginaţia şi geniul său creator. 11felicit din inimă pentru alegerea pe care i-am făcut-o la Academia Republicii Socialiste România. (Continuare în pag. a 2-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar General al Partidului Comunist Român. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Am apreciat amabilul mesaj prin care aţi exprimat sincere condoleanţe şi sentimente de compasiune din partea dumneavoastră, a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniştri şi a poporului român prieten, cu ocazia încetării din viaţă a marelui nostru conducător, fostul preşedinte Gamal Abdel Nasser,ale cărui sacrificii pentru cauza libertăţii şi progresului tuturor popoarelor,şi a cărui contribuţie la stabilirea unei păci bazate pe justiţie vor rămine de neşters în istorie. In numele familiei conducătorului nostru dispărut, al poporului Republicii Arabe Unite şi al meu personal, vă transmit dumneavoastră, Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului deMiniştri şi poporului român prieten mulţumiri cordiale şi cele mai bune urări. ANWAR EL SADAT