România Liberă, februarie 1971 (Anul 29, nr. 8172-8195)

1971-02-26 / nr. 8193

Anul XXIX Nr. 8193 8 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ÎNCHEIEREA CONSFĂTUIRII PE ŢARĂ A LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT ! Joi, în sala Palatului Republi­cii, s-au desfăşurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat, orga­nizată din iniţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au avut loc in prezenţa tovarăşilor NICOLAE CEAUŞESCU, EMIL BODNARAŞ, MANEA MANES­­CU, N­.IE VERHET, IOSIF BANC, MIHAI GERE. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile a­­gricole de stat au dezbătut pro­bleme majore privind tehnolo­giile şi formele cele mai moderne de organizare a producţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agri­cole de stat, la dezvoltarea agri­culturii noastre socialiste, a în­tregii economii naţionale. In prima zi de lucru, consfătu­irea s-a ţinut pe secţii de speci­alitate — culturi de cîmp; legu­me şi cartofi; pomicultură; vi­ticultură ; taurine pentru lapte ; taurine pentru carne; ovi­ne ; porcine ; păsări şi ani­­male mici, — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecţionare continuă a activităţii în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor­­adoptate de partid în vederea ri­dicării agriculturii noastre soci­aliste pe trepte noi de progres. Reuniţi în plen, participan­ţii la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi, dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluţionate in acest sector­al economiei naţionale. Luînd cuvîntul în deschiderea şedinţei plenare, tovarăşul IO­SIF BANC, ministrul agricultu­rii, industriei alimentare, silvi­culturii şi apelor, a su­bliniat că această reuniune se înscrie pe li­nia practicii consecvente a con­ducerii partidului şi statului nos­tru de consultare largă a lucră­torilor şi specialiştilor din dife­rite sectoare­ ale economiei naţi­onale în scopul analizării temei­nice a activităţii desfăşurate în diferite compartimente ale eco­nomiei şi vieţii sociale, găsirii căilor şi mijloacelor de valo­rificare a rezervelor de creş­tere continuă a eficienţei mun­cii. Vorbitorul a exprimat convin­gerea că dezbaterile consfătui­rii, desfăşurate in lumina pre­ţioaselor indicaţii date de tova­răşul Nicolae Ceauşescu in ex­punerea făcută la şedinţa de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiembrie a­­nul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din a­­gricultura judeţului Ialomiţa şi in cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Parti­dului, se vor solda cu conclu­zii și hotărîri importante pen­tru a­ctivitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tutu­­■ ror rezervelor interne, dezvol­tarea cooperării intre între­prinderile agricole de stat, coo­perativele agricole de producţie şi întreprinderile de industrie alimentară, astfel incit fermele şi întreprinderile agricole de stat, să-şi îndeplinească pe vi­itor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot in şedinţa plenară de joi, tovarăşul ANGELO MICXILE­S­­CU, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Indus­triei Alimentare, Silviculturii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de­ stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată au fost prezentate concluziile dezbaterilor şi propu­nerile din secţiile de specialitate. In şedinţele pe secţii şi in ple­nara consfătuirii au luat cuvîn­tul 160 de delegaţi şi invitaţi care, pe fundalul realizărilor obţinute în unităţile agricole în care lucrează, au făcut­ o anali­ză cuprinzătoare în spirit cri­tic şi autocritic a deficienţelor care mai există pe linie tehnică, economică şi organizatorică, au făcut propuneri în vederea sta­bilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndepli­­rea şi depăşirea prevederilor planului de stat în actualul cin­cinal, pentru ridicarea întregii activităţi pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii şi nivelul ridi­cat al discuţiilor, valoarea pro­punerilor făcute de majori­tatea participanţilor sunt măr­turii grăitoare ale com­petenţei profesionale şi experi­enţei bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecţio­nare a muncii şi folosire mai judicioasă a capacităţilor de producţie, pentru îndeplinirea şi­­ depăşirea sarcinilor de răspun-­­­dere trasate de conducerea de­­ partid şi de stat. In cadrul lucrărilor consfă-­­ tuirii a avut loc apoi solemni-­­ tatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste şi Medalia­­ de aur - „Secera şi Ciocanul“, precum şi de ordine şi medalii ale Republicii Socialiste Româ­nia unor lucrători din agricul­tura de stat, înaltele distincţii au fost in­­mînate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român,­­ preşedintele Consiliului de Stat în încheierea dezbaterilor, primit cu vii şi îndelungi acla-­­ maţii a luat apoi cuvintul to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Cu­vîntarea secretarului general