Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-13 / nr. 13
( i X B MBM| Principatele-ti- tűni. REVISTA POLITICA. Bucureșci, lî Colindar. Adunarea Naționale în medinga de eri la deschiderea ie a irdes la alegerea Bicen remedintelsî mi la xn tîia Botáré a8 emit d. StirbeiS ks 29 Botsri mi d. Dim. Erxtians ks22;fxkinds-se a dosa BOtare a rxmas ales d. StirbeiS ks 31 de Botsri. Ministerial a fost internetat de d. Dimit. Gika nentrs modil ks kare procede gS Bernsl la formarea listelor e~lektoral, unde zise d lsî kx s’aS arătat mai multe absssrî mi maî ks seams in jsdegil Dxmbopijja, unde s’aS adxogat neste 400 Botanijî. Această disksgisne Isngx mi bisx s’a sfîrmit firs nini o konkidere. Dsn’aceasta Adunarea a intrat în desbaterea adresei la ksBÎntsl Transisî. Disksgisnea generale deskizxnds-se mi schimbîndu-se numai kxteBa Borbe între d. ministri de finange mi raportatorist, s’a încenst desbaterea artikis ks artikis mi s’anrnimitiele d’xntîi adose în snanimitate mi fxrx diskigisne. La al treile naragraf s’a arătat mai multe festisn! între kari m’areea a monrelxgis, snde d. D. Gika mi Katargis aS monss sn amendament, prin kare fer sx se deklare libertatea ascistx mi reinrolix nentri monzietari mi nentri kikipatori. Nlostea din afară nins la 3 ore kind fsrxm siliga da mansskriutsl în tinografie nu ne sosi. Se Bedelx direngisnea nomte asstriaie, din suirii de konfragix nentri Bea Romans mi ka sx ns manstem nicimi miî prin întermezierea ziarelor franiese muri manose din Iarnî, a oferit sa ne ’ntxrzix mi dînsa ziariele mi skrisoriele. Oricare Ba fi kassa in sfirmit ne nriimind xnkix nostea zilei, ns ne mai remane de kit a sniksi ie Bom maî nstea gxsi in foiele treziste. Skrisoriele din Torino, de la 15 Iansarie, zikkx ressiratsi generale al agerilor se nare favorabile nariiiei liberale. *Seî natrs kandidage nentri Torino sunt: Cavour, Minghetti, Cassinis mi Chiavarina. Iiiemontele se aflș în negociare ks Ilersia nentri înkixiarea sasi tratat de homeriis, anime nentrs esnortsi mxtxsei. Se zile ks gS Bernst niemontes Ba întokmi la Ilaris sn konsslat generale. Brigada Pisa a sosit la RenoBaminleakx fxrx înterziare la Neanole. La Msnik, în medinga kamereî de la 16 Iansarie seara, Denstatsl Volk a fost monsnerea ks Kamera se proteste în contra deciderii konfederagisnii atingxtoarte de Hessia elektoraié, zikxnd ks ea este neste a iei komneiig £ mi kase a dendere ameningx toate konstitsgisnile germane, tot d’o date SB se inmite gS Bernst Bavariei a Iskra nentru reînfiingarea konstitsgisnii Hessiei elektoraié. La natrs ore trekste, nicimirăm foiele străine de la 18 Iansaris, însx ns găsim într’însele de kixt confirmarea înkixuriî armistegsisl; adikx o skrisoarte a generalistui Italian Cialdini adresați Amiralelsi Frances Barbier de Tinán prin kare dekian ki nini la 19 seara ns Ba faié nuil sn akt de ostilitate în contra letigii, niil o Iskrare de amoniare, mi nii- o premiere in nimersl gsrelor de foc in baterie. Bine anoi p eni stoli a generalistsi Rilucci, komandantele letigii tot katre amirarele frames, min kare iea aieleami angajaminte ka mi generalisl Italian. Din fericire, în linia uitirilor din foiele striine, niimim în aiest moment simitoaria denemix ale kiriioa mtiri însemnate ns mai as trebsingi de miî sn komentariS. S’adiogim nimai k’aieastx mtire este o finale Beniti in Biena mi ki Flota de kare se Borbenile este iea Italiam, kni mtim min denemia noasta de la 15 ki flota framese a alekat mki de la 14 mi ki ns remise atsmi akolo de kit o singsri korabii nimiti Fontenoy. Înssusi Monitorul frantes de la 17 a ansngat ki s’a ordinat flotei, si alese mi ziariele framese de la 18 ne snsn ki sosise la Toulon, niki de la 17, dose din korabiele framese se fuea narte din skadri. Amia dar inspinisl de floti intrebsingat in denemia noastri nu