România Liberă, februarie 1971 (Anul 29, nr. 8172-8195)
1971-02-26 / nr. 8193
Anul XXIX Nr. 8193 8 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ÎNCHEIEREA CONSFĂTUIRII PE ŢARĂ A LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT ! Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfăşurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din iniţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au avut loc in prezenţa tovarăşilor NICOLAE CEAUŞESCU, EMIL BODNARAŞ, MANEA MANESCU, N.IE VERHET, IOSIF BANC, MIHAI GERE. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile şi formele cele mai moderne de organizare a producţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naţionale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ţinut pe secţii de specialitate — culturi de cîmp; legume şi cartofi; pomicultură; viticultură ; taurine pentru lapte ; taurine pentru carne; ovine ; porcine ; păsări şi animale mici, — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecţionare continuă a activităţii în toate sectoarele de muncă, în spiritul directiveloradoptate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniţi în plen, participanţii la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi, dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluţionate in acest sectoral economiei naţionale. Luînd cuvîntul în deschiderea şedinţei plenare, tovarăşul IOSIF BANC, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului şi statului nostru de consultare largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale în scopul analizării temeinice a activităţii desfăşurate în diferite compartimente ale economiei şi vieţii sociale, găsirii căilor şi mijloacelor de valorificare a rezervelor de creştere continuă a eficienţei muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfăşurate in lumina preţioaselor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in expunerea făcută la şedinţa de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura judeţului Ialomiţa şi in cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tutu■ ror rezervelor interne, dezvoltarea cooperării intre întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie şi întreprinderile de industrie alimentară, astfel incit fermele şi întreprinderile agricole de stat, să-şi îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot in şedinţa plenară de joi, tovarăşul ANGELO MICXILESCU, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată au fost prezentate concluziile dezbaterilor şi propunerile din secţiile de specialitate. In şedinţele pe secţii şi in plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegaţi şi invitaţi care, pe fundalul realizărilor obţinute în unităţile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic şi autocritic a deficienţelor care mai există pe linie tehnică, economică şi organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplirea şi depăşirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activităţi pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii şi nivelul ridicat al discuţiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanţilor sunt mărturii grăitoare ale competenţei profesionale şi experienţei bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecţionare a muncii şi folosire mai judicioasă a capacităţilor de producţie, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de răspun-dere trasate de conducerea de partid şi de stat. In cadrul lucrărilor consfă- tuirii a avut loc apoi solemni- tatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste şi Medalia de aur - „Secera şi Ciocanul“, precum şi de ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat, înaltele distincţii au fost inmînate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat în încheierea dezbaterilor, primit cu vii şi îndelungi acla- maţii a luat apoi cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu deosebit interes şi subliniată in repetate rînduri cu vii şi pu- ternice aplauze. In numele tuturor participanţilor la consfătuire tovarăşul Iosif Banc a adresat, tovarâşului Nicolae Ceauşescu cele. mai calde mulţumiri, expri- j mind sentimente de recunoştinţa pentru aprecierea pozitivă pentru criticile îndreptăţite, pentru indicaţiile deosebit de preţioase,pe care le-a dat. Vom depune, tovarăşe secretar general — a spus vorbitorul — (continuare in pag. a 7-a) 1 în cadrul lucrărilor Consfătuirii pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincţii ale Republicii Socialiste România. Pentru, merite deosebite, în întreaga activitate desfăşurată în anii construcţiei socialiste, pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea unităţilor agricole în care lucrează, precum şi pentru obţinerea an de an a unor producţii sporite, ridicarea continuă a productivităţii muncii ,şi a rentabilităţii unităţilor, afost conferit titlul, de: „Erou al Muncii Socialiste" şi medalia de aur „Secera şi Ciocanul”, tovarăşilor : Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, judeţul Ialomiţa, Marin Dobre— mecanic agricol la I.A.S. Hîrşova judeţul Constanţa, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iaşi, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, judeţul Timiş, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, judeţul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, Ioan I. Vlad, inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă şi contribuţia adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I tovarăşilor : Iosif Banc — vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministerul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Nicolae Giosan — preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producţie şi economico-financiară a întreprinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I tovarăşilor : Ion P. Bora — inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, judeţul Dolj, Gheorghe St. Costache — maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, judeţul Prahova, Iacob D. Deneş — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, judeţul Braşov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, şef de fermă la I.A.S. Popeşti-Sere, municipiul Bucureşti, Ana C. Fîşcu — mulgătoare la I.A.S. Variaş, judeţul Timiş, Adolf Mihai Kristoff— maistru viticol, şef de fermă la I.A.S. Mediaş, judeţul Sibiu, Valerian Negoiţa — inginer agronom, director la I.A.S. Bacău, Marin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director la I.A.S. Medgidia, judeţul Constanţa, Stan M. Ţirlea — inginer zootehnist, director general, la Trustul pentru producţia avicolă, Constantin Zgirvaci — tractorist la I.A.S. însurăţei, judeţul Brăila. „Ordinul Muncii“ clasa a II-a tovarăşilor : Urania Stela Alexandrescu — medic veterinar, şef de fermă la I.A.S. Buzău, judeţul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist, la I.A.S. Mihăileşti, judeţul Ilfov, Anna T. Brătianu — îngrijitoare de păsări la I.A.S. Avicola Craiova, judeţul Dolj, Ion V. Breban — tractorist la I.A.S. Deta, judeţul Timiş, Dumitru I. Călin — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, Alexandru M. Cocoşilă — inginer agronom, director general [Continuare în pag. a 4-a) SOLEMNITATEA ÎNMÂNĂRII unor Înalte distincţii începutul anului 1971 a consemnat şi prima premieră industrială din acest an : Uzina de prelucrare a aluminiului din Slatina. Capacitatea instalată pentru prima etapă de dezvoltare a uzinei este de 12 000 tone ţevi de irigaţie şi 6 500 tone produse extrudate trase. Următoarele trei etape privind dezvoltarea uzinei vor duce la diversificarea producţiei, astfel că după etapele din anul 1972 şi 1974 aici se vor produce şi table, benzi şi folii din aluminiu, în clişeu . Aspect din secţia metalurgică. ® Vineri 26 februarie 1971 Perfecţionarea pregătirii profesionale - o importantă investiţie economică Opinii in legătură cu proiectul de lege privind perfecţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor din unităţile socialiste de stat Pe piaţa internă şi pe piaţa internaţională se desfăşoară competiţia calităţii. A produselor. Dar acestea reflectă calitatea celui ce le-a produs. Pregătirea lui profesională. Pînă azi, formarea şi informarea fiecăruia era o chestiune „a lui“. Dacă-şi manifesta dorinţa să se perfecţioneze, era ajutat s-o facă. Astăzi, la noi numai e o chestiune personală ci devine o problemă a statului. Pregătirea la nivelul exigenţelor unei epoci ce ne-a creditat printr-o neegalată generozitate — ne referim la rodul bogat al acestui mare „anotimp“ numit revoluţia ştiinţifică-tehnică — este considerată a fi o investiţie economică. Cu răspunderea pe care o implică, cu consecinţele care decurg... De altfel, calculindu-se consecinţele pe care le poate avea asupra economiei unei ţări o bună pregătire a cadrelor ca şi o nepregătire, s-a putut afirma că aceasta este acum o problemă ce trebuie să intereseze în aceeaşi măsură, cu aceeaşi