al­­ partidului a fost urmărită cu­­ deosebit interes şi subliniată in­­ repetate rînduri cu vii şi pu-­­ ternice aplauze. In numele tuturor partici­panţilor la consfătuire tovară­­­şul Iosif Banc a adresat, tova­râşului Nicolae Ceauşescu cele. mai calde mulţumiri, expri- j mind­ sentimente de recunoştin­­­ţa pentru aprecierea pozitivă pentru criticile îndreptăţi­te, pentru indicaţiile deosebit de preţioase,pe care le-a dat. Vom depune, tovarăşe secretar ge­neral — a spus vorbitorul —­­ (continu­are in pag. a 7-a) 1 în cadrul lucrărilor Consfătui­rii pe ţară a lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincţii ale Republicii Socialiste România. Pentru, merite deosebite, în în­treaga activitate desfăşurată în anii construcţiei socialiste, pen­tru contribuţia personală adusă la dezvoltarea unităţilor agri­cole în care lucrează, precum şi pentru obţinerea an de an a u­­nor producţii sporite, ridicarea continuă a productivităţii muncii ,şi­ a rentabilităţii unităţilor, a­­fost conferit titlul, de: „Erou al Muncii Socialiste" şi medalia de­­ aur „Secera şi Ciocanul”, tova­răşilor : Vasile Bratu — meca­nizator la I.A.S. Mircea Vodă, judeţul Ialomiţa, Marin Dobre­­— mecanic agricol la I.A.S. Hîrşova jud­eţul Constanţa, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iaşi, Cristache Musler —­­ tractorist la I.A.S. Teremia Mare, judeţul Timiş, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, judeţul Cluj, Mihai Stă­­nescu —­ medic veterinar, direc­tor la I.A.S. Arad, Ioan I. Vlad, inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă şi contribuţia adusă la dezvoltarea agriculturii socia­liste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I tovarăşilor : Iosif Banc — vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi minis­tru al agriculturii, industriei a­­limentare, silviculturii şi ape­lor, Angelo D. Miculescu — mi­nistru secretar de stat la Mi­nisterul agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii şi apelor, Nicolae Giosan — pre­şedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producţie şi eco­­nomico-financiară a întreprin­derilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii“ cla­sa I tovarăşilor : Ion P. Bora — inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, judeţul Dolj, Gheorghe St. Costache — mais­tru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, judeţul Prahova, Iacob D. Deneş — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, judeţul Bra­şov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, şef de fermă la I.A.S. Popeşti-Sere, municipiul Bucu­reşti, Ana C. Fîşcu — mulgă­toare la I.A.S. Variaş, judeţul Timiş, Adolf Mihai Kristoff­­— maistru viticol, şef de fermă la I.A.S. Mediaş, judeţul Sibiu, Valerian Negoiţa — inginer a­­gronom, director la I.A.S. Ba­cău, Marin Gh. Tudoran — in­giner horticultor, director la I.A.S. Medgidia, judeţul Con­stanţa, Stan M. Ţirlea — ingi­ner zootehnist, director general, la Trustul pentru producţia a­­vicolă, Constantin Zgirvaci — tractorist la I.A.S. însurăţei, ju­deţul Brăila. „Ordinul Muncii“ clasa a II-a tovarăşilor : Urania Stela A­­lexandrescu — medic veterinar, şef de fermă la I.A.S. Buzău, judeţul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist, la I.A.S. Mihăileşti, judeţul Ilfov, Anna T. Brătianu — îngrijitoare de pă­sări la I.A.S. Avicola Craiova, judeţul Dolj, Ion V. Breban — tractorist la I.A.S. Deta, jude­ţul Timiş, Dumitru I. Călin — mulgător la I.A.S. Turnu Mă­gurele, judeţul Teleorman, A­­lexandru M. Cocoşilă — ingi­ner agronom, director general [Continuare în pag. a 4-a) S­OLEMNITATEA ÎNMÂNĂRII unor Înalte distincţii începutul anului 1971 a consemnat şi prima premieră industrială din acest an : Uzina de prelucrare a alu­miniului din Slatina. Capacitatea instalată pentru prima etapă de dezvoltare a uzinei este de 12 000 tone ţevi de irigaţie şi 6 500 tone produse extrudate trase. Următoarele trei etape privind dezvoltarea uzinei vor duce la diversificarea producţiei, astfel că după etapele din anul 1972 şi 1974 aici se vor produce şi ta­ble, benzi şi folii din aluminiu, în clişeu . Aspect din secţia metalurgică. ® Vineri 26 februarie 1971 Perfecţionarea pregătirii profesionale - o importantă investiţie economică Opinii in legătură cu proiectul de lege privind perfecţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor din unităţile socialiste de stat P­e piaţa internă şi pe piaţa internaţională se desfăşoară compe­tiţia calităţii. A produselor. Dar acestea reflectă calitatea celui ce le-a produs. Pregătirea lui profesională. Pînă azi, formarea şi informarea fiecăruia era o chestiune „a lui“. Dacă-şi manifesta dorinţa să se perfecţioneze, era ajutat s-o facă. Astăzi, la noi nu­mai e o chestiune personală ci devine o problemă a statului. Pre­gătirea la nivelul exigenţelor unei epoci ce ne-a creditat printr-o neegalată generozitate — ne­ referim la rodul bogat al acestui mare „anotimp“ numit