Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)

1861-01-22 / nr. 22

DUMINICA Voiesce hí vei pute Va «ai în­túi« dil 1« afară de s.nuU ai «noua­ zi după Serbatariu. Abonarea p« uo #n..............................128 leî țees# Iunn­.............................................. 64 —­ ­i'< (i luni................................................ 32 — lJe lună.................... H — L’h ese.niplar......................................... 24 par. Ins clin ț&rlle linia.................................. 1 leii. Vn Inni V »BB (ARTICLELE T­RIMI­SE ȘI NE PUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulu planului Româniulii și Re Jap­toriul a­respuri datoriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul Jianului Domnul C. D. Aricescu. Par. Roman No. 13. 22 Ianesril 1861. Lum­­in­éita­te­­ si vei fi. Abonarer se face în București, la Ad­inis­­trațiunea Românului, și la librăriaQ. A. Rosetti calca Mogoșidia Nr. 18. In județe la domnii Administrator­ și k co­­respondin­u­l nostru­, sau d'a dreptul prin poate trămițe id și banii. Tel as­emele­a ți in laș', DE 13 B­IN­­IE TELEGRAFICE. (Semigiul narticolar al Rom­inul»!). Haris i Fe­rsari». Ziarul „P»ys“ de ieri zige­ki, trăit la Iliemontese de 'nkin­y&rare înaintea Gaetei ag­qt­st ru’n forüiri. Ambasador»! Hisirî a pru­mit ordin a se ’ntoarce la Gaeta. Amba­sadorii remani! akoli­, adiki al Manii, al Aus­­triei, al Saxei, al BaB8iiei, al Sn­aniei.au m­o­­testat In kontra blokadel; guvernele lor re»­­nektiati­ ía. Inka aiinijat m­otestsl lor. Biena, 1 Fearsaris. So asiksri, ki retragerea Komitelst Rechberg este delinitiai; de noal nreiuedinte al Ministeriala! se namemte Arkid ka Rainer. foiți muma. ISTORIA Igî NIKOAI/b MABROGENI Domnsl T ERII ROMLA.' I%T B’JftiCJB (Fragment din Anastase, sas Meinoriele «nsî Grek în Sekl»! XVIII). REVISTA POLITICA. Bneuresci, 22 Cârindar. 4 Feimir. Dane desbaterile din uiedinga de Jo»! ale Adan­nul­iui d’m not»! ne s’a dat Ministeri!»!, k’a kilkat legea în nri­­stim­a m»niginalitigdor, tonui l»m­ea s’n­­nitenta ka Ministerisl, în medinna de cri si faki k»nosk»! Adsniril ki dsne so­sirea Miriei­ sale Ba fate ksnoskat Ad»­­nir­î otirîrea ne a Isat. îi adeBir BH Minister kir»i-a­i si zice — uii k» 4e kspinte !—de kitre trei oratori k’a kilkat legea uni Adu narea Boleazi k» ast­fel de mare majoritate ki ssnt ade­­virate kilkirile de lege 4o s’a» antat ini desBvsltat ’naintea iei, n’­î mai remi­­ne de kit a den»ne demisiunea sa sa» a disoise Adunarea m’a kiima ne alegi­­tori si otiraski el între fantele Mini­­steristsl lui on m­isnea Adunlrii. Awesta este renimil konstit»uiona e lui­ 1 este nesle nssinui ori kir»! Mi ister d’a kil­­ka ageste reg»le nestriniHtate. Mine ni Bede în adevir ki n«maî nonte »n Minister si sica sa­nstere, kind Aduna­­rea dekian ’naintea nagisnii ki el a kilkat legea? Mine n» Bede ki, din mi­­n»t»i­ngela, el a nevoist toati autorita­­tea, de care are neam­rati treblingi, m­i ki ns­i ma! remme de kit a se re­­trage sa» k»m ziserim, a anela la na­­gi«ne sine a otirî dînsa, daki esto nen­­tr» nolitika Ad»niril saS nentr« aqcoa a Ministeri»!»