România Pitorească, 1974 (nr. 1-12)

1974-01-01 / nr. 1

Redacţia revistelor de turism editate de Ministerul Turismului B PgMbIHMM POP SIMION redactor şef TOMA GEORGE MAIORESCU redactor şef adjunct 15. 1­974 Adresa: Bucureşti 4, Bd. Republicii nr. 4, tel. 15.84.58.1 (cond.) 15.97 00.08.09 int. 0 (red.) Tiparul: Combinatul poligrafic «Casa Scînteii» — Bucureşti 43528 Responsabil de număr: VALENTIN HOSSU-LONGIN Prezentare grafică: EMIL CHENDEA Coperta I: Pe Colţii Pelegii, in Retezat Coperta IV: Festivalul datinilor şi obiceiurilor laice de iarnă «Marmaţia ’73» — joc de măşti (foto Emílián Cristea) sumar sssssssssssssssssssss Pag. 4: Musafirul nostru: acad. Şerban Ţiţeica ,, 5: Alba lulia — de M.I. Pascu ,, 7: Cuhea lui Bogdan Vodă de Val Hossu ,, 11: Emilian Cristea: Să convorbim despre «drumeţia albi» „ 14: Ancheta R. P.: Aceste încremeni­te peşteri de Al. Spînu „ 20: ’73 — an remarcabil pentru alpi­nismul românesc de Iosif Gheţie „ 24: Dincolo de manual: Pe urmele Luceafărului de Eugen Panighianţ „ 29: Foileton de Nicuţă Tănase „ 30: Scurt itinerar chinez de Nicolae Jianu EUROPA HARTĂ RUTIERĂ In schimburile turistice actuale ale României, ţările Europei ocupă primele locuri. Venind în întîmpinarea dorinţei de documentare şi orientare a călătorilor români peste hotare, Editura pentru turism oferă acestora un util instrument: harta rutieră a Europei. Elaborată şi cartografiată de Corneliu Broché şi Viorica Broché în colaborare cu un valoros colectiv de consultanţi ştiinţifici, harta — prima de acest fel apărută în ţară — cuprinde cele mai însemnate dru­muri europene, cu indicarea kilometrajului între prin­cipalele localităţi, cu relieful ţărilor respective, cu variate menţiuni de ordin turistic şi automobilistic Pliată la un format uşor portabil şi avînd 3 planşe color, harta este realizată la un înalt niţel grafic şi poligrafic. 2 pastel SEMNUL SOARELUI cicerone theodorescu Vechi semn — în stîlpii porţii — Al soarelui. Apar Crucişe, două raze. In lemn se întretaie Esenţe Lineare Din cosmica văpaie —• Şi-acelaşi semn In stîlpii pridvorului: Solar. Să dea-nţeles tărînii. Neamurilor straie. Le-a pus Necunoscută O mină de lestar Să-nchipuie putere. Seninătate, Har Şi-im bob de veşnicie-n copaci Cind se desfoaie... IANUARIE ACUM 80 DE ANI în ianuarie 1894 — cînd Slavici, Coşbuc şi Cara­­giale editau, la Bucureşti, revista «Vatra» şi cînd în judeţul Fălciu începuseră răscoalele ţărăneşti, provocate de legea «maximului» şi a «clerului» — vremea a fost destul de aspră, dar mai puţin geroasă decît ceea ce avusese loc cu un an mai înainte. Au căzut puţine ninsori, în prima şi a treia decadă a lunii, cele mai însemnate înregistrîndu-se la 3-4 ianuarie, cînd un viscol puternic a cuprins toată Mol­dova, Cîmpia Dunării şi Dobrogea, provocînd între­ruperea circulaţiei trenurilor. La 3 ianuarie, Dunărea îngheaţă la Tulcea, iar la 5 ale lunii sloiurile se prind atît la Galaţi cit şi la Brăila. In a doua săptămînă a lunii, Dunărea în­gheaţă complet, de la Olteniţa la Sulina, şi pe podul de gheaţă au început transporturile cu căruţe şi cărare. ANUL ACESTA Ianuarie 1974 va fi mai puţin rece decît normal, cu toate că în unele nopţi se vor înregistra tempera­turi minime de —20°, în şesul Dunării, şi de —30° în nordul şi estul Transilvaniei. Aceste perioade friguroase vor fi de scurtă durată, ele producîndu-se la datele de: 1—5, —13, 17—18, 21—22 şi 25—28 ianuarie. în decursul lunii, în spaţiul ţării vor pă­trunde şi cîteva valuri de aer mai cald, ce vor determi­na urcarea temperaturii pînă la +6° , în zona de cîmpie a ţării. Regiunile cele mai calde vor fi lito­ralul Mării Negre şi Banatul. Cele mai calde intervale sînt de aşteptat la: 7—11, 15—16, 23—24 şi 30—31 ianuarie. Datorită faptului că cele mai abundente precipitaţii vor cădea în Anglia, nordul Franţei şi parte din Peninsula Scandinavă precum şi nordul Africii, regiunile noastre, deşi vor fi traversate de 7 fronturi atmosferice, nu vor beneficia de cantităţi prea însemnate de apă. Cele mai abundente pre­cipitaţii vor cădea în nordul Olteniei, iar principalele zile favorabile ninsorilor, lapoviţelor şi ploilor sînt de aşteptat în jur de 1, 7—9, 18—23, 27—28 şi 31 ia­nuarie. Stratul de zăpadă, deşi se va subţia apre­ciabil, se va menţine pînă la sfîrşitul lunii, în cea mai mare parte a ţării. Aspectul general al vremii va fi liniştit, umed şi ceţos. 1—5 ianuarie. Vremea va fi friguroasă, cu nopţi geroase şi cu cîteva ninsori locale în prima zi. Apoi, cerul va deveni variabil, iar dimineţile ceţoase, cu formare de chiciură. 6—11 ianuarie. Vremea se va încălzi treptat şi ceva mai sensibil la 10—11 ianuarie. Nopţile vor fi cu îngheţ general. Cerul va fi schimbător, cu înnou­­rări mai pronunţate la 7—9 ianuarie, cînd vor cădea lapoviţe şi ninsori însoţite de intensificări ale vîn­­tului. 12—14 ianuarie. Vremea devine rece, închisă şi umedă, cu ceaţă şi chiciură, în toate regiunile. Pe alocuri, burniţe slabe. 15—16 ianuarie. Vremea rămîne umedă şi ceţoasă, dar se va încălzi apreciabil ziua, producîndu-se dezgheţ general. 17—23 ianuarie. Două fronturi de lapoviţe şi nin­sori, pătrunzînd în spaţiul ţării, vor schimba aspec­tul vremii. Cerul se va menţine acoperit iar ninsorile, însoţite şi de intensificarea Crivăţului, vor depune strat nou de zăpadă în cea mai mare parte a terito­riului. Acestea par a fi cele mai însemnate precipi­taţii ale lunii, 24—31 ianuarie. Vremea va fi din nou ceţoasă, cu cel mai mult noros. Nopţile vor fi cu îngheţ ge­neral, iar zilele cu dezgheţ parţial. Se vor semnala cîteva fulguieli locale, în partea de sud-est a ţării, între 27 şi 30 ianuarie, iar în ultima zi a lunii, cînd se va produce o încălzire simţitoare în partea de sud­­vest a ţării, un front de lapoviţe şi ninsori va traversa teritoriul. Luna ianuarie va oferi bune condiţii pentru desfă­şurarea sporturilor de iarnă în zona de munte. n. topor

Next