revoluţia ştiinţifică-tehnică — este considerată a fi o investiţie economică. Cu răspunderea pe care o implică, cu consecinţele care decurg... De altfel, calculindu-se consecinţele pe care le poate avea asupra economiei unei ţări o bună pregătire a cadrelor ca şi o nepregătire, s-a putut afirma că aceasta este acum o problemă ce trebuie să intereseze în aceeaşi măsură, cu aceeaşi pondere ca de pildă energetica sau problema alimentaţiei in lume. Aşa cum a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „problemele pe care ni le punem în viitor nu se pot rezolva dacă nu vom soluţiona sarci­na îmbogăţirii cunoştinţelor tuturor oamenilor muncii. Trebuie să se înţeleagă că este necesar ca toţi să studiem, şi apoi periodic, să ne aşezăm şi să recapitulăm ceea ce, am studiat, să facem astfel ca, până la urmă, ceea ce am învăţat să ne ajute să îmbunătăţim mai departe munca“. De aci şi necesitatea de a aborda larg proble­ma perfecţionării pregătirii profesionale a salariaţilor, care face o­­biectul proiectului de lege supus dezbaterii publice pentru ca oame­nii muncii din întreprinderi, centrale industriale, ministere, unităţi de cercetare, proiectare şi învăţămint, din toate organizaţiile socia­liste să-şi poată aduce contribuţia la definitivarea sa. — Concluzia la care s-a a­­juns astăzi este că invăţă­­mântul la toate nivelele tre­buie să ofere instrumentul de gindire, să,dezvolte cu­riozitatea şi aptitudinea de a gindi logic. Dar ce înseam­nă practic ? — Să înveţe matematica, ne răspunde acad. TIBERIU PO­­POVICI, directorul Institutului de calcul din Cluj. — Credeţi că toată lumea are nevoie, trebuie să înveţe matematica ? Şi în legătură cu aceasta, ,,ce“ matem­a­­tică ? îmi veţi vorbi desigur de problema îmbunătăţită invăţămîntului matematic... — Bineînţeles, precum şi la cea a instruirii în domeniul in­formaticii. Apariţia mijloacelor de calcul rapid şi utilizarea lor din ce în ce mai extinsă pretin­de o atenţie mărită, atît din par­tea matematicianului cit şi din partea instituţiilor interesate să beneficieze de maşini rapide de calcul. Aceste instituţii pot fi foarte complexe, ele pot fi chiar state. Este deci uşor de explicat caracterul organizatoric pe care îl prezintă multe din acţiunile ce se desfăşoară azi in cele două direcţii amintite. Iar răspunzîndu-vă totodată şi la prima întrebare, încă nu se poate întrezări cu suficientă CATINCA MUSCAN (Continuare în pag. a 1-a) GRABA INARTA Eugen Barbu E­xistă două pericole mari in artă: să nu faci ni­mic şi să le grăbeşti. Intr-o viaţă ce începe să se aglomereze ca ani am avut ocazia să cunosc o mulţime de oameni care au­­visat să servească muzele. Erau cu toţii talentaţi şi s-au bucurat de o încurajare directă şi ra­pidă. Profesori şi maeştri îmbrăţişau fără ezitare pe ti­nerii mei colegi de şcoală, îi lăudau in public şi aplauze­le însoţeau ascensiuni aproa­pe uluitoare. •Dotarea aceas­ta aproape suprafirească scuza şi alte defecte, cum ar fi lenea sau lipsa de atenţie la alte materii. Intr-un fel artistul este un diformat. Un pictor vede lumea prin cu­lori şi forme, un literat cre­de că fiecare dimineaţă este o metaforă care ii­ este dedi­cată de natură... Din nefericire talentul este însoţit mai rar de modestie şi mai des de o ieşire din fi­inţa proprie, de o agresivita­te fără margini. De dragul unui cuvint spiritual, un poet sacrifică o prietenie. El tră­ieşte pentru succes, pentru admiraţia stim­ilă imediat in­ ceilalţi şi asta ii dă o imagine grandioasă a propriilor cali­tăţi. Nu ştiu cit de modest va (Continuare in pag. a 7-a) mm­tele consiliului de miniştri, ION GHEORGHE MAURER. APRIMIT PE SECRETARUL DE STAT DIN MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE AL REPUBLICII FEDERALE A Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, joi, la a­­miază, pe Paul Frank, secre­tar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Republi­cii Federale a Germaniei. La convorbire, desfășurată într-o atmosferă cordială, a participat Vasile Gliga, ad­junct al ministrului afacerilor­ externe. A fost prezent Erich Strad­­ling, ambasadorul R. F. a Ger­maniei la Bucureşti. Cu acest prilej au fost dis­cutate aspecte ale evoluţiei relaţiilor dintre cele două ţări, precum şi probleme internaţio­nale de interes comun. Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele poporului neo-zeelandez, vă mulţumesc pentru mesajul transmis din partea Consiliului de Stat şi a poporului român cu pri­lejul Zilei naţionale a Noii Zeelande şi la rindul meu vă adresez cu căldură aceleaşi bune urări. SIR ARTHUR ESPIRE PORRITT Guvernator General Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă mulţumesc cordial pentru urările Dumneavoastră amabile transmise cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei mele de naştere Atenţia Dumneavoastră mi-a prilejuit o bucurie sinceră. . Cu expresia deosebitei mele consideraţiuni, BRUNO KREISKY Cancelar Federal al Republicii Austria

Next