România literară, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 27-39)
1970-09-16 / nr. 38
Proiecte literare Victor Eftimiu Ca de obicei, destui vizitatori matinali în marele salon al locuinţei lui Victor Eftimiu din strada Dr. Marcovici. In birou, în obişnuitu-i halat, dramaturgul, poetul, prozatorul, ziaristul Eftimiu corectează un manuscris pe care tocmai îl aşteaptă o tînără de la teatru. Mă primeşte cu afecţiune şi-mi răspunde prompt: — Sub tipar am volumul al doilea din Opere care va cuprinde tragediile „Prometeu“, „Thebaida“ şi „Atrizii“. Am revăzut şi corecturile. Scriu mereu la o nouă piesă în 8 tablouri pe care am intitulat-o „Femeia de departe“. — Despre ce e vorba ? — E povestea unei intelectuale care doreşte să ajungă celebră în străinătate. Ea găseşte într-adevăr un „mecena“ care o distribuie în mai multe filme, dar îşi dă seama treptat că nu e hărăzită cu talentul care i-ar îngădui să treacă rampa şi ecranul şi sfîrşeşte prin a se sinucide. — Altceva 7 — Un volum de douăsprezece nuvele „Neguţătorul de idei“. Manuscrisul este aproape pus la punct şi îl voi preda în curînd unei edituri. Al. RAICU Ancheta „României literare" Fascinaţia literaturii Purtînd cu muncitorii dialoguri referitoare la gust, plăcere, ideal estetic, a reieşit o varietate de cerinţe cel puţin la fel de bogată ca şi modalităţile literare contemporane. Prin problematica tot mai largă abordată de scriitorii noştri, cele mai felurite dorinţe de frumos literar pot fi satisfăcute ; conştiinţa realităţii estetice s-a lărgit considerabil. Pornind la întemeierea conştiinţei estetice contemporane, literatura noastră are în vedere mai toate categoriile individualităţii umane. Discutînd cu cîţiva muncitori de la Uzinele Electroputere — Craiova poeziile „Elogiu*, „Peisaj cu bătrîni* şi „Cîntec* de Nichita Stănescu, am primit următoarele replici ! Ştefan Moisescu: „Nu pot zice care dintre poezii este mai bună. Mie însă mi-a plăcut «Cîntec». M-a preocupat subiectul ei mai mult. Eu mă gîndesc uneori la amintiri şi la ce surprize poate aduce clipa* . Nicolae Coandă : „Poeţii mei preferaţi sînt Blaga şi Arghezi. De aceea mie mi-a plăcut „Peisaj cu bătrîni*, îmi reaminteşte prin subiect — „De-a v-aţi-ascunselea* a lui Arghezi şi prin atmosferă de Blaga . Moţoiu Spiridon : „Poeţii mei preferaţi sunt Beniuc şi Arghezi. Mie mi-a plăcut „Elogiu*, pentru că e directă ca poezia lui Beniuc şi surprinzătoare ca poeziile lui Arghezi*. Varietatea preferinţelor estetice începe deci chiar de la creaţiile unuia şi aceluiaşi scriitor. Blagoe Ştefan, şef schimb Jurnale C.S. Reşiţa, este un cititor al lui Zaharia Stancu, Marin Preda, Aurel Baranga şi M. R. Paraschivescu. „M-am hotărît să urmăresc evoluţia, destinul acestor scriitori. Le-am cumpărat aproape toate cărţile care mi-au plăcut. De Zaharia Stancu am „Şatra“ şi „Pădurea nebună* , aceasta din urmă mi-a plăcut îndeosebi. Cu toate că n-a prezentat o scenă socială neobişnuită, romancierul a ştiut să dea semnificaţii unor lucruri mute. Marin Preda mi-a plăcut cu „Intrusul* şi „Moromeţii* volumul doi, pentru că aici abordează mai multe probleme sociale. Cu toate că a publicat şi „Tristele*, M.R. Paraschivescu a rămas pentru mine prin „Cîntice ţigăneşti*. Iar Aurel Baranga mi-a dat cel mai mult, mie, în „Sflntul Mitică Blajina*. In biblioteca uzinei Electroputere am găsit în fişele de cititori foarte bine ilustrată ideea de mai sus. De exemplu, Vasile Rebreanu este foarte citit cu „De chemat bărbatul pe stele* şi mai puţin cu „Casa* ; D.R. Popescu este mai gustat cu nuvelele decît cu romanul „F*; Ion Grecea cu „Moartea Lebedei* decit cu celelalte romane ; Ben Corlaciu cu „Cazul doctorul Udrea* ; Eugen Barbu cu „Şoseaua Nordului* şi „Balonul e rotund* ; Radu Theodoru cu „Brazdă şi Palaş“ decît cu „Strămoşii*; Vintilă Corbul cu „Dinastia S.B.