Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-22 / nr. 22
DUMINICA Voiesce hí vei pute Va «ai întúi« dil 1« afară de s.nuU ai «noua zi după Serbatariu. Abonarea p« uo #n..............................128 leî țees# Iunn.............................................. 64 — i'< (i luni................................................ 32 — lJe lună.................... H — L’h ese.niplar......................................... 24 par. Ins clin ț&rlle linia.................................. 1 leii. Vn Inni V »BB (ARTICLELE TRIMISE ȘI NE PUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulu planului Româniulii și Re Japtoriul arespuri datoriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul Jianului Domnul C. D. Aricescu. Par. Roman No. 13. 22 Ianesril 1861. Luminéitate si vei fi. Abonarer se face în București, la Adinistrațiunea Românului, și la librăriaQ. A. Rosetti calca Mogoșidia Nr. 18. In județe la domnii Administrator și k corespondinul nostru, sau d'a dreptul prin poate trămițe id și banii. Tel asemelea ți in laș', DE 13 BINIE TELEGRAFICE. (Semigiul narticolar al Rominul»!). Haris i Fersari». Ziarul „P»ys“ de ieri zigeki, trăit la Iliemontese de 'nkiny&rare înaintea Gaetei agqtst ru’n forüiri. Ambasador»! Hisirî a prumit ordin a se ’ntoarce la Gaeta. Ambasadorii remani! akoli, adiki al Manii, al Austriei, al Saxei, al BaB8iiei, al Snaniei.au motestat In kontra blokadel; guvernele lor re»nektiati ía. Inka aiinijat motestsl lor. Biena, 1 Fearsaris. So asiksri, ki retragerea Komitelst Rechberg este delinitiai; de noal nreiuedinte al Ministeriala! se namemte Arkid ka Rainer. foiți muma. ISTORIA Igî NIKOAI/b MABROGENI Domnsl T ERII ROMLA.' I%T B’JftiCJB (Fragment din Anastase, sas Meinoriele «nsî Grek în Sekl»! XVIII). REVISTA POLITICA. Bneuresci, 22 Cârindar. 4 Feimir. Dane desbaterile din uiedinga de Jo»! ale Adannuliui d’m not»! ne s’a dat Ministeri!»!, k’a kilkat legea în nristima m»niginalitigdor, tonui l»mea s’nnitenta ka Ministerisl, în medinna de cri si faki k»nosk»! Adsniril ki dsne sosirea Miriei sale Ba fate ksnoskat Ad»nirî otirîrea ne a Isat. îi adeBir BH Minister kir»i-ai si zice — uii k» 4e kspinte !—de kitre trei oratori k’a kilkat legea uni Adu narea Boleazi k» astfel de mare majoritate ki ssnt adevirate kilkirile de lege 4o s’a» antat ini desBvsltat ’naintea iei, n’î mai remine de kit a den»ne demisiunea sa sa» a disoise Adunarea m’a kiima ne alegitori si otiraski el între fantele Ministeristsl lui on misnea Adunlrii. Awesta este renimil konstit»uiona e lui 1 este nesle nssinui ori kir»! Mi ister d’a kilka ageste reg»le nestriniHtate. Mine ni Bede în adevir ki n«maî nonte »n Minister si sica sanstere, kind Adunarea dekian ’naintea nagisnii ki el a kilkat legea? Mine n» Bede ki, din min»t»ingela, el a nevoist toati autoritatea, de care are neamrati treblingi, mi ki nsi ma! remme de kit a se retrage sa» k»m ziserim, a anela la nagi«ne sine a otirî dînsa, daki esto nentr» nolitika Ad»niril saS nentr« aqcoa a Ministeri»!»