România Liberă, februarie 1971 (Anul 29, nr. 8172-8195)

1971-02-23 / nr. 8190

A Anul XXIX Nr. 8190 6 pagini 30 bani T­ CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CONDUCĂTORILOR CENTRALELOR INDUSTRIALE ŞI Al CELORLALTE UNITĂŢI CU STATUT DE CENTRALĂ Luni dimineaţa s-au des­chis lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor cen­tralelor industriale şi ai ce­lorlalte unităţi cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au început în prezenţa tovarăşi­lor Nicolae Ceauşescu, Ma­nea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Vir­gil Trofin, Ilie Verdeţ, Flo­rian Dănălache, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constanti­­nescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan. La lucrări participă condu­cători ai centralelor indus­triale şi ai­ celorlalte unităţi cu statut de centrală, miniş­tri şi cadre de conducere din ministere, directori de între­prinderi, secretari cu proble­me economice ai comitetelor judeţene de partid, secretari de partid şi specialişti din în­treprinderi, preşedinţii uniu­nilor sindicatelor pe ramuri de producţie şi preşedinţi ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, specialişti din institutele de cercetări şi proiectări, cadre didactice din învăţămîntul superior, tehnic şi economic. Consfătuirea a fost deschi­să de tovarăşul Manea Mă­nescu. In cursul zilei de luni, lu­crările Consfătuirii s-au des­făşurat pe ministere şi ra­muri de producţie, urmând ca marţi să fie reluate în şe­dinţă plenară. (Agerpres). OAMENI , LOCURI, TIMP... D. R. Popescu M­i-ar fi greu şi definesc judeţul obîrşiei mele, Mehedinţi. Aşa că nici n-am şi încerc. Istoricii no­tează prin pietrele piciorului de pod, de la Turnu Severin descălecatul decisiv al roma­nilor pe malul sting al Du­nării ce-a devenit ulterior ţărmul de la Dunăre al ro­mânilor. Dar eu nu sunt isto­ric. Geografii semnalează o dulce climă ce dă libertate smochinului să rodească, şi lămitului. Pe mine calculul termometric mă depăşeşte. Deşi, iarnă fiind, şi intrînd in Mehedinţi din Banat prim Orşova îmi aduc aminte de vorba unui dăncean care spune c-a auzit, din surse si­gure, că la zero grade totul îngheaţă , ceea ce, după el, e o minciună. Căci prostia nu îngheaţă niciodată. N-am să-i divulg numele, deşi la mehe­­dinţeni nu numai oamenii au nume de oameni, ci şi maga­zinele, restaurantele, prăvă­liile, şcolile, instituţiile­­sau mai precis , toate acestea poartă numele celui mai pri­ceput şi responsabil angajat ce­l au­.La Turnu-Severin nu mergi la restaurantul „Dună­rea“ — mergi la nea Gheor­­ghiţă , nu mergi la atelierul de reparat televizoare — mergi la Franţ,­ nu mergi la stomatologie — mergi la Ră­­doi, că-i din ţar bun, la I.T.A. de nu e ceva in regulă — vorbeşti cu pătuleanul Roa­­teş. Ai impresia că tot jude­ţul e un sat mai mare unde toată lumea se cunoaşte foarte bine şi cunoscindu-se toţi e normal ca peste tot să lucreze oameni cu nume de familie şi de botez şi cind te duci la aceşti oameni cu nu­me de familie şi de botez ei să te recunoască şi să te as­culte. Insă imediat cind cine­va îşi uită numele şi devine impersonal şi implicit rău şi îşi transformă funcţia in scaun remunerat el îşi pierde intr-adevăr numele de botez şi de familie şi devine nea cutare din cutare loc. Unei doamne inginer agronom care se îngrijeşte de proprii ei pu­işori şi primeşte un salar pentru o funcţie pe care nu şi-o prea exercită, am auzit făcindu-i-se următoarea ca­(Continuare în pag. a­ 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE In pas cu no­ile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii Opinii în legătură cu proiectul de lege privind perfecţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor din unităţile socialiste de stat D­ocumentele plenarei Comitetului Central al P.C.R. din 10—11 februarie privind ridicarea continuă a califică­rii profesionale, însuşirea ştiinţei conducerii sociale, ca o necesitate obiectivă a progresului socialismului şi co­munismului, au întrunit adeziunea unanimă a oamenilor muncii de cele mai diverse profesiuni, convinşi că pentru construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pen­tru construirea comunismului este necesar un nivel ridicat al cunoştinţelor. „Dacă vrem să construim socialismul şi co­munismului — a arătat în cuvîntarea sa la plenară, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să avem oameni pricepuţi, stă­­pîni pe cuceririle ştiinţei moderne, capabili să mînuiască tehnica avansată. Toţi trebuie să ne însuşim cunoştinţele noi !“ Potrivit hotărîrilor plenarei, a fost dat publicităţii proiec­tul de lege privind perfecţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor din unităţile socialiste de stat, proiect supus dez­baterii publice în spiritul democraţiei socialiste ce caracte­rizează viaţa politică şi socială a ţării noastre. De la apari­ţia proiectului au trecut doar câteva zile, totuşi numeroşi ce­tăţeni de profesiuni şi calificări variate au ţinut ca, o dată cu afirmarea importanţei deosebite a noii legiuiri pentru via­ţa economică şi socială a patriei noastre, să-şi exprime păre­rile, să facă propuneri sau sugestii. Consemnăm în cele ce urmează unele din opiniile adresate redacţiei noastre, prin se­ris sau împărtăşite prin viu grai redactorilor noştri aflaţi în aceste zile în întreprinderi şi in­stituţii. „In instituţia noastră, ne spu­ne spune ing. ŞTEFAN CARDA­­LEV, director tehnic al Institu­tului pentru proiectări de uzine şi instalaţii metalurgice (IPRO­­MET), am încercat pînă acum, cu o oarecare nesiguranţă şi ti­miditate, să întreprindem ceva în privinţa specializării, mai a­­les pentru cadrele cu pregătire In timp ce la obiectivele aflate in exploatare side­­rurgiştii gălăţeni înregistrea­ză noi succese în muncă , la turnătoria de lingotiere, a cărui imagine v-o prezen­tăm mai jos, obiectiv in­trat in funcţiune la începutul anului, s-a obţinut cea de-a 1­000-a lingotieră de 26 tone, — constructorii avansează din plin in realizarea unor noi capacităţi de producţie. Astfel, la laminorul de tablă groasă, s-a trecut la lucrări de montaj. Prevăzute a in­tra în funcţiune încă in cursul acestui an, noile instalaţii vor conduce la obţinerea u­­nei producţii suplimentare de 125 000 tone laminate. Foto : NICU VASILE medie ce reprezintă aproape ju­mătate din întregul colectiv. Asta şi pentru că munca de pro­iectare îndeplineşte funcţii crea­­toare, solicitînd cunoştinţe te­meinice, dublate de fantezie constructivă. Mă bucur că avem acum posibilitatea să trecem la o activitate organizată, care să cuprindă şi sectorul ingineresc. E necesar să extindem acea ac­tivitate de „ingineering", imposi­bil de realizat fără studiu şi ex­periment. In ceea ce priveşte absolvirea formelor de perfecţionare des­pre care vorbeşte ar­t.1 lb din pro­iectul de lege privind salariaţii din unităţile socialiste de stat, propun să se facă precizări ex­prese în legătură cu formele de examinare. Formularea „după caz“ mi se pare prea­labilă, chiar şi in condiţiile cind se stabilesc în această privinţă o­­bligativităţi ministerelor şi or­ganelor centrale“. TIBERIU POPESCU, directo­rul Direcţiei personal-invăţă­­mînt din Ministerul Energiei E­­lectrice : „Proiectul de­ lege a devenit pentru mine de pe acum un instrument curent de muncă. Sunt de părere că el are o mare valoare teoretică şi practică, oglindind preocuparea unei ţări care, ajungînd la un stadiu înaintat de dezvoltare