mai poate fi îndoiala nu înseamni flota italiani, kiul Franga numai avea chiar la 15 lansaria la Gaeta o floti. ni numai o korabii. Amia dar regele Gaetei a refusat d’anleka, snerind kiks gendarmii sei Ba redobindi rigatsi ie 1-a nerdst tokmai din kassi In n’uBca puitire ii gendarmerix. Ei bine fantsl ne aa dopedi in ksrind ln regele Gaetei a fost amxgit; ziiein inksrind, kxil letatea atakatx aksm dsne mare mi dsne sskat ns Ba manstea dxinsi multe zile. Isate înaintea unei arestBri meBentipe, motekgîsnea datx akssagilor, înnxrgirea înkisorielor dsnx Bine, Bîrste mi sekis, nedensele otxrîte ielor ie Bor onii din nstrimentul mi Betteiîntarea misonierilor, orrirea esnresx a ns fi alte înkisorie afară de iele legisite, mi doBedirxm kxt ssntem de denarte noi Rodxnil de Eines! în toate aste nripinge. Sx ne întoarcem aksm în Estona mi sx ierietxm garangele date Ii ber tx gi 1 indi bid safe în le gislagisnea fix kxrsia Stat. în kodika ie a dat-o Kristian V Danimariei ne la 1671, dsnx iese inBesti ks nsterea asolstx ie-î de fere nagisnea danesx, gxsim kx se ’ntork ssnsmilor aiests! rege mi se konfirmx Bekiele lor 1 i b e r t x g I tradigionali. Art. 1, Kart. 1 kan 19 din a leaslx kodikx, asiksrx libertatea indißidsale ín aiest kin: „Nimeni ns Ba nslea fi ínkis „de kxt nsmai kxnd Ba fi ssnrins „komigínd sn delikt n a s i b i 1 e (kare „merilx) d’o nedeansx kanitale sas „kornorale; sas kxnd ml-a mxrtsrit „krima la jsstigix, sas kxnd se Ba „osíndi ka kslnabile.“ „Tot akssatsl noate, dxnd „kasgisne, sx büx mi sx se íntoar„kx liber la Ksrte (la jsdekalx) „mi sx se bsksre de toatx liberla„tea neiesarix snre a se anxra.“ Aieaitx disnosigisne, lsatx nentrs tog! ssnsmi! regelsl ín Danimarka, este demnx de tot slsdisl legisitorilor nomlrií liberali; kxil ns se noate da o mai mare garangx 1 i bertxgií indißidsale. Krima sas deliktől trebse sx fix Bxdite, nrin ssnrindere assnra fantei sas nrin mxrtsrirea sa kiar de bsnx boíx, ka sx se noatx aresta sn om; mi Bina sa trebse sx merite o mal mare osîndx de kxt osínda la o simnlx inkisoarix, snre a nstea fi arestai; ka ns, ín srma sentingeí, sx se gxseaskx kx akssatsl a ssferit o nedeansx mai mare de aleeare a meritat Bina Isi. Ile lîngx aieslea tot akssatsl noate, dxnd o simnlx kasgisne, sx meargx mi sx se ’ntoarkx liber dela jsdekatx, în tot ksrssl mroess Isl sxs. Sx noatx Ismina oninisnea în favoarea lsi fiind liber, sx ml noatx kxla anxrxtorl mi sx noatx în fine sx se mxngiix în relagiunile sale fxrx ksrmare, fxrx ka kalomnia sx noatx pofita de linsa lsi din sotietate. — Astfel Danemarka, Spegia mi Norwegia as mlist sx boteze ne fii! Isi Osian, ne Bekir SkandinaBÍ ie sfid ne Bekir Bretoniks libertagile lor kari dalx de ne la 836 dsne Delspis. O jsrisnrsdingx tradigionale, în Bekisl gstern al ilolonieî, statsia nin Bekisl obneîs kx ns se nstea înkide lineBa nînx sx ns fix jsridiemte konpins kx sx rispine a fi închis. — Era aieasta nentrs togi, sas nimai nentri nobilegx ? — Ultim alxt kx nolonii gineaS amia de milt la aieastx garangx tradigionale în kxt, tot d’asna, la alegerea regelui lor, o treseas In ka nus lagis nea lor mi obligas ne rege sx jsre nxzirea iei. Ni ks noamtem legis lagis nea nositipx kare nrclegea în nolonia drenturile belxgianilor; mi, dsnx istoricii iei mal seriomi, nolonii ns s’as gîndit kx trebse sx konsakre min legi skrise miniimele iele mari de libertate kari eras în moravsrile nibliie, mi kari se rxzimas kiar ne forma gspernslst lor elektip mi renresintatiB. El n’aveag sx se teamx kx libertatea snsi nolon noate fi sakrifikalx sneî Boinge nartikslarie; kxnd odatx Bedem kx în okasiunile cele mai solemne, Ndlonii s’a arxtat gelos d’a esercita libertatea sa mi chiar contra intereselor statilsi. In dieta sa, în adsnxrile generali ale nobilegei Nolone , exil, nentru nenorotirea lor, nolonesil