pondere ca de pildă energetica sau problema alimentaţiei in lume. Aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „problemele pe care ni le punem în viitor nu se pot rezolva dacă nu vom soluţiona sarcina îmbogăţirii cunoştinţelor tuturor oamenilor muncii. Trebuie să se înţeleagă că este necesar ca toţi să studiem, şi apoi periodic, să ne aşezăm şi să recapitulăm ceea ce, am studiat, să facem astfel ca, până la urmă, ceea ce am învăţat să ne ajute să îmbunătăţim mai departe munca“. De aci şi necesitatea de a aborda larg problema perfecţionării pregătirii profesionale a salariaţilor, care face obiectul proiectului de lege supus dezbaterii publice pentru ca oamenii muncii din întreprinderi, centrale industriale, ministere, unităţi de cercetare, proiectare şi învăţămint, din toate organizaţiile socialiste să-şi poată aduce contribuţia la definitivarea sa. — Concluzia la care s-a ajuns astăzi este că invăţământul la toate nivelele trebuie să ofere instrumentul de gindire, să,dezvolte curiozitatea şi aptitudinea de a gindi logic. Dar ce înseamnă practic ? — Să înveţe matematica, ne răspunde acad. TIBERIU POPOVICI, directorul Institutului de calcul din Cluj. — Credeţi că toată lumea are nevoie, trebuie să înveţe matematica ? Şi în legătură cu aceasta, ,,ce“ matematică ? îmi veţi vorbi desigur de problema îmbunătăţită invăţămîntului matematic... — Bineînţeles, precum şi la cea a instruirii în domeniul informaticii. Apariţia mijloacelor de calcul rapid şi utilizarea lor din ce în ce mai extinsă pretinde o atenţie mărită, atît din partea matematicianului cit şi din partea instituţiilor interesate să beneficieze de maşini rapide de calcul. Aceste instituţii pot fi foarte complexe, ele pot fi chiar state. Este deci uşor de explicat caracterul organizatoric pe care îl prezintă multe din acţiunile ce se desfăşoară azi in cele două direcţii amintite. Iar răspunzîndu-vă totodată şi la prima întrebare, încă nu se poate întrezări cu suficientă CATINCA MUSCAN (Continuare în pag. a 1-a) GRABA INARTA Eugen Barbu Există două pericole mari in artă: să nu faci nimic şi să le grăbeşti. Intr-o viaţă ce începe să se aglomereze ca ani am avut ocazia să cunosc o mulţime de oameni care auvisat să servească muzele. Erau cu toţii talentaţi şi s-au bucurat de o încurajare directă şi rapidă. Profesori şi maeştri îmbrăţişau fără ezitare pe tinerii mei colegi de şcoală, îi lăudau in public şi aplauzele însoţeau ascensiuni aproape uluitoare. •Dotarea aceasta aproape suprafirească scuza şi alte defecte, cum ar fi lenea sau lipsa de atenţie la alte materii. Intr-un fel artistul este un diformat. Un pictor vede lumea prin culori şi forme, un literat crede că fiecare dimineaţă este o metaforă care ii este dedicată de natură... Din nefericire talentul este însoţit mai rar de modestie şi mai des de o ieşire din fiinţa proprie, de o agresivitate fără margini. De dragul unui cuvint spiritual, un poet sacrifică o prietenie. El trăieşte pentru succes, pentru admiraţia stimilă imediat in ceilalţi şi asta ii dă o imagine grandioasă a propriilor calităţi. Nu ştiu cit de modest va (Continuare in pag. a 7-a) mmtele consiliului de miniştri, ION GHEORGHE MAURER. APRIMIT PE SECRETARUL DE STAT DIN MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE AL REPUBLICII FEDERALE A Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, joi, la amiază, pe Paul Frank, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale a Germaniei. La convorbire, desfășurată într-o atmosferă cordială, a participat Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost prezent Erich Stradling, ambasadorul R. F. a Germaniei la Bucureşti. Cu acest prilej au fost discutate aspecte ale evoluţiei relaţiilor dintre cele două ţări, precum şi probleme internaţionale de interes comun. Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele poporului neo-zeelandez, vă mulţumesc pentru mesajul transmis din partea Consiliului de Stat şi a poporului român cu prilejul Zilei naţionale a Noii Zeelande şi la rindul meu vă adresez cu căldură aceleaşi bune urări. SIR ARTHUR ESPIRE PORRITT Guvernator General Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă mulţumesc cordial pentru urările Dumneavoastră amabile transmise cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei mele de naştere Atenţia Dumneavoastră mi-a prilejuit o bucurie sinceră. . Cu expresia deosebitei mele consideraţiuni, BRUNO KREISKY Cancelar Federal al Republicii Austria