economi­că­ şi socială, chibzuieşte cum să facă sigur şi cu folos maxim, pa­sul următor, în această situaţie pretenţiile noastre faţă de Minis­terul Invăţămîntului sunt foarte mari. Am dori ca institutele po­litehnice să ne dea un ajutor mai substanţial, în special în ceea ce priveşte cadrele didac­tice necesare îmbunătăţirii cu­noştinţelor personalului tehnic al ministerului nostru". In ceea ce priveşte evoluţia profesională a cadrelor, NICO­LAE SARĂCUŢU, tehnician la Fabrica de maşini-unelte şi a­­gregate Bucureşti, ne-a spus : „Pentru ca procesul de perfec­ţionare să fie atent urmărit, sunt CONST. SIRBU (Continuare in pag. a 2-a) _ ír' PITEŞTI (Agerpres). In cadrul Combinatului petrochimic a în­ceput construcţia instalaţiei de clorură de cianuri, cel de-al 3-lea obiectiv în proiectul eta­pei a doua de dezvoltare a acestei unităţi industriale, © IAŞI (coresp. R.I. — M. Be­­ram). In imediata apropiere a gării centrale a început cons­trucţia unui nou cartier care va avea în final aproximativ 8 000 de apartamente, o reţea de unităţi comerciale, aşezăminte preşcolare şi şcolare, un cine­matograf etc. • TIMIŞOARA (coresp. R.L. — I. Medoia). Din iniţiativa Comi­tetului judeţean pentru cultură şi artă şi a Consiliului jude­ţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, in loca­litate a luat fiinţă un cor mixt ce poartă numele renumitului compozitor Béla Bartók. CLUJ (coresp­­. 1. — Al. Kiss). In cadrul Facultăţii de ştiinţe juridice a Universităţii „Babeş-Bolyai“ a luat fiinţă pri­mul laborator de cercetări pen­tru problemele administraţiei locale. CALAN (coresp. R. I. ) I. Co­jocarul La uzina „Victoria“ din Călan a început construcţia unei centrale electrice de termoficare care va funcţiona cu gaze de la bateriile de semicocsificare a cărbunelui Corul „Madrigal“ s-a Înapo­iat din R.D. Germană, unde a participat la cea de-a IlI-a Bie­nală de muzică contemporană de la Berlin, obţinînd un suc­ces de prestigiu. Cu acest prilej corului „Ma­drigal“ i-a fost atribuit Premiul criticii muzicale al Uniunii com­pozitorilor din R. D. Germană. CONSTANŢA (coresp. R.l. — Ion Popovici) La Constanţa, Mamaia şi Mangalia se constru­iesc noi staţii auto-service. Aces­te unităţi vor executa lucrări de reparaţii şi întreţinere, dis­­punind de utilaje moderne şi de mare capacitate. CRAIOVA (coresp. R.l. - Ion Becheru). In secţia de chirurgie plastică a spitalului din locali­tate a avut loc cea de a 1­000-a grefă de piele executată de cu­noscutul chirurg Alexandru Pîrvulescu. ORADEA (coresp. R.I. — P. Maliţa). La întreprinderea de materiale de construcţii „Bi­hor“ s-au realizat experimen­tat primele şarje de plăci ondu­late şi plăci de azbociment din vată minerală, înlocuindu-se astfel azbestul din import. & SINAIA (coresp. R.I. — Al. Mihai). A fost repus în funcţiune primul tronson al telefericului cu cabină, pe distanţa Sinaia — Cota 1.400. în pag. a 2-a LUCRĂRILE CELUI DE-AL IX-LEA CONGRES­UL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST ® Marti A 23 februarie 1971 OGLINDA RETROVIZOARE 8966 - 897© județul Dîmboviţa în pag. a 3-a TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT­­ COMERŢU­L. T­ovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste Rom­ânia, a primit luni, 22 februarie, pe Layachi Yaker, ministrul comerţului, conducătorul delegaţiei eco­nomice a Republicii Algerie­ne Democratice şi Populare, care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat Cor­nel Burtică, ministrul comer­ţului exterior al României. In cadrul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, mi­nistrul algerian Layachi Ya­ker a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, un cordial mesaj de prietenie şi urări de să­nătate şi progres din partea preşedintelui Consiliului Re­voluţiei, şef al guvernului Re­publicii Algeriene Democra­tice şi Populare, Houari Bo­­umediene. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat calde mulţumiri pentru acest mesaj şi l-a rugat, la rîndul său, pe ministrul algerian să transmi­tă preşedintelui Houari Bo­­umediene urările sale de să­nătate şi fericire, de progres şi prosperitate pentru poporul algerian. In cursul convorbirilor a fost subliniată cu satisfacţie e­­voluţia­ pozitivă a relaţiilor româno-algeriene, în special în ce priveşte dezvoltarea schimburilor comerciale şi a cooperării economice şi teh­nice. S-a constatat că există posibilităţi pentru lărgirea şi diversificarea în continuare a schimburilor economice, pentru adîncirea cooperării în diferite sectoare de activitate, în interesul reciproc al celor două ţări. Pe parcursul convorbirii s-a făcut, totodată, un schimb de păreri în legătură cu unele probleme ale situaţiei inter­naţionale actuale care intere­­sează cele două ţări. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă de prietenie și cordialitate. Încheierea lucrărilor celui de al ix-lea CONGRES AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Scrisoarea Congresului al ix-lea al ll. T. c. şi a Conferinţei a Vlll-a a ll. A. S. R. adresată COMITETULUI CENTRAT AL P­C­R„ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Desfăşurîndu-şi lucrările în preajma glorioasei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adinei rezonanţe în destinul şi istoria noastră contemporană. Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi Conferinţa a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti se fac mesagere ale gîndurilor şi sentimentelor nobile care animă tînăra gene­raţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovară­şe Nicolae Ceauşescu, expresia dragostei şi devotamentului nemărginit, a ataşamentului profund al tineretului faţă de politica marxist-feninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-şi închina întreaga sa capa­citate, elanul şi cutezanţa în­făptuirii obiectivelor Congre­sului al X-lea al P.C.R., pen­tru propăşirea continuă, mul­tilaterală a patriei socialiste. Nutrim, tovarăşe secretar general, un sentiment de pro­fundă mîndrie patriotică, de veneraţie şi adine respect pen­tru activitatea laborioasă des­făşurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile şi consecvenţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă ac­ţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei României Socialis­te, abordînd nu o dată, cu în­ţelegere şi realism, în întrea­ga lor complexitate, şi pro­blemele tineretului, locul şi ro­lul său în dezvoltarea socie­tăţii contemporane. Cuvintele de caldă apreciere şi îndemn ce le-aţi adresat Congresului, tinerilor din industrie şi agri­cultură, intelectualilor, elevi­lor şi studenţilor, vor însoţi, pururi proaspete, faptele de muncă şi viaţă ale tinerei ge­neraţii, vor fi un îndreptar al perfecţionării generale a între­gii activităţi a Uniunii Tinere­tului Comunist. Investită cu atribuţii şi răs­­­­punderi sporite, în consens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care îl străbate azi întrea­ga viaţă social-politică şi eco­nomică a ţării, Uniunea Tine­retului Comunist s-a manifes­tat ca o prezenţă vie, dinami­că, angajind energiile şi ap­titudinile tinerilor, forţa şi talentul lor în tot ceea ce s-a înfăptuit în aceşti ani. Sin­­tetizînd experienţa dobîndită, căutările rodnice care au mar­cat îndeosebi activitatea des­făşurată în ultimul timp, Con­gresul al IX-lea al organiza­ţiei noastre şi Conferinţa Uni­unii Asociaţiilor Studenţeşti au jalonat, totodată, în contextul noilor sarcini şi obiective ale actualului