România literară, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 27-39)

1970-09-16 / nr. 38

Proiecte literare Victor Eftimiu Ca de obicei, destui vizi­tatori matinali în marele salon al locuinţei lui Vic­tor Eftimiu din strada Dr. Marcovici. In birou, în o­­bişnuitu-i halat, dramatur­gul, poetul, prozatorul, zia­ristul Eftimiu corectează un manuscris pe care toc­mai îl aşteaptă o tînără de la teatru. Mă primeşte cu afecţiune şi-mi răspunde prompt: — Sub tipar am volu­mul al doilea din Opere care va cuprinde tragediile „Prometeu“, „Thebaida“ şi „Atrizii“. Am revăzut şi corecturile. Scriu mereu la o nouă piesă în 8 tablouri pe care am intitulat-o „Femeia de departe“. — Despre ce e vorba ? — E povestea unei inte­lectuale care doreşte să a­­jungă celebră în străină­tate. Ea găseşte într-ade­­văr un „mecena“ care o distribuie în mai multe filme, dar îşi dă seama treptat că nu e hărăzită cu talentul care i-ar îngădui să treacă rampa şi ecranul şi sfîrşeşte prin a se sinu­cide. — Altceva 7 — Un volum de două­sprezece nuvele „Neguţă­torul de idei“. Manuscrisul este aproape pus la punct şi îl voi preda în curînd unei edituri. Al. RAICU Ancheta „României literare" Fascinaţia literaturii Purtînd cu muncitorii dia­loguri referitoare la gust, plă­cere, ideal esteti­c, a reieşit o varietate de cerinţe cel puţin la fel de bogată ca şi modali­tăţile literare contemporane. Prin problematica tot mai lar­gă abordată de scriitorii noş­tri, cele mai felurite dorinţe de frumos literar pot fi satis­făcute ; conştiinţa realităţii es­tetice s-a lărgit considerabil. Pornind la întemeierea conşti­inţei estetice contemporane, li­teratura noastră are în vedere mai toate categoriile indivi­dualităţii umane. Discutînd cu cîţiva munci­tori de la Uzinele Electropu­­tere — Craiova poeziile „Elo­giu*, „Peisaj cu bătrîni* şi „Cîntec* de Nichita Stănescu, am primit următoarele re­plici ! Ştefan Moisescu: „Nu pot zice care dintre poezii este mai bună. Mie însă mi-a plă­cut «Cîntec». M-a preocupat subiectul ei mai mult. Eu mă gîndesc uneori la amintiri şi la ce surprize poate aduce cli­pa* . Nicolae Coandă : „Poe­ţii mei preferaţi sînt Blaga şi Arghezi. De aceea mie mi-a plăcut „Peisaj cu bătrîni*, îmi reaminteşte prin subiect — „De-a v-aţi-ascunselea* a lui Arghezi şi prin atmosferă de Blaga . Moţoiu Spiridon : „Poe­ţii mei preferaţi sunt Beniuc şi Arghezi. Mie mi-a plăcut „Elogiu*, pentru că e directă ca poezia lui Beniuc şi sur­prinzătoare ca poeziile lui Ar­ghezi*. Varietatea preferinţelor estetice începe deci chiar de la creaţiile unuia şi aceluiaşi scriitor. Blagoe Ştefan, şef schimb Jurnale C.S. Reşiţa, este un cititor al lui Zaharia Stancu, Marin Preda, Aurel Baranga şi M. R. Paraschives­­cu. „M-am hotărît să urmă­resc evoluţia, destinul acestor scriitori. Le-am cumpărat a­proape toate cărţile care mi-au plăcut. De Zaharia Stancu am „Şatra“ şi „Pădurea ne­bună* , aceasta din urmă mi-a plăcut îndeosebi. Cu toate că n-a prezentat o scenă socială neobişnuită, romancierul a ştiut să dea semnificaţii unor lucruri mute. Marin Preda mi­-a plăcut cu „Intrusul* şi „Moromeţii* vo­lumul doi, pentru că aici a­­bordează mai multe probleme sociale. Cu toate că a publicat şi „Tristele*, M.R. Paraschi­­vescu a rămas pentru mine prin „Cîntice ţigăneşti*. Iar Aurel Baranga mi-a dat cel mai mult, mi­e, în „Sflntul Mi­tică Blajina*. In biblioteca uzinei Electroputere am găsit în fişele de cititori foarte bine ilustrată ideea de mai sus. De exemplu, Vasile Rebreanu este foarte citit cu „De chemat băr­batul pe stele* şi mai puţin cu „Casa* ; D.R. Popescu este mai gustat cu nuvelele decît cu romanul „F*; Ion Grecea cu „Moartea Lebedei* decit cu celelalte romane ; Ben Corla­­ciu cu „Cazul doctorul U­­drea* ; Eugen Barbu cu „Şo­seaua Nordului* şi „Balonul e rotund* ; Radu Theodoru cu „Brazdă şi Palaş“ decît cu „Strămoşii*; Vintilă Corbul cu „Dinastia S.B.