România Liberă, ianuarie 1971 (Anul 29, nr. 8147-8171)
1971-01-13 / nr. 8155
Anul XXIX Nr. 8155 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEŢUL PRAHOVA După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din judeţele Braşov şi Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unităţile vizitate, din ministerele de resort, de la judeţe. Marţi 12 ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici şi Vasile Patilineţ, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere şi colectivele de salariaţi, la locul lor de producţie, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun“, întreprinderea pentru reparaţii de utilaj electric (I.R.U.E.) şi Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică-Plopeni, Uzina de utilaj chimic şi uzina „1 Mai" din Ploieşti. ÎNTÎLNIRE RODNICĂ, PLINĂ DE ALIMBA CI MUNCITORII DIN SINAIA Este un adevăr ce multora le-a rămas necunoscut : Sinaia, perla turismului montan al ţării se face cunoscută nu numai prin vilele sale cochete, prin împrejurimile cu un peisaj neasemuit de frumos, prin aerul ozonat, ci şi prin unia dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de maşini — Uzina de mecanică fină, producătoare de pompe de injecţie. Este o zi însorită, încărcată de farmec şi generatoare de optimism. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a celorlalţi conducători de partid şi de stat. Este, de altfel, în clocotul pe care-l întîlnim de-a lungul arterei principale a oraşului Sinaia, o prelungire a atmosferei însufleţite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire şi o încununare a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului şi în care cetăţenii l-au salutat cu căldură şi entuziasm cu flori, cu steaguri, cu urări de bun venit. Sosirea conducătorilor de partid şi de stat în faţa noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică, fină din Sinaia a fost înfimţmată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“, „P.C.R. — Ceauşescu“. Se fluturau steguleţe roşii şi tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu !“ Primul secretar al Comitetului judeţean Prahova al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Ilie Cîşi, rosteşte un cuvînt de bun sosit. Sunt de faţă ministrul industriei costrucţiilor de maşini, Ioan Avram, secretarul Comitetului orăşenesc-Sinaia al P.C.R. şi primar al oraşului, Constantin Neagu, membrii Comitetului de conducere a întreprinderii. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeţilor o expoziţie unde sunt înfăţişate principalele produse ale întreprinderii , aproximativ 30 de pompe de injecţie necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în ţara noastră. Specialiştii uzinei informează despre performanţele tehnice ale produselor, despre activitatea prezentă şi viitoare a acestei uzine. S-a arătat că nici se produc şi pompe de ulei şi distribuitoare hidraulice pentru instalaţii de mecanizări şi automatizări. Referindu-se la evoluţia uzinei, directorul a menţionat, printre altele, că, faţă de anul 1960, producţia globală a fost, în 1970, de 4,2 ori mai mare şi că în lotă va fi de 6,5 ori mai mare. Se citează o serie de alte date importante. Productivitatea muncii a crescut in aceeaşi perioadă cu 256 la sută. Aici se uzinează circa 2 milioane de piese pe lună. Sunt relevate inventivitatea, spiritul creator al colectivului. Astfel, o pompă de injecţie care cîntărea 73 kg. reproiectată succesiv a ajuns să cîntărească doar 13 kg. A fost înfăţişată pompa pentru locomotivele Diesel hidraulice de 1250 CP., de concepţie originală, pompă rotativă cu performanţe superioare. Uzina produce exclusiv piese de mecanică fină. Prin reproiectare, la numai un singur reper, s-au realizat economii în valoare de 880 000 lei. Viitoarele autocamioane grele, după licenţă MAN în curs de asimilare la „Steagul roşu"-Braşov, vor fi echipate cu pompe de injecţie produse la Sinaia. Se vizitează mai întîi hala de automate şi semifabricate pentru aparatura de precizie. Secretarul general al partidului se interesează de desfăşurarea procesului de producţie, de modul de organizare a fluxului tehnologic. Apoi, în hala prelucrărilor mecanice, se