“ decît cu „Cenuşă şi orhidee la New York“ ; Geo Bogza cu „Cartea Oltului* mai mult decît cu „175 de minute la Mizil* ; Horia Stancu, mai mult cu „Fanar“ decît cu „Asklepsios“. In biblioteca uzinelor „Electronica“, situaţia cărţilor preferate din acelaşi autor era în mod sensibil alta, aşa cum a rezultat din altă anchetă. Trecînd de la un autor la mai mulţi, In mod comparativ, am găsit o situaţie aproape asemănătoare. In timp ce la Uzinele Electroputere şi Electronica, Haralamb Zincă era foarte citit cu romanele sale poliţiste, la C.S. Reşiţa, C.S. Hunedoara, Tractorul Braşov acelaşi autor înregistra mult mai puţin interes. Eugen Jebeleanu era foarte cunoscut peste tot, dar plăcea în mod deosebit unui număr mai mare de muncitori din Brăila, Hunedoara şi Reşiţa. Alexandru Philippide şi Ştefan Augustin Doinaş erau preferaţi în Ploieşti, Braşov şi Hunedoara. Bineînţeles că situaţia se datorează nu numai problematicii şi stilului unei cărţi sau al unui autor, ci şi mişcării cărţii în librăriile şi bibliotecile oraşului. La Uzinele „Tractorul“ Braşov există o librărie în care s-au vîndut într-o lună doar 80 de cărţi, deşi uzina are 9 000 de muncitori. Librăria însă e aprovizionată cu cărţi de genul „Tragicul exilului“, care în mod firesc s-ar putea vinde în oraş, în timp ce, ne spune vînzătoarea, Ana Blandiana şi Marin Sorescu, foarte ceruţi în ultima vreme, ne sunt refuzaţi la corectură. Se găseau acolo cărţi şi de 10—15 ani, după informaţiile vînzătoarei G.S. La Hunedoara, de exemplu, se duce o politică de vînzare a cărţii „care tamponează dorinţa muncitorilor de a mai cumpăra cărţi- Li se pun oamenilor, pe lîngă o carte căutată, alte patru-cinci cărţi, care n-au tangenţă cu interesul lor“. (Victor Petroiescu — maistru topitor C.S. Hunedoara). La Craiova, chiar bibliotecara uzinelor Electroputere, (Dascălu Ecaterina) cumpără foarte puţine cărţi din literatura noastră (circa 25 titluri în 100 exemplare — din 800 exemplare intrate în ultimul an) şi nu le recomandă, aşteaptă liste de la cititori. Conflictul care există între bibliotecă şi sindicatul Uzinei, se repercutează asupra cititorilor. „Decît trei cititori cu cîte o carte citită, mai bine unul cu trei citite“ (!), afirmă bibliotecara. In urmă cu numai doitrei ani, biblioteca avea 6 000 de cititori. Intre timp, s-au desfiinţat multe biblioteci, volante de secţie. Acum biblioteca are numai 800 de cititori. In curînd se va da in folosinţă în uzină un club, cu bibliotecă şi sală de lectură. Totuşi, bibliotecara doreşte : „să fie cumulate cărţile în clubul cartierului Electroputere“. Bibliotecile volante de secţie, pe care le-am vizitat, sunt prăfuite şi conţin cărţi de acum zece ani. „Dumneavoastră recomandaţi cărţile româneşti contemporane, tovarăşă bibliotecară !“ „Las la alegerea cititorilor*. Iar în rafturi, cărţile sînt aşezate pe trei rinduri, şi nimeni altcineva decît bibliotecara nu ştie ce cărţi i-au intrat şi ce cărţi se găsesc pitite în spatele primului rînd vizibil. Muncitorii mărturisesc că „nu au citit niciodată aşa de mult ca în ultimii ani. Cred că se vînd de zeci de ori mai multe cărţi în anii aceştia, înainte, nici nu exista interes pentru cultura noastră* (Bagoi Iosef — topitor prim-Reşiţa, şi Victor Petroiescu — maistru topitor — Hunedoara). Realismul contemporan, tratând probleme dintre cele mai variate ale afirmării personalităţii umane în epocă (erosul, pasiunile istorice, artistice şi ştiinţifice, politicul, etnicul, etc.), găseşte în rîndul muncitorilor cititori pasionaţi. Toth Ludovic, maistru jurnal 1 — C.S. Reşiţa caută „cărţile în care e vorba despre destinul ţării noastre“. Autorii săi preferaţi „descind