“ decît cu „Ce­nuşă şi orhidee la New York“ ; Geo Bogza cu „Cartea Oltului* mai mult decît cu „175 de mi­nute la Mizil* ; Horia Stancu, mai mult cu „Fanar“ decît cu „Asklepsios“. In biblioteca uzi­nelor „Electronica“, situaţia cărţilor preferate din acelaşi autor era în mod sensibil alta, aşa cum a rezultat din altă anchetă. Trecînd de la un autor la mai mulţi, In mod comparativ, am găsit o situaţie aproape a­­semănătoare. In timp ce la Uzinele Electroputere şi Elec­tronica, Haralamb Zincă era foarte citit cu romanele sale poliţiste, la C.S. Reşiţa, C.S. Hunedoara, Tractorul­ Bra­­şov acelaşi autor înregistra mult mai puţin interes. Eu­gen Jebeleanu era foarte cu­noscut peste tot, dar plăcea în mod deosebit unui nu­măr mai mare de muncitori din Brăila, Hunedoara şi Re­şiţa. Alexandru Philippide şi Ştefan Augustin Doinaş erau preferaţi în Ploieşti, Braşov şi Hunedoara. Bineînţeles că si­tuaţia se datorează nu numai problematicii şi stilului unei cărţi sau al unui autor, ci şi mişcării cărţii în librăriile şi bibliotecile oraşului. La Uzi­nele „Tractorul“ Braşov exis­tă o librărie în care s-au vîn­­dut într-o lună doar 80 de cărţi, deşi uzina are 9 000 de muncitori. Librăria însă e a­­provizionată cu cărţi de ge­nul „Tragicul exilului“, care în mod firesc s-ar putea vinde în oraş, în timp ce, ne spune vînzătoarea, Ana Blandiana şi Marin Sorescu, foarte ceruţi în ultima vreme, ne sunt re­fuzaţi la corectură. Se găseau acolo cărţi şi de 10—15 ani, după informaţiile vînzătoarei G.S. La Hunedoara, de e­­xemplu, se duce o politică de vînzare a cărţii „care tampo­nează dorinţa muncitorilor de a mai cumpăra cărţi- Li se pun oamenilor, pe lîngă o carte căutată, alte patru-cinci cărţi, care n-au tangenţă cu interesul lor“. (Victor Petroiescu — maistru topitor C.S. Hunedoa­ra). La Craiova, chiar bibliote­cara uzinelor Electroputere, (Dascălu Ecaterina) cumpără foarte puţine cărţi din litera­tura noastră (circa 25 titluri în 100 exemplare — din 800 exemplare intrate în ultimul an) şi nu le recomandă, aş­teaptă liste de la cititori. Con­flictul care există între biblio­tecă şi sindicatul Uzinei, se repercutează asupra cititorilor. „Decît trei cititori cu cîte o carte citită, mai bine unul cu trei citite“ (!), afirmă biblio­tecara. In urmă cu numai doi­­trei ani, biblioteca avea 6 000 de cititori. Intre timp, s-au desfiinţat multe biblioteci, vo­lante de secţie. Acum bibliote­ca are numai 800 de cititori. In curînd se va da in folosinţă în uzină un club, cu bibliote­că şi sală de lectură. Totuşi, bibliotecara doreşte : „să fie cumulate cărţile în clubul cartierului Electroputere“. Bi­bliotecile volante de secţie, pe care le-am vizitat, sunt pră­fuite şi conţin cărţi de acum zece ani. „Dumneavoastră re­comandaţi cărţile româneşti contemporane, tovarăşă biblio­tecară !“ „Las la alegerea ci­titorilor*. Iar în rafturi, căr­ţile sînt aşezate pe trei rin­­duri, şi nimeni altcineva decît bibliotecara nu ştie ce cărţi i-au intrat şi ce cărţi se gă­sesc pitite în spatele primului rînd vizibil. Muncitorii mărturisesc că „nu au citit niciodată aşa de mult ca în ultimii ani. Cred că se vînd de zeci de ori mai multe cărţi în anii aceştia, înainte, nici nu exista interes pentru cultura noastră* (Bagoi Iosef — topitor prim-Reşiţa, şi Victor Petroiescu — maistru topitor — Hunedoara). Realismul contemporan, tra­­tând probleme dintre cele mai variate ale afirmării personali­tăţii umane în epocă (erosul, pasiunile istorice, artistice şi ştiinţifice, politicul, etnicul, etc.), găseşte în rîndul munci­torilor cititori pasionaţi. Toth Ludovic, maistru jurnal 1 — C.S. Reşiţa caută „cărţile în care e vorba despre destinul ţării noastre“. Autorii săi pre­feraţi „descind din Thomas