urmăreşte faza în care pompele de injecţie dobîndesc profilul lor definitiv. Se vizitează primele trei nivele, din cele cinci cite are această impunătoare construcţie industrială. La fiecare loc de muncă se desfăşoară o activitate complexă, sugerînd îndeaproape migala bijutierului. Mecanica fină înseamnă o luptă asiduă, cotidiană, cu micronii, cu sutele de piese miniaturale care intră în componenţa unei pompe de injecţie. Specialiştii arată că în prezent aici se produc peste 200 000 pompe de injecţie, măsurate în unităţi convenţionale, şi că în 1975, adică la sfîrşitul actualului plan cincinal, se prevede să se producă peste o jumătate de milion de asemenea produse de înalte performanţe tehnice. La locurile de muncă ale lăcătuşului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătuşului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se opreşte şi discută cu muncitorii despre preocupările lor pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii, se interesează de condiţiile de lucru şi de viaţă ale acestora. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii, întreg colectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producţie, întrerup cîteva clipe activitatea şi fac oaspeţilor o caldă primire. „Bine aţi venit in mijlocul nostru, tovarăşe Nicolae Ceauşescu !“, „Să ne trăiţi ani mulţi, tovarăşe secretar general al partidului !“ — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de preţuire şi dragoste (Continuare in past a 2-a) In timpul vizitei la Uzina „1 Mai" din Ploieşti .ţ.v.. . ■ ;:ţ. a * -v - V /s/u H i - • · ’ †: : ' I« Uzina de mecanici fină din Sinaia Miercuri 13 ianuarie 1971 STAREA VREMII Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 5-a iCherminia Zbicit rants $ mss vinnout . * mm’ s ciori emit* ! LEGENDĂ NAVEI ROMÂNEŞTI DE MARE TONAJ DE CE CUM ClND S ituaţia se prezintă diferit in traficul de pasageri aerian şi naval. După o palpitantă întrecere, desfăşurată de-a lungul a citeva decenii, statisticile internaţionale consemnau, de curind, victoria definitivă a traficului aerian de pasageri asupra celui naval. Intr-un secol în care minutele şi-au dilatat considerabil importanţa, durata unei călătorii devine argumentul hotăritor al opţiunii, sfidînd confortul şi „romantismul“ unei lungi călătorii pe apă. Cu totul altfel se înfăţişează lucrurile in traficul de mărfuri, unde, cel puţin pentru mileniul nostru, supremaţia transportului naval rămine nezdruncinată. In condiţiile în care orice ţară, de la cele în curs de Argumente la care, intr-o recentă discuţie, un specialist în acest domeniu, directorul general adjunct al „Industrial-exportului“, O. Rotaru, adăuga faptul că cerinţele foarte mari de transport naval pe plan internaţional au dus la creşterea continuă a navlurilor (chiriile plătite pentru efectuarea acestei prestaţii), şi, implicit, a preţurilor de vînzare a navelor. Industria construcţiilor de nave devine deci, în actuala conjunctură mondială, una dintre cele mai rentabile. Paralel cu posibilitatea de a acoperi într-o măsură tot mai mare nevoile proprii de transport ale ţării noastre (şi ale traficului de tranzit), dezvoltarea construcţiilor de nave româneşti creează posibilităţi pentru exportul unor produse de valoare mare, cu un preţ de revenire avantajos, în care este înmagazinată inteligenţă tehnică, forţă de muncă, o gamă largă de utilaje şi diverse alte produse româneşti. Faptul că în fruntea problemelor privind dezvoltarea construcţiilor de maşini în actualul cincinal, citate în Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu făcută la şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. şi a guvernului din 25 noiembrie 1970 a fost pusă necesitatea creşterii simţitoare a producţiei de nave, arată cum nu se poate mai limpede importanţa pe care conducerea partidului o acordă acestei ramuri a economiei naţionale. Pe măsura creşterii atit de dinamice a economiei noastre, România importă tot mai mari cantităţi de materii prime, în special pentru industria siderurgică şi petrochimică, livrind totodată in tot mai multe ţări produse dintre cele mai variate. Transportarea acestor produse cu ajutorul unei