România literară, octombrie-decembrie 1973 (Anul 6, nr. 40-52)
1973-11-08 / nr. 45
Proletari din toate ţările, unîţi-vo ! România literară Anul VI, nr. 45, joi 8 noembrie, 1973 Saptaminal de literatură şi artă MEMENTO RĂSFOIM cu legitim interes rele peste o sută de numere ale revistei noastre, — cite se cuprind intre ziua de 3 noiembrie 1971, marcată de istorica expunere in fata Plenarei Comitetului Central al Partidului de către secretarul său general Nicolae Ceauşescu, şi prima săptămină a acestui noiembrie 1973 In felurite moduri s-a manifestat, în aceşti doi ani, însuşirea ideilor, a argumentelor, a chemării Partidului adresată atunci în vederea perfecţionării tuturor laturilor vieţii economico-sociale care să ducă la aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi conuniste, la ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi la desciderea largă a căilor pentru afirmarea in viaţă a acestor principii. Enunţindu-le, conducătorul Partidului şi Statului sublinia că realizarea lor trebuie să devină cauza permanentă a întregului popor, căci numai cu participarea tuturor oamenilor muncii vom putea rezolva cu succes aceste probleme deosebit de complexe. Intr-adevăr, în toate sectoarele de activitate, în toate unităţile construcţiei socialiste, pe şantierele industriale sau agricole, in viaţa tuturor instituţiilor, în viaţa familială cuvîntul Partidului a adus un suflu proaspăt, un freamăt nou de conştiinţă civică. Literatura, artele, prin cei mai dăruiţi reprezentanţi ai lor, şi-au manifestat cu elevată vibraţie adeziunea. Ca atare, recitim astăzi cu un viu interesatit anchetele şi colocviile noastre (acestea privind fie raportul specific dintre temă şi valoare, dintre semnificaţia morală a operei şi limbajul ei estetic, fie multiplele aspecte pe coordonatele universului artei noastre), cit şi articolele din pagina 3, deschisă tuturor scriitorilor sub nobila egidă a confesiunii lui Geo Bogza . De ce scriu, sau alitea dintre opiniile şi confesiunile unor importanţi purtători ai condeiului, alături de paginile, număr de număr, consacrate poeziei, prozei sau criticii, nu mai puţin artelor noastre. Oricit de zgirciţi am fi cu cifrele, e greu să nu notăm că numai ultimul nostru colocviu a adus semnătura a 44 de participanţi şi că, în ansamblu, aceşti doi ani totalizează ca expresie directă cîteva sute de voci scriitoriceşti (aproape o treime din ele fiind, succesiv, prezente cu „scrisori" din diferite părţi ale globului unde s-au aflat ca vrednice afirmări ale literaturii noastre). Nu lipsesc, desigur, din aceste veritabile mărturii ale timpului nostru observaţia critică, privind propria creaţie şi propria ambianţă, nu mai puţin referinţele de exigenţă privind peisajul general al artei cuvintului românesc, cele de ordin obiectiv, instituţional (edituri, reviste, scena, ecranul), ca şi cele de ordin pur subiectiv, confruntând atitudini, interpretări specifice unei culturi tot mai deschise dezbaterii creatoare, dezbatere prin ea însăşi stimulatoare în dinamica valorilor de esenţă şi de semnificaţie. Dar mai presus de toate acestea şi validînd, astfel, coordonatele actuale de dezvoltare a culturii naţionale, sunt consideraţiile, opţiunile atestind — sub indicele contemporaneităţii de conţinut şi de modalitate estetică — tocmai fecunda receptivitate a scriitorimii noastre la ideile, la sugestiile, la chemarea atit de profund umanistă a conducerii de Partid, a exponentului ei cel mai autorizat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De aici şi memoria activă, concretizată mai pregnant artisticeşte în multe dintre operele scriitorilor, pentru care cuvintele ce le-au fost adresate acum doi ani răsună ca un ecou de ample rezonanţe in conştiinţa lor : „Redaţi in artă măreţele transformări socialiste ale ţării, munca clocotitoare a milioanelor de oameni ; veţi găsi şi contradicţii şi conflicte, reale nu închipuite, şi fapte măreţe, emoţionante, demne de numele de om ! Redaţi şi frumosul şi iubirea în înţelesul lor măreţ ! Folosiţi arma umorului, satirizaţi defectele care se manifestă în societate şi la oameni ! Faceţi din arta voastră un instrument de perfecţionare continuă a societăţii, a omului, de afirmare a dreptăţii şi echităţii sociale, a modului de muncă şi viaţă socialistă şi comunistă !" Se înţelege că un asemenea vast program impune o arie tot mai largă a cunoaşterii, un efort tot mai intens de re-creare şi semnificare a realităţii, un spirit militant în accepţiunea cea mai înaltă a artei cuvintului, o etică a creaţiei literare in bogăţia de conţinut şi in frumuseţea expresiei sub amprenta cea mai valabilă a originalităţii. S-au conferit, in aceşti doi ani, de către Uniunea Scriitorilor şi asociaţiile ei, de către reviste, numeroase premii pentru poezie, proză, teatru, publicistică, critică şi istorie literară, pentru tehnica ediţiilor. Zeci şi zeci de nume de scriitori, din toate generaţiile, dar mai ales din rîndurile tinere, zeci şi zeci de titluri au fost proiectate în conştiinţe. Nădăjduim că nu puţine dintre ele au răspuns nobilei chemări a secretarului general al Partidului, glas al ţării, al întregii naţiuni, care, cu nelimitată încredere, cu tot mai semnificativă dragoste, prin cele mai sensibile antene ale spiritualităţii aşteaptă opere reflectînd-o pe ea însăşi, chipul ei cel de astăzi şi de mîine. George Ivaşcu I Nicolae Grigorescu: „La Posada“ (Din albumul Nicolae Grigorescu de Vasile Varga, recent apărut in Editura Meridiane) MIHAIL SADOVEANU (pag. 3,7) B. FUNDOIANU (pag. 16-18) SONATĂ Ca să poată să cînte ciocîrlia Se înalţă pe aripi în slăvi, Cucul se strigă singur pe nume Prin livezi, prin dumbrăvi. Frunzele nu vor să adoarmă, Se leagănă ca pe valuri in vint, Carcerii cu viori cu tot Se ascund în pămînt. XI 1973 Toamnă parcă ar fi, căzută din cer, Primăvară parcă ar fi, cu-nfloriri. Ne-aducem aminte c-avem o inimă In care mai zac vechi iubiri. Peste noi ca şi peste codri Şuieră uneori norii turbaţi. Cu degetul la poarta cerului Nu te grăbi să suni, ori să baţi. Fluturii trăiesc o singură zi. Apar în zori şi pier în amurg. Peste noi ca şi peste fluturi. Stelele cerului curg. ZAHARIA STANCU