plan Cincinal, şi direcţiile de viitor ale muncii şi preocupărilor tineretului, în scopul creşterii responsabilită­ţii şi angajării sale, a prezen­ţei active, nemijlocite, în toa­te domeniile vieţii materiale şi spirituale. Uniţi prin aceleaşi idealuri, gînduri şi sentimente, prin munca noastră comună, rod­­nici înfrăţită, tineri români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, ne angajăm so­lemn să nu precupeţim nici un efort pentru a aplica şi promova neabătut normele şi principiile politicii partidului nostru, să acţionăm fără pre­get, demni şi responsabili, pentru triumful spiritului muncii, al dreptăţii şi echită­ţii socialiste, al conştiinţei mi­litante înaintate, să fim pretu­tindeni acolo unde patria ne cheamă, în întreprinderi, pe şantierele marilor obiective ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile şcolilor şi facultăţi­lor, fructificîndu-ne pe deplin elanul şi virtuţile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului multilateral al e­­conomiei, ştiinţei şi­­ culturii româneşti. Aceasta va fi şi dovada cea mai elocventă a capacităţii moral-politice şi sociale a or­ganizaţiei noastre, mărturia fidelă a spiritului in care suntem­ crescuţi şi formaţi ca militanţi devotaţi partidului, tineri revoluţionari înarmaţi cu conştiinţa responsabilităţii, a înaltei datorii faţă de pa­trie, partid şi popor, promotori consecvenţi ai noului, intran­sigenţi faţă de orice idei străi­ne ideologiei şi convingerilor noastre comuniste, ştiinţifice despre lume şi viaţă. Exprimîndu-ne adeziunea u­­nanimă la politica externă clarvăzătoare, de destindere şi colaborare pe bază de egali­tate cu toate statele lumii, sus­­ţinind consecvent activitatea fructuoasă pe care o desfăşoa­ră conducerea partidului pen­tru lărgirea colaborării fră­ţeşti cu toate statele socialiste, pentru întărirea unităţii par­tidelor comuniste şi muncito­reşti, a consolidării frontului antiimperialist, organizaţia noastră, întregul tineret al patriei îşi vor manifesta şi pe mai departe solidaritatea activă cu forţele democratice şi progresiste ale tinerei gene­raţii de pe toate continentele, vor dezvolta legături multiple cu tineretul şi organizaţiile din întreaga lume, îşi vor aduce propria contribuţie la mişcarea mondială a tinere­tului şi studenţilor pentru (Continuare în pag. a 2-a) Luni, într-o atmosferă de pu­ternic entuziasm tineresc, au luat sfirşit lucrările celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Ti­neretului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor ca­tegoriilor de tineret din patria noastră a făcut bilanţul activită­ţii desfăşurate de la ultimul Con­gres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii şi vieţii, în­văţăturii şi pregătirii cultu­rale, stabilind căile menite să contribuie la îmbunătăţirea sti­lului de muncă şi perfecţiona­rea structurii organizatorice, la adîncirea democraţiei interne a organizaţiilor U.T.C., corespun­zător sarcinilor actuale ale con­strucţiei în România a societă­ţii socialiste multilateral dez­voltate. In ultima zi a lucrărilor, la deschiderea şedinţei, Congresul a fost informat despre dezba­terile din comisii care au adop­tat recomandări privind­­ac­tivitatea de viitor a U.T.C., în domeniul respectiv. Congre­sul a hotărât ca aceste reco­mandări să fie transmise noului Comitet Central ca documente ale Congresului, care primeşte mandat să soluţioneze şi să concretizeze în activitatea prac­tică propunerile şi observaţiile făcute în comisii cu privire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rindurile tuturor categoriilor de tineri şi în toate domeniile de activitate. Congresul a fost informat des­pre desfăşurarea lucrărilor Con­ferinţei VIII-a a