flote naţionale permite economisirea unor mari fonduri valutare, evitarea neajunsurilor provocate de fluctuaţiile conjuncturale ale costului navlurilor, amortizarea într-un număr relativ redus de ani a investiţiei. PAUL MARIAN (Continuare in pag. a 2-a) dezvoltare pînă la cele mai puternic industrializate, îşi dezvoltă necontenit comerţul exterior, importînd şi exportînd cantităţi tot mai mari de produse, in condiţiile in care schimburile de mărfuri se efectuează mereu mai intens intre state situate la multe mii de kilometri una de alta, am putea spune între continente, ponderea transportului oceanic, cu nave specializate — rămas pînă astăzi cel mai ieftin şi mai eficient — sporeşte considerabil, de la un an la altul. Această realitate explică marile eforturi ce se fac in numeroase ţări pentru dezvoltarea construcţiilor navale, pentru construirea de vase cit mai puternice şi cu o viteză cit mai mare. Stabilirea relaţiilor diplomatice intre Republica Socialistă România şi Republica Togo In vederea dezvoltării relaţiilor de prietenie şi a colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Togo, guvernele celor două ţări au hotărit să stabilească relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. Cele două guverne au căzut, de asemenea, de acord să acrediteze ambasadori la București și la Lomn. Tovarăşului MEHMET SHEHU Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania TIRANA In legătură cu recentele inundaţii care au afectat unele zone ale Republicii Populare Albania, vă transmit dumneavoastră şi poporului frate albanez, în numele guvernului şi al poporului român, sentimente de compasiune şi îmi exprim convingerea că urmările acestor calamităţi vor fi grabnic înlăturate. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România PREMIERĂ ALPINĂ veniment unic. Alpiniştii Tania Duţescu şi Emil Coliban (prima echipă mixtă de la noi) şi-au propus să escaladeze ,,fisura speranţei“ din peretele Văii Albe, traseu din Bucegi, cu cel mai mare grad de dificultate gradul VI... Dimineaţa, pe întuneric, sunt la refugiul Coştila. Era o primă izbindă asupra stincilor. La ora 13 începe escaladarea. Sacii sunt lăsaţi în jos împreună cu un bilet : „Am intrat în „Fisura Speranţei...". Vor avea de parcurs 22 lungimi de coardă. In prima zi nu se pot face mai mult de cinci. Seara dau, totuşi, de un loc bun de dormit. Bun în accepţia alpiniştilor. Dimineaţa au tras o spaimă. Ningea. Drumul devenea periculos. Nu se mai vedeau prizele. Pe la ora zece încetează ninsoarea. E totuşi ger mare. Alpiniştii işi dezgheaţă sub pufoaice cutiile cu suc de portocale... Dumitru Chivu din Buşteni, as al căţăratului pe stinci, află de prezenţa acestei echipe pe traseu şi se îndreaptă şi el către Coştila. Ajunge cu greu din cauza zăpezii transformată un sloi de gheaţă. E îngrijorat de soarta celor care sunt acum suspendaţi paralel cu peretele. Aceştia insă înaintează mereu. Alţi doi alpinişti, Sandu Slăvoacă şi Vlad Sergiescu, veniţi să escaladeze un traseu din jurul refugiului, renunţă la programul lor şi urmăresc toată ziua, travaliul căţărătorilor de pe stincă. Sus, cei doi, cu mâinile îngheţate pot fi oricind in pericol, încă o noapte de somn, legaţi fedeleş în corzi. Aprind un primus, aşa, suspendaţi. Topesc bulgării de gheaţă găsiţi pe stinci. A patra zi parcurg jumătate din traseu. Este cel mai greu. Muntele nu se mai termină. Zece metri înaintează fără pitoane. Se înserează. Sunt în hornul final, plin de gheaţă, dar ies din el prin ceea ce se cheamă un ramonaj. Coliban — primul. Urma Tanna Duţescu, cind întunericul,, căzut brusc, nu le permite să mai comunice decit prin coardă. Alpinista urcă cu ajutorul pitoanelor bătute pe bijbite metru cu metru. Trece cu scăriţa. Escaladarea reuşise. Fusese biruit, pe vreme de iarnă, unul dintre cele mai grele trasee din Carpaţi. Taina Duţescu a mai parcurs şi alte trasee dificile : „Fisura artei". ..Fisura albastră“. Nici o femeie nu s-a încumetat să se gîndească la o asemenea premieră alpină pe vreme de iarnă. In încheiere un amănunt. Tanna Duţescu este asistentă la Facultatea de limbă engleză a Universităţii din Bucureşti. PETRE MIHAI BACANU .