ns erais togi nobili; în adsnxrile generali ale nobililor, zik, desidînga, sas simnla retragere a sasi gentilom, era deslsl ka sa naraliseze toate deliberagiunile; tot nobilele ilolon avea drentul de veto în diete; mi aiest drent kare Imnxrgiansterea statuie! în atxtea Boinge asolute kxgl nobili astea estste în adunxrile noblie; nsterea rea mare ie acea fix kare nobile în stat, a fxkst ne Rouseau sx nre Bazx mi sx mezikx toate nenoroiirile în care a fxzst nefericita nolonix. Libertatea individuale a nobililor era darx neatakabile în nolonia. S’ar mira lineBa noate sx Bazx kx’n Roșia s’a dat garange libertxgii individiale, dakx ns s’ar gîndi mai xntîig kx’n aiest stat as domnit nrimini ka Iletis iei mare mi Katerina II. Este ks nenstingx sx treakx sn genis mink’sn Stat mi sx ns lase trxssre mari în srma lsî; ns mai mediobritatea treie fxrx sx lase srme. într’o onere nsblikatx în limba franiesx la netersburg în anii 1769 ssb tilstil: „In str s lgisne a M. S. I. nentrsko raisisne a însxminatx a faienroektsl de o nosx kondikx de legi,41 ar astea gxsi majoritatea Komisisnii centrale mi dreanta Kamereî noastre legislative mslte nogisnî, milte minlinie kari sx se înksragere a legisi garange foarte mari liberi x glindi Bid sali în legislagiunea Romxnx. Mx mxrginesk a cita mea nsgin din aceasta însemnate onere: „Art. 38. Trebse sx-mi for„meze lineBa o ideix kiarx mie„saklx desine libertate: este drentsl „d’a faie tot leea se permit legile; „mi dakx sn letxgian ar astea faie „beea se onresk legile, alsnil n’ar „mai fi libertate, nentrskx iei algl „ar avea asemenea aceea mi libertate. „Art. 39. Libertatea nolitikx, „într’sn letxgian, este area linimii„re de spirit care propine din oni„nisnea ie fix kare are do asiks„ranga sa, mi ka sx aîbx lineBa a„leastx libertate, trebse ka guBer„nsi sx fix astfel, ka snsi letxgian „sx nsi fix finkx de ast letxgian, „dar ka togi sx narx a avea finkx „de legi.44 „Art. 160. S’ar nx kxisi kontra „asiks rangel personale, dakx s’ar Ix„sa magistratsl eseksixtor al legilor, „stxnîn a încide n’sn letxgian, a „ridika libertatea snuia ne indesle „fripole, lxsxnd liber ne altslie ar „avea în konix-I toate indicele se„le maî lari. „Art. 163. Legea trebie să determine indiiile în temeisl khora „sx noatx a se asiksra sssligia de „persoana akssatslsl, kari sx fix Ba„labilo sine a-1 astea ssnsne la a„leasix nedeansx mi la interogato„risrl, kari mi aiestea ssnt sn fel „de nedeansx. „Art. 167. Este diferingx în„tre a nsne la onrealx ne lineBa „mi între a-1 închide. „Art. 168. A se asiksra de „nersoanx, ns este altceva de kxt „a gine ssb nazx nersoana snsi ie „Ixgian akssat; nxnx ie se Ba ks„noamle de este inoiinte sas ksl„nabile; onreala Irebse dar sx fix „kxt mal nsgin limn mi sx fix kxt „se Ba nstea maî dslie; dsrala iei „trebse sx fix determinate dxnx sim— 1 „nsl neiesarig nenlis inslrskgisnea „molessisî, rigoarea cnrelel trebse „sx fix nsmai aieea ie Ba fi nese„sarix, snre a ns fsgi akssatsl. ITro„lessrile trebse sx fix finsate în iei „mal sksrt timn nosibile. „Art. 171. Ns trebse sx se „nsix în aielamî lók 1-V: sn akssat „kare n’are în contra sa de rxt a„naringele; 2-Ie sn kriminale rix„dit. mi 3-se sn ksmabile ne kare „sentinga l-a condamnat la înkisoa „rix snre nedeansx; akssatsl este DEnEUllT TELEGRAFIKT. (SerBÎiisl narlikolar al Rominslsí), Biena 24 Iansariă, (Ofiiiale). Retatea Gaetei a imenst la 22 fokst intr’sn mod neamtentat mi foarte Biss, fiiemontesit agresnsns indatx mi as fokst ne letate d’a lmezat foksiile sele. La ameazxzi Flota s’a amezat în linii la o distangx d’o bataix de tsn. înkongistatorii srmeazx fokst neksimat kontra letigii. Libertatea findividaale. vi. (A Bedea No. 17 — 18, 350, 352, mi 359 din ansi 1860 mi 2—3, ansi 1861.) Exzsrbm grestegile nsse delegisitori! Kinei abssatorilor, messrele