Uniunii Asocia­ţiilor Studenţeşti din România şi despre hotărîrile adoptate. La deschiderea şedinţei s-a anunţat, de asemenea, că pe adresa Congresului au sosit un , mare număr de telegrame prin care organizaţiile U.T.C. din întreprinderi, unităţi agricole, şcoli, facultăţi şi instituţii ra­portează despre rezultatele ob­ţinute în muncă, în activitatea de organizaţie în cinstea Con­gresului şi se angajează să apli­­ce în viaţă, hotărîrile pe care le va adopta forumul suprem al organizaţiei de tineret a patri­ei noastre. Au continuat apoi dezbateri­le asupra documentelor prezen­tate , au luat cuvîntul Cornel Şandru, prim-secretar al Comi­tetului judeţean Braşov al U.T.C. ; Gheorghe Ţepelea, in­giner, secretar al Comitetului U.T.C. de la Uzinele „înfrăţi­rea“ — Oradea ; Aurel Ionaş, mecanic de mină, secretar al organizaţiei U.T.C. de la mina Săsar, judeţul Maramureş ; Pe­tru Caragea, inginer la coope­rativ­a agricolă de producţie Peretu, judeţul Teleorman ; Au­rica Lupu, secretar al Comite­tului U.T.C. al Uzinelor textile ,,Moldova“ — Botoşani ; Nicolae Baciu, economist secretar al Co­mitetului U.T.C. de la Uzina de sîrmă şi produse de sirmă din Buzău. Dintre delegaţii de peste ho­tare au transmis Congresului mesajele de salut ale organi­zaţiilor de tineret pe care le reprezintă : Mourad Jerious, memb­ru al Comitetului Execu­tiv al Uniunii Tineretului De­mocrat din Siria ; Berchiche Smail, membru al Consiliului Naţional al Tineretului Fron­tului de Eliberare Naţională din Algeria ; Assomany, membru al Consiliului Naţional al Tine­retului Democrat Malgaş. In cadrul lucrărilor Congre­sului, la dezbaterile din şedin­ţele plenare au luat cuvîntul 59 de delegaţi­­şi invitaţi, iar în cadrul şedinţelor pe comisii 194, care, în lumina locului şi rolului tinerei generaţii în an­samblul vieţii sociale, politice şi economice, au analizat am­plu, cu înalt spirit de răspun­dere, activitatea actuală şi de perspectivă a organizaţiei U.T.C. In continuarea lucrărilor Con­­gresului, delegaţii tineretului au aprobat în unanimitate raportul şi activitatea Comitetului Cen­tral al Uniunii Tineretului Co­munist, precum şi raportul Co­misiei Centrale de revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat în unanimi­tate Statutul Uniunii Tineretului Comunist. S-a adoptat apoi, în formu­lare îmbunătăţită, Rezoluţia Congresului al IX-lea al U.T.C. Congresului i-au fost supuse în continuare textele unor mo­ţiuni privind probleme ale vie­ţii internaţionale. Cu puternice aplauze, delegaţii au adoptat moţiunile : privind situaţia din Indochina ; referitoare la Ori­entul Apropiat ; privind solida­ritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de eliberare naţiona­lă ; privind securitatea europea­nă ; cu privire la dezarmare ; cu privire la mişcarea interna­ţională de tineret şi studenţii Ultimul punct al ordinei de zi l-a constituit alegerea Comi­tetului Central al Uniunii Tine­retului Comunist, a membrilor supleanţi ai C.C. ai U.T.C. şi a Comisiei Centrale de Cenzori. Prin vot secret Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist, alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri supleanţi, şi Comi­sia Centrală de Cenzori, alcă­tuită din 35 membri. ★ După-amiază, a avut loc şe­dinţa de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tine­retului Comunist, la care a­u luat parte tovarăşii Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de şedinţe a conducătorilor­ de partid şi de stat a fost întîmpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeroşi in­vitaţi — membri ai C.C. al P.C.R . ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, vechi militanţi ai par­tidului, activişti de partid şi de (Continuare în pag. a 2-a)

Next