din Thomas Mann“. Imi recomandă să citesc : „Mein Reşiţa — de Anton Breitenhoffer, o carte foarte realistă“. Leininger Ion, topitor şef — C.S. Reşiţa citeşte mai ales poezie: Eugen Jebeleanu, Haralambie Ţugui, Marin Sorescu, Mărgăuan Ion — oţelar — C.S. Reşiţa, citeşte acum „Trilogia în alb“ a lui Constantin Chiriţă şi reciteşte „Francisca“ lui, N. Breban. Pogoran Mişu, topitor 1 — C.S. Reşiţa, citeşte „Casa“ lui V. Rebreanu. Constantin Sitaru — topitor 2 — C.S. Reşiţa, citeşte „Cuscrii“ lui Al. I. Ghika. Lupşan Mihai, maistru şef cuptoare Reşiţa — citeşte seria romanelor istorice a lui I. Ludo şi mărturiseşte jenat: „din scriitorii mai * tineri, regret, am citit numai proză scurtă, pentru că aşa e omul, are inerţie“. Dintre scriitorii tineri, la Electroputere Craiova cel mai citit este Petru Popescu cu „Prins“. Muncitorul Mihai Copoieru mărturiseşte că „este ultima lui carte preferată". Necula Stan, cocserie C.S. Reşiţa, cunoaşte „proza scurtă contemporană “ N. Velea, D. Ţepeneag, Fănuş Neagu, Mazilu, Vasile Bâran, Gheorghe Suciu, „Citesc mai greu romane, prefer nuvela şi schiţa“. Avem scriitori cu talente puternice şi armonioase şi de cele mai variate genuri şi stiluri : „Acesta — spune Matei Nicolae, lăcătuş C. M„ uzinele 1 Mai Ploieşti — acesta este un artist care face mult pentru noi, ne place", după ce citise „Jurnal de bord* de Şt. Aug. Doinaş . „Mie mi se pare că scriitorul acesta — Demostene Botez — a trăit alături de mine, mi-a dat acelaşi răspuns cu cel pe care-l simţeam eu că mi se potriveşte“ — spune lăcătuş Păpuşe Ioan — 1 Mai Ploieşti. Iar Gheorghe Cărbunaru, lăcătuş la aceeaşi uzină, sintetizează pentru mine ideea anchetei de faţă, spunînd : „N-aş avea o preferinţă pentru un singur scriitor. Oricînd, unul din scriitorii ceilalţi poate să găsească un răspuns la problemele şi la gusturile mele, iar pentru altul să se găsească alt scriitor care să-l incinte*. Se pot naşte oricîte stiluri noi, există cititorii. Ovidiu ALEXANDRU CONSTANTIN BRANCUŞI PASĂREA VIMASTRA 2 România literară Noutăţi A. I. Odobescu — SCENE ISTORICE (Editura Ion Creangă, colecţia „Biblioteca şcolarului“), 10 basme mitologice — Călătorie din Paris la Londra, cu un cuvînt despre mitologie de Tudor Vianu, ediţie îngrijită şi note de G. Pienescu, prefaţă de V. Crăciun, 232 pagini, lei 3,50 Zaharia Stancu — CÎNTEC ȘOPTIT (Editura Cartea Românească), versuri, 168 pagini, lei 11 Maia Belciu — MOARTEA CENTAURULUI (Editura Cartea Românească), roman, 284 pagini, lei 6,50 Dumitru M. Ion — PAȘTELE CAILOR (Editura Cartea Românească), roman, 189 pagini, lei 5,25 Adrian Cernescu — ANACRON (Editura Eminescu), roman, 372 pagini, lei 10,50 Kemény János — VRĂJITOAREA APELOR (Editura Eminescu), roman, traducere din L maghiară de Paul Drumaru, 324 pagini, lei 8 Vasile Vlad — OMUL FARA VOIE (Editura Cartea Românească), versuri, 122 pagini, lei 8 in librării István Horváth — O MĂRGICĂ, DOUĂ MĂRGELE (Editura Kriterion), basme populare din Ózd (în 1. maghiară), ilustraţii de Ferenc Deák, 192 pagini, lei 11 Imre Gúzs — NĂLUCA CU PĂRUL ALB (Editura Kriterion), povestire pentru copii (în 1. maghiară), 144 pagini, lei 3,75 Erika Hübner-Bart — ÎNTOARCEREA PRIMĂVERII (Editura Kriterion), nuvele (în 1. germană), 146 pagini, lei 4,25 ★ Boccaccio — DECAMERONUL, vol. I şi II (Editura Cartea Românească), traducere din limba italiană de Eta Boeriu, prefaţă de Alexandru Bălăci, 888 pagini, lei 19,50 Charles Dickens — DOCUMENTELE POSTUME ALE CLUBULUI PICKWICK, vol. I şi II (Editura Cartea Românească), traducere din 1. engleză de Ion Pas şi Nicolae Popescu, 880 pagini, lei 27 Georges Simenon — MAIGRET ŞI HOŢUL LENEŞ (Editura Univers, colecţia „Enigma“), traducere din limba franceză de Liviu Ticu, 118 pagini, lei 3,75