Mann“. Imi recomandă să ci­tesc : „Mein Reşiţa — de An­ton Breitenhoffer, o carte foar­te realistă“. Leininger Ion, to­pitor şef — C.S. Reşiţa citeşte mai ales poezie: Eugen Je­beleanu, Haralambie Ţugui, Marin Sorescu, Mărgăuan Ion — oţelar — C.S. Reşiţa, ci­teşte acum „Trilogia în alb“ a lui Constantin Chiriţă şi re­citeşte „Francisca“ lui, N. Bre­­ban. Pogoran Mişu, topitor 1 — C.S. Reşiţa, citeşte „Casa“ lui V. Rebreanu. Constantin Sitaru — topitor 2 — C.S. Re­şiţa, citeşte „Cuscrii“ lui Al. I. Ghik­a. Lupşan Mihai, maistru şef cuptoare Reşiţa — citeşte seria romanelor istorice a lui I. Ludo şi mărturiseşte jenat: „din scriitorii mai * ti­neri, regret, am citit numai proză scurtă, pentru că aşa e omul, are inerţie“. Dintre scri­itorii tineri, la Electroputere Craiova cel mai citit este Pe­tru Popescu cu „Prins“. Mun­citorul Mihai Copoieru mărtu­riseşte că „este ultima lui car­te preferată". Necula Stan, coc­­serie C.S. Reşiţa, cunoaşte „proza scurtă contemporană “ N. Velea, D. Ţepeneag, Fă­­nuş Neagu, Mazilu, Vasile Bâ­­ran, Gheorghe Suciu, „Citesc mai greu romane, prefer nuve­la şi schiţa“. Avem scriitori cu talente pu­ternice şi armonioase şi de cele mai variate genuri şi sti­luri : „Acesta — spune Matei Nicolae, lăcătuş C. M„ uzinele 1 Mai Ploieşti — acesta este un artist care face mult pen­tru noi, ne place", după ce citise „Jurnal de bord* de Şt. Aug. Doinaş . „Mie mi se pare că scriitorul acesta — Demostene Botez — a trăit alături de mine, mi-a dat a­­celaşi răspuns cu cel pe care-l simţeam eu că mi se potriveş­te“ — spune lăcătuş Păpuşe Ioan — 1 Mai Ploieşti. Iar Gheorghe Cărbunaru, lăcătuş la aceeaşi uzină, sintetizează pentru mine ideea anchetei de faţă, spunînd : „N-aş avea o preferinţă pentru un singur scriitor. Oricînd, unul din scriitorii ceilalţi poate să gă­sească un răspuns la proble­mele şi la gusturile mele, iar pentru altul să se găsească alt scriitor care să-l incinte*. Se pot naşte oricîte stiluri noi, există cititorii. Ovidiu ALEXANDRU CONSTANTIN BRANCUŞI PASĂREA VIMASTRA 2 România literară Noutăţi A. I. Odobescu — SCE­NE ISTORICE (Editura Ion Creangă, colecţia „Biblio­teca şcolarului“), 10 basme mitologice — Călătorie din Paris la Londra, cu un cu­­vînt despre mitologie de Tudor Vianu, ediţie îngri­jită şi note de G. Pienes­­cu, prefaţă de V. Crăciun, 232 pagini, lei 3,50 Zaharia Stancu — CÎN­TEC ȘOPTIT (Editura Cartea Românească), ver­suri, 168 pagini, lei 11 Maia Belciu — MOAR­TEA CENTAURULUI (E­­ditura Cartea Româneas­că), roman, 284 pagini, lei 6,50 Dumitru M. Ion — PAȘ­TELE CAILOR (Editura Cartea Românească), ro­man, 189 pagini, lei 5,25 Adrian Cernescu — A­NACRON (Editura Emi­­nescu), roman, 372 pagini, lei 10,50 Kemény János — VRĂ­JITOAREA APELOR (E­­ditura Eminescu), roman, traducere din L maghiară de Paul Drumaru, 324 pa­gini, lei 8 Vasile Vlad — OMUL FARA VOIE (Editura Car­tea Românească), versuri, 122 pagini, lei 8 in librării István Horváth — O MĂRGICĂ, DOUĂ MĂR­GELE (Editura Kriterion), basme populare din Ózd (în 1. maghiară), ilustraţii de Ferenc Deák, 192 pagini, lei 11 Imre Gúzs — NĂLUCA CU PĂRUL ALB (Editura Kriterion), povestire pentru copii (în 1. maghiară), 144 pagini, lei 3,75 Erika Hübner-Bart — ÎNTOARCEREA PRIMĂ­VERII (Editura Kriterion), nuvele (în 1. germană), 146 pagini, lei 4,25 ★ Boccaccio — DECAME­RONUL, vol. I şi II (Edi­tura Cartea Românească), traducere din limba italia­nă de Eta Boeriu, prefaţă de Alexandru Bălăci, 888 pagini, lei 19,50 Charles Dickens — DO­CUMENTELE POSTUME ALE CLUBULUI PICK­WICK, vol. I şi II (Editu­ra Cartea Românească), traducere din 1. engleză de Ion Pas şi Nicolae Popes­cu, 880 pagini, lei 27 Georges Simenon — MAIGRET ŞI HOŢUL LE­NEŞ (Editura Univers, co­lecţia „Enigma“), traduce­re din limba franceză de Liviu Ticu, 118 pagini, lei 3,75

Next