!. Ministerisl dur a fik»k< S, foarte rek ki n’afikst Adsnirif dek iar area de K»ienuibirim; kredem însi ii kiar înțelegem ki el a amtentat si se sfiruieaski desbaterea ini Botarea adresei snre a Ixa alsusi otiîre desmo 'te ksycti. a fi4e; kb'iî ne n»tem krede ki Ministerial ar n«tea messaxne ki Ba nu tea gunerna în contra lefilor konstitugionali. In medinga de erî , Adsnarea a desbitst naragrafsl din Adresa nrißitor la modsl gremit de itroqedere al gSBernsIsî assnra imnositslsî natentelor, mi kare s’a nriimit; anoî a intrat în desbaterea naragraf’slsi atingitor de skizsmínt; kare, dsnt o lsngfc desbatere, s’a resnins nreksm ini dose amendamente hq se densseserb. Kx kit s’anronii urimiBnra k» alti orizontele nolifik si ’ni»neki. Este în adevir »a se »nik mi ne ex^it de kindi«mea, a vedea toate mnuiunile, toati E»rona, d»tip o kenjiere de 5, 6 ani în care n’a fik»t d ■ kit a se arma nekontenit; k’a nemolit ak»ni din no» ne toate fabri tele de arme, astfel înkit n«maî este nisi »na în Rémisinia, niid în Helgin, nitî în Franța nisi în Englileza kare si n’ l«breze,i iui noante la fabrikarea armelor nentr» toati Germania, nentr» toati Italia, nentru toate nasjisnile In sfirmit, mari mi mise, a fari dintr’anoastri, si ’tmelege, »nde si kisnumr nekonlenit m»lte »niforme mi nipjine, foarte HHRine arme. Kare st fii kasza anestei amntri generale, kare ki este ne toate zisa, ín lok d’a se imasgina? am aratat-o nekonteuit in coloanele aneste mi nentis ner kari Bor beí a ’nijelegenstem s’o mai artutm tutr’sn singsr kspínt, ne kare-1 Bom Isa dintr’o enistolia renosatsisi rege al Ilissiei ne kare o adresa la 1848 littre sn membri al dietei germane. „Repoligiunea aceasta ns e ste, ksm kred mai miliiî, demagogia „mi komsnismil.............Repolskis„nea alism este aboli rjisnea or„dinii divine.“ Aceasta este un adentr repolsrisnea seklslsi al 19-le, mi d’aieea lsnta Ba fi mai mare de ktt őri ktnd, ktui este lsnta între moribonzi mi’ntre nei kari intri in denlina Biayt a btibtj^ieí. Afart din resbelele *jest ihe ertresk, mi desire kare Borbirim anem astlzi HreJ«dele «nei alle Isnte. Eaki ksm o auBnijfe ziarsl erigles „Herald.“ Deschfetind nestignea konfliktil»î între Dfinerharka mi konfederanisnea germans nentr» dxkaturile IlUesBig-Xormtain, el zice într’altele: ,,Franna nare a fi mrea milt împlikat'B în kassa, regatulsî nordik mi’n skatele resistinger, qe Dänemarks onsne metensisnilor konfederatismi germane, s’aflx> nsferea Franței. Daki este adevirat, kb Ilissia mi Assfria au înminat o înBoire nentr» Benegia mi ks reBolsgisnea în Ungaria mi’n minginatele dsniriane, este triat»rT>, s' esnicki foar’te bine armurile Erangei At.Engî Germania, esn»s £ atak»rilor. reBol»gi»nii din Grünte mi a »neî armie fraimese la Nord, ar avea întrs adezir si ssigin. o gerkare de fok. Kare este rol»! gé a jwkat geBern»! nostr» in fuga agestei gestiuni amenint!,loarie? Un rol foarte egiBok: a nlectat monsnerile darese, ne kare konfedevagisnea german'B le a respins k» sfinirare. O mizlouire îngeleanti a Engliterei între Danemark» miljermania ar astea st> mal onreaskß ne Imnsrat»! frangesilor a se nske ka arbitrst Estonei.“ Sb faqem aksrn ksnoskst kb ziari»l Patrie deininle kt Eranga ar înkörayia Danemarka în res stingă iei In kontra I.Iermaniel, mi ziqe kt n» este adeBtrat kt Franga organist o flott nentr» marea Baltikt. Dsn’aqeasta st nsnem s»nt okii qitilorilor norntrü sksrta, dar eneryika imayinare * * lie dt desnre Asstria ziarsl gBBernslsí franqes 1 e Constitution n-e 1 : „Sit»agi»nea imnemielsi Asstriei infigimeazi tot »n snektakl» nlin de interes mi de’mBrgttsrt. In demert se nepoemte a re’noi konstit»gi»nea sa din intr», în deusert se nepoemte a regăsi în irefanerea regim»l»i o îmb»ntttgire la rt»lelîngite. Fii kare mimkare, ge fane, din kontra n» este shi ka mi s»ut asela kirsia se înkina nonor»l, nigl o datin» s’a schimbat din kredinga sa kitre sei mai mari al 1*1, ni-il din depolamentsI se» uentr» cei de avioane !«i, n» n»t» dobîndi de la nesobolit»! do »nici» al se» dokit o d»mminie în indiginati dreni rekomnensi a Iri»ror kaliluijilor sale gelor bune mi a servigielor qe-1 fkk»se. în fine Masrogeni se otirî si intrebsingezo rirgina stare mi nuginsl kredit se-I mai remisescr uentr« ka si reskimnere disgragia nenotblsi se», sas kiar mi moartea lsi daki Ba si hebsingi, Saii mîntîndu-ne de a ieasli otirîrea sa, a kuia eseli»tare treb»sa neazurat s’ad»kir»mna slringinel»! mi a tfutsfor qelor de ne lingi dîns»!, mi dsseî si 1 intîlnesk, mi fin m»le nerfrasi, ÎI n»sel înainte toate konsekR Îngele 4ele rele ale acestBr skori nesokotit. Dar amirîl de nekazuri, Mavrogeni ajunsese inkanabile de a mai jideka k« suige reve. El gemma k» «nom kare, »rkindo stmki rinche k» okiî tot dasna agintaut kitre Birf, merge k» namil genenl mi sik»rl, dar la koborîni Bizînd miiasta deskisi s»tit niiioarele sale,îmi nerde tot k»mint»l, mi se arsuki într’însa kiar din frika -ie are d’a bidea nu într». Ofensat de industreala vrea, dar inkinabile d’y qui kspinte usteriie în kontra argamen» de ktt semnalele »nei krisenoHe, miftsim în mersul evenimentelor, kari ne toatt zion îmning mai milt imnersl Xabsb»rg518Î, o analogit înBederalt ks anii dsne »rint ai domnirii bsilionilor în Franga la al 18-le sekls. în »na ka mi ’n gealalt geart, ffremelele »nei denlorabile administragisnî finangiaire mi neqesitatea, o bankrrstt nean trait a» insnirat g»Beni»l»î ideia d’a ktsta »n refigiS iur sn sprijin în reformele nolitice; reformele nolitice a» Bénit, a» alergat, mi , în sbor» lor neirmede aSdtrimatele d»nt »runt resorgingi ale monargiei Abia s’adunase Adunarea konstituante de la 1789, și în toate ntrgile regat»l»i j»stiuia înnett d’a mai fi monsngatt, imnosigisnle d’a mai fi nlttite. fie era Bekist definit lîngă aneastt generale desființare a resorgingilor Statslsî? Tot se s»int in yisrsl Isi LxdoBik XVI; regimul biletelor asemnate (assignats) îngigi, k» remt iniga aselií niblige, toate aBngiele nartikslarie, monargia, kare epokase reformele, sntimîntati de neferigirile 7 . nebile qe se grimidia» înaintea iei> qerkt să îndrenteze ge ftk»se tenta, se îngen»; tronsl se dertmt, mine minele sele bankrrsta !» moklamatt. Ageste k»Binte attt de înseminate agest table» attt de energik n» mai are trebsingt de nigl »n komentari». Born sfirmi dar nentr» astăzi dind in litteBa linie oninisnea qe are Estona nentr» noi, adikt k»m n» Boie uite nigl într’»n kin a krede kt toate dovezile qe dim ne toate zisa, ki ka noi n» mai este nimine. Fakt dar ge zise Gazeta Triestint. O korespondingt de la Galagi din 13 lansări». Alart de »uiforme no»credem aigî de Br’o ktteBa zile mi sn mare nimer de magiarî, nsmal de la Iarni s’a trimis agi Br’o natr»zegi de oameni spre a fi, mekiim se zice, internagi. Acesti oameni s»nt n»mi sibt Inrepegiarea noligiei, însr. n»mai în atiaringt; ktqi, d»nt toate semnele, este probabile kt’j’mimt sunt Biitoari se Ba Iskra în sensul unei ințelegeri regimo’ie. Tot niiiituara viitoarii se na stringe o tabert de 24,000 oameni lîngi Roman, n’agerami ttrim »noie generari»! Bem trebsse fruntaria. nir. (urmare.) iiitímnlarea aneasta ridiki kBrayi»! narlite kare Boea resbelsl. 8n simnls ági de la Rmuiisk f» nsmit ka ssiesor al l»i, nsmal din nriiini ki, k» kiypBa ani mai nainte, aiel t»rb»ritor mxs»lman inssltßse ne nrinsinele Rennin, 1) karele tresea, ka Beslitor de nase, nrin oraiui»! ne gseerna el. Mmia nersonale f« nri- Biti ka o kiezimisiro desnre mliinua militarii. N’am Irebsinni sí adaog ki k» kit mai m»lt Asan s’a aritat amik al isi MaBrogeni, k» atit s84esori»I l«i se krezs dator d’a-í deßeni sei maí neímnikat inemik; dar Manrogeni aßea inki »n inemik sekret, de karele n» se temea nisi de ksm, mi era k» msll mai neriklos de kit toyí aweia a kirora dsmminie se dekliirase: mi auel jnemik era kiar el ínssml. Agest inemik íi insiirase u»yin kite isijin o sri innekiti in kontra ninotsLi se» Stefan, dragoman»l arsenal»!»!; mi aneasta n» era fin kspínt, kiti Stefan era »n»l din oamenii aseia ksdaiji kare mefer »n nost modest k» kare si-mi noati krea min minki o esistingi Jiniuititi mi dshe, resulata «nel oneste mi modeste mnd»strie, ear n» nostiri m»l mai înalte kari s»nt mi k» m»l mal sk»d»iloarie mi nesiküre, »nde ambitsiunea este segmati ne genskil neriki»l»i. Stefan, nentr» a mipegia mal bine k»rs»l mi a niepeni konseksiijiele intrigelor >ie se «rzing împiotrisa »nkisi si se», s’a, abyinst tot desna k» o neaszili stirsingi, d’a se amesteka el îhshuiî în intrige, ini nisi HR mi slibise Ualorile In strigirî deșerte, nisi n» ixgise inristijirea inemisilor sei nin leute nefolositoare. « kond»iti atit de diferiti de a sa »rina se nari bmsiloarii asest»! «nici» k» minte, mi om»! kare totdauna se miluimise de a se yine de datoria nost«l«i se», kare Biz»se ne Gazi-Xasan înloksit în comanda marinei min Xasan de la Kreta, iur ne asesta înloksit de Assein Georgian»!, karele s»ot favorit»! Su stan» lolor mele, el HB-mî resiisnso la tonte niRslririle mele do kit nrin okiri. „Nr. ssnt înk8nyi»rat do kit do tnditorl,“ îmi striga el su«mcgîiid de minie; agi hat k» togii «arte la aielainî komulot; togi B agi legat ka st-mi Isugi niaga; togi B’agi dcskis bragele ka st-inl an«kagi reînmiiuele aßoril mele. N« krez de treblingi si kasta-I dn resu»n3Rri la atilea înkiluirî nemeritate; mi rakyiiií a-I sn*ne ki daki Ba nersiste a Ekra d»mențvierea iemi■rilor sei, resturnind mi ne agest din «rmi razim al kasei sale, anoî amigii sui se «or ședea siligi a-mi îngriji de sikistanga lor, mi li lisai si se mai gîrideaski la amig»l qe I didel. N»-I f«se domi*iî hu folos. El konlinsi si intrigero nentr» isgonirea din Isakaisne a nenot»l»i se»; mi, fiind ki qeea ge el gerea k» atita rÎpin se întîmplase a fi de akord ks doringele kiar ale iieminilor sei qelor mai înBiermi»nagi, el aj»nse la ginta gcui monssese. Stefan !» deslusit, dar ela progeni ubr mîhnirea d’a vedea orîndsit în lok»l !»! ne Xangerli», a kir»ia »m assina l«i MaBrogeni n» avea margini. Ami fîn*t»t firi ere o mistrare de k»vet si mi desuart de dînssi in aceste momente, dar din doua motive mai remisei iflkl ks el: o remiungi de dra g Bezi No. 7—8, 9—10, 11, 12, 14 mi 18. Reprodigerea oniiii. 1) Ilricuinele Nikolae Remin, ambasador rm la iConstantinonole, mi anoí generale in omurile Assieb kare isi mai filstie bigsingQ In kontra tsrgilor, KOMUN E A. Vil. A Redea No. 857, 364, 365 anal Irekist: 14 mi 20 din anxl aqesta.j Zilele nenerdete, zilele sinte ale xnxl domnilor n» sen»rat. dine serbiloariele qe le însemneazi, maretual»! ksrgii sa» maestril de ceremonie, qi d»ni auiezi mintele lriitoarie de bine gele sipírmente din— nre»ni k» nonor» se». D»ne moartea qelebistei Kalif de Kordoba , Andaraiian III, s’a gisit ne skriitoti»! șeii »rmitoariele rînduri, qe ns le ne tem rekomanda îndestul oamenilor noștri de Stat: ,,Am domnit în timp ,,de gingi zeci de ani, mi g»Beni»l ,,me8 era nagifîk mi liktorios; am „fost iu bit de sirismii mei, lernst de„înamigiî mei ;ui stimat de aliasjil ,,mei. Anigia mi onoarea, nsterea „mi altgerea a» venit înaintea mea ,,d»nt o simult kiimare mi în ana„ringi n’a linsit nimik la fericirea „mea. El bine , în aqeasl s»ngi „domnii de gingi-zeqi de ani, în„Ir’o nosigisne sokolili aht de fe„rigiri, am nsmirat zilele adestra„le- ferigiri, a» fost ueste tot în nx„mer de natri-sine-zege.“ A'iesle natr»~sine-zece zile de ferigire ale Kalil ölpi a» fost, d»nt kxm adaogi gosle si mal nistrim miri k» toate nedreutigile l»i, un anoî nH-mi Benia si-mi dai demisi«noa tokinál în moment»liind timidsirea rinei mele îmi nemitea d’a îmi reda serpigisl. AdeBirat este kii ngel serpigi» se Ivinointea ki n» o si gin ui»it iimn. I, Ieni»I nigii ne kare-i Bizoserim »a minst iulinzind alinele sale deasöpra konsilielor llorgei, îmi l»ase sbord de agi sare nord, mi se omise în Austria. Iosif II, aslorisi agestil resbel, aqei 1 Ir ir, gine kare, min kin«l nesokolit ks kare Br»~ sese sb esek«to skon«rile sale folositoare în sinele, dar kare în vik de a se sfirmi done doringa Iei a aprins fok»l Rebejiei în toate Statele si de de la Dinire siînt la rîul Eska»t, Iosef II merise. Dine qe a stins flabirile qe el agigase, desfiingind deodati ne nat»l se» de moarte, toate reformele qe oksnageri ks osleneau Blaga sa întreagi, el mi-a dat SRiletud, înnobilat de vederea atltor nenorogiri nsbliqe mi undate qo adinari k» amirigi»nl minstere din srmi ale ansi om nlin de mindrii, mi de stînngire. Leo pold, fratele mi »rmamisl se8, kare k» mrere de n» ninși malRiiJe naqtniqe ale rîslsi Arno, kiql n» se b»k»ra d’a se esn»ne BijelieJor kare b»b*>i«» atsnqî Îmurepiur»! tron«lsî imperiaje, keonplti