!. Ministerisl dur a fik»k­­< S, foarte rek ki n’afikst Adsnirif dek iar area de K»ienuibi­­rim; kredem însi i­i kiar înțelegem ki el a amtentat si se sfiruieaski desbaterea ini Botarea adresei snre a Ixa alsusi o­ti­îre desm­o 'te ksycti. a f­i4e; kb'iî ne n»tem krede ki Ministerial ar n«tea m­e­­ssaxne ki Ba nu tea gunerna în contra lefilor konstitugionali. In medinga de erî , Adsnarea a desbitst naragrafsl din Adresa nrißi­­tor la modsl gremit de itroqedere al gSBernsIsî assnra imnositslsî natente­­lor, mi kare s’a nriimit; anoî a intrat în desbaterea naragraf’slsi atingitor de skizsmínt; kare, dsnt o lsngfc desbatere, s’a resnins nreksm ini dose amendamente hq se densseserb. Kx kit s’anronii urimiBnra k» alti orizontele nolifik si ’ni»neki. Este în adevir »a se »nik mi ne ex^it de kind­i«mea, a vedea toate mnuiunile, toati E»­­rona, d»tip o kenjiere de 5, 6 ani în care n’a fik»t d ■ kit a se arma nekon­­tenit; k’a nemolit ak»ni din no» ne toa­te fabri­ tele de arme, ast­fel înkit n«­­maî este nisi »na în Rémisinia, niid­ în Helgin, nitî în Franța nisi în Englileza kare si n’ l«breze­­,i iui noante la fa­­brikarea armelor nentr» toati Germania, n­entr» toati Italia, nentru toate nasjisnile In sfirmit, mari mi mise, a fari dintr’a­­noastri, si ’tmelege, »nde si kisnumr nekonlenit m»lte »niforme mi nipjine, foarte HHRine arme. Kare st fii kasza anestei am­ntri generale, kare ki este ne toate zisa, ín lok d’a se imasgina? am­ aratat-o nekonteuit in coloanele aneste mi nentis ner kari Bor beí a ’nijelege­nstem s’o mai a­­rtutm tutr’sn singsr kspínt, ne kare-1 Bom Isa dintr’o enistoli­a renosatsisi rege al Ilissiei ne kare o adresa la 1848 littre sn membri al dietei ger­m­ane. „Repoligiunea aceasta ns e­­­ ste, ksm kred mai miliiî, demagogia „mi komsnismil.............Repolsk­is­„nea alism este aboli rjisnea or­­„dinii divine.“ Aceasta este un adentr repolsr­is­­nea seklslsi al 19-le, mi d’a­ieea lsnta Ba fi mai mare de ktt őri ktnd, ktui este lsnta între moribonzi mi’ntre nei kari intri in denlina Biayt a bti­btj^ieí. Afart din resbelele *je­st ih­e ert­­resk, mi desire kare Borbirim anem astlzi HreJ«dele «nei alle Isnte. Ea­­ki ksm­ o auBnijfe ziarsl erigles „He­rald.“ Deschfetind nestignea konflik­­til»î între Dfinerharka mi konfedera­­nisnea germans nentr» dxkaturile IlUe­­sBig-Xormtain, el zice într’altele: ,,Fran­­na nare a fi mrea milt împlikat'B în kassa, regatulsî nordik mi’n sk­atele re­­sistinger, qe Dänemarks onsne m­eten­­sisnilor konfederatism­i germane, s’a­­flx> nsferea Franței. Daki este ade­­virat, kb Ilissia mi Assfria au înmin­at o înBoire nentr» Benegia mi ks reBo­­lsgisnea în Ungaria mi’n m­inginatele dsniriane, este triat»rT>, s' esnicki foar’­­te bine armurile Erangei At.Engî Ger­­m­ania, esn»s £ atak»rilor. reBol»gi»nii din Grünte mi a »neî armie fraimese la Nord, ar avea întrs adezir si ssi­­gin­. o gerkare de fok. Kare este ro­­l»! gé a jwkat geBern»! nostr» in fuga agestei gestiuni amenint!,l­oarie? Un rol foarte eg­iBok: a nlectat m­onsnerile darese, ne kare konfedevagisnea ger­­man'B le a respins k» sfinirare. O mizlouire îngeleanti a Engliterei între Danemark» mi­ljerm­ania ar astea st> mal onreaskß ne Imnsrat»! frangesi­­lor a se nsk­e ka arbitrst Estonei.“ Sb faqem aksrn ksnoskst kb zia­­ri»l Patrie deininle kt Eranga ar în­­körayia Danemarka în res stingă iei In kontra I.Iermaniel, mi ziqe kt n» este adeBtrat kt Franga organist o flott nentr» marea Baltikt. Dsn’aqeasta st nsnem s»nt okii qitilorilor norntrü sksrta, dar eneryika imayinare * * lie dt desnre Asstria ziarsl gBBernslsí franqes 1 e Constitu­tion n-e 1 : „Sit»agi»nea imnemielsi Asstriei infigimeazi tot »n sn­ektakl» nlin de interes mi de’mBrgttsrt. In demert se nepoemte a re’noi konstit»gi»nea sa din intr», în deusert se nepoemte a regăsi în i­refanerea regim­»l»i o îmb»­­ntttgire la rt»l­­e­lîngite. Fii­ kare mimkare, ge fane, din kontra n» este shi ka mi s»ut asela kirsia se înkina n­o­­nor»l, nigl o dati­n» s’a schimbat din kre­­dinga sa kitre sei m­­ai mari al 1*1, ni-il din depolamentsI se» uentr» cei de a­­vioane !«i, n» n»t» dobîndi de la neso­­bolit»! do »nici» al se» dokit o d»mmi­­nie în indiginati dreni rekomn­ensi a Ir­­i»ror kaliluijilor sale gelor bune mi a servigielor qe-1 fkk»se. în fine Masro­­geni se otirî si intrebsingezo rirgina stare mi nuginsl kredit se-I mai remi­­sescr­ uentr« ka si reskimnere disgra­­gia nenotblsi se», sas kiar mi moartea lsi daki Ba si hebsingi, Saii mîntîndu-ne de a­ ieasli otirîre­a sa, a ku­ia eseli»tare treb»sa neazurat s’ad»ki­r»mna slringinel»! mi a tfutsfor qe­­lor de ne lingi dîns»!, mi dsseî si 1 in­­tîlnesk, mi fin m»l­e ner­frasi, ÎI n»sel înainte toate konsekR Îngele 4ele rele ale acestBr skori nesokotit. Dar amirîl de nekazuri, Mavrogeni ajunsese inkanabile de a mai jideka k« suige reve. El ge­mma k» «n­om kare, »rkind­o stmki rinche k» okiî tot dasna agintaut kitre Birf, merge k» n­amil genenl mi sik»rl, dar la koborîni Bizînd m­iiasta deskisi s»tit ni­iioarele sale,­­îmi nerde tot k»m­­int»l, mi se arsuki într’însa kiar din fri­­ka -ie are d’a bidea nu într». Ofensat de industreala vrea, dar in­kinabile d’y qu­i kspinte usteri­ie în kontra argamen» de ktt semnalele »nei krisenoHe, m­­iftsim în mersul evenimentelor, kari ne toatt zion îmning mai milt imne­­r­sl Xabsb»rg518Î, o analogit înBede­­ralt ks anii dsne »rint ai domnirii bsilionilor în Franga la al 18-le se­­kls. în »na ka mi ’n gea­lal­t geart, ffremelele »nei denlorabile administra­­gisnî finangiaire mi neqesitatea, o bankrrstt nean trait a» insnirat g»­­Beni»l»î ideia d’a ktsta »n refigiS iur sn sprijin în reformele nolitice; reformele nolitice a» Bénit, a» alergat, mi , în sbor»­ lor nei­rm­ede aSdtrimat­­ele d»nt »runt resorgingi ale monargiei­ Abia s’adunase Adunarea konstitu­­ante de la 1789, și în toate ntr­­gile regat»l»i j»stiuia înnett d’a mai fi m­onsngatt, imnosigisn­le d’a mai fi nlttite. fie era Bekist definit lîngă aneastt generale desființare a resor­­gingilor Statslsî? Tot se s»int in yis­­rsl Isi LxdoBik XVI; regimul bilete­lor asemnate (assignats) îngigi, k» re­­mt in­iga aselií niblige, toate aBngiele nartikslarie, monargia, kare epokase re­formele, sntimîntati de neferigirile 7 . neb­ile qe se grimidia» înaintea iei­> qerkt să îndrenteze ge ftk»se­ tenta, se îngen»; tronsl se dertmt, mi­ne minele sele bankrrsta !» m­oklamatt. Ageste k»Binte attt de înseminate agest table» attt de energik n» mai are trebsingt de nigl »n komentari». Born sfirmi dar nentr» astăzi dind in litteBa linie oninisnea qe are Estona nentr» noi, adikt k»m n» Boie uite nigl într’»n kin a krede kt toate dovezile qe dim ne toate zisa, ki ka noi n» mai este nimine. Fakt dar ge zise Gazeta Triestint. O korespondingt de la Galagi din 13 lansări». Alart de »uiforme no»c­redem aigî de Br’o ktteBa zile mi sn mare nimer de magiarî, nsmal de la Iarni s’a trim­is agi Br’o natr»­­zegi de oameni spre a fi, m­ekiim se zice, internagi. Acesti oameni s»nt n»mi sibt Inrepegiarea noligiei, însr. n»mai în atiaringt; ktqi, d»nt toate semnele, este probabile kt’j’m­imt sunt Biitoari­ se Ba Iskra în sensul unei in­­țelegeri regim­o’ie. Tot niiiituara vii­­toarii se na stringe o tabert de 24,000 oameni lîngi Roman, n’agerami ttrim »noie generari»! Bem trebsse fruntaria. nir. (urmare.) iiitímnlarea aneasta ridiki kBrayi»! narlite kare Boea resbelsl. 8n simnls ági de la Rmuiisk f» nsmit ka ssiesor al l»i, nsmal din nriiini ki, k» kiypBa ani mai nainte, aiel t»rb»ritor mxs»lman inssltßse ne nrinsinele Rennin, 1) karele tresea, ka Beslitor de nase, nrin oraiui»! ne gseerna el. Mmia nersonale f« nri- Biti ka o kiezimisiro desnre mliinua mi­litarii. N’am Irebsinni sí adaog ki k» kit mai m»lt Asan s’a aritat amik al isi MaBrogeni, k» atit s84esori»I l«i se krezs dator d’a-í deßeni sei maí neímnikat ine­­mik; dar Manrogeni aßea inki »n ine­­mik sekret, de karele n» se temea nisi de ksm, mi era k» msll mai neriklos de kit toyí aweia a kirora dsmminie se dekliirase: mi auel jnemik era kiar el ínssml. Agest inem­ik íi insiirase u»yin kite i­sijin o sri innekiti in kontra ninotsLi se» Stefan, dragoman»l arsenal»!»!; mi aneasta n» era fin kspínt, ki­ti Stefan era »n»l din oamenii aseia­­ k­sdaiji kare m­efer »n nost modest k» kare si-mi noati krea m­in minki o esistingi Jini­­uititi mi dshe, resulata «nel oneste mi modeste mnd»strie, ear n» nostiri m»l­ mai înalte kari s»nt mi k» m»l­ mal sk»­­d»iloarie mi nesiküre, »nde ambitsiunea este segmati ne genskil neriki»l»i. Ste­fan, nentr» a m­ipegia mal bine k»rs»l mi a niepeni konseksiijiele intrigelor >ie se «rzing împiotrisa »nkisi si se», s’a, abyinst tot desna k» o neaszili stirsingi, d’a se amesteka el îhshuiî în intrige, ini nisi HR­ m­i slibise Ualorile In strigirî deșerte, nisi n» ixgise inristijirea inemisilor sei n­in leute nefolositoar­e. « kond»iti atit de diferiti de a sa »rina se nari bmsiloarii asest»! «nici» k» minte, mi om»! kare totdauna se mil­­uimise de a se yine de datoria nost«l«i se», kare Biz»se ne Gazi-Xasan înloksit în comanda marinei m­in Xasan de la Kreta, iur ne asesta înloksit de Assein Georgian»!, karele s»ot favorit»! Su stan»­ lolor mele, el HB-mî resiisnso la tonte niRslririle mele do kit nrin okiri. „Nr. ssnt înk8nyi»rat do kit do tnditorl,“ îmi striga el su«mcgîiid de minie; agi hat k» togii «arte la aielainî komulot; togi B agi legat ka st-mi Isugi niaga; togi B’agi dcskis bragele ka st-inl an«­­kagi reînmiiuele aßoril mele. N« krez de treblin­gi si kast­a-I dn resu»n­3Rri la atilea înkiluirî n­eme­­ritate; mi rak­yiii­í a-I sn*ne ki daki Ba nersiste a Ekra d»m­e­nțvierea i­emi­­■rilor sei, resturnind mi ne agest din «r­­mi razim al kasei sale, anoî amigii sui se «or ședea siligi a-mi îngriji de sikis­­tanga lor, mi li lisai si se mai gîridea­­ski la amig»l qe­ I didel. N»-I f«se do­mi*iî hu folos. El kon­­linsi si intrigero nentr» isgonirea din Isakaisne a nenot»l»i se»; mi, fiind ki qeea ge el gerea k» atita rÎpin se în­­tîmplase a fi de akord ks doringele kiar ale iieminilor sei qelor mai în­Biermi»­­nagi, el aj»nse la ginta gc­ui­ m­onssese. Stefan !» deslu­sit, dar ela progeni ubr mîhnirea d’a vedea orîndsit în lok»l !»! ne Xangerli», a kir»ia »m­ assina l«i MaBrogeni n» avea m­argini. Ami fî­n*t»t firi ere o mistrare de k»vet si mi desuart de dîn­ssi in aceste momente, dar din doua motive mai re­misei iflkl ks el: o remiun­gi de dra­­ g­ Bezi No. 7—8, 9—10, 11, 12, 14 mi 18. Reprodigerea oniiii. 1) Ilricuinele Nikolae Rem­in, ambasador rm la iConstantinonole, mi anoí generale in omu­rile Assieb kare isi mai filstie bigsingQ In kontra tsrgilor, KOMU­N E A. Vil.­ ­A Redea No. 857, 364, 365 anal Irekist: 14 mi 20 din anxl aqesta.j Zilele nenerdete, zilele sinte ale xnxl domnilor n» sen»rat­. dine serbiloariele qe le însem­neazi, ma­­retual»! ksrgii sa» maestril de cere­­monie, qi d»ni auiezi mintele l­rii­­toarie de bine ge­le sipírmen­­te din— nre»ni k» nonor»­ se». D»ne moar­tea qelebistei Kalif de Kordoba , Andaraiian III, s’a gisit ne skriito­­ti»! șeii »rmitoariele rînduri, qe ns le ne tem rekomanda îndestul oamenilor noștri de Stat: ,,Am domnit în timp ,,de gingi­ zeci de ani, mi g»Beni»l ,,me8 era nagifîk mi l­iktorios; am „fost iu bit de sirismii mei, lernst de­­„înamigiî mei ;ui stimat de aliasjil ,,mei. Anigia mi onoarea, nsterea „mi altgerea a» venit înaintea mea ,,d»nt o simult kiimare mi în ana­­„ringi n’a linsit nimik la fericirea „mea. El bine , în aqeasl­ s»ngi „domnii de gingi-zeqi de ani, în­­„Ir’o nosigisne sokolili ah­t de fe­­„rigiri, am nsmirat zilele adestra­­„le- ferigiri, a» fost ueste tot în nx­­„mer de n­atri-sine-zege.“ A'iesle natr»~sine-zece zile de ferigire ale Kalil­ ölpi a» fost, d»nt kxm adaogi gosle si mal nistrim miri k» toate ne­­dreutigile l»i, un­ anoî n­H-mi Benia si-m­i dai demisi«noa tokinál în mom­ent»l­iind timidsirea rinei mele îmi nem­itea d’a îmi reda serpigisl. AdeBirat este kii ngel serpigi» se Ivin­ointea ki n» o si gin­ ui»it iimn. I, Ieni»I nigii ne kare-i Bizoserim »a mi­­nst iulinzin­d alinele sale deasöp­ra kon­­silielor llorgei, îmi l»ase sbord­ de agi sare nord, mi se omise în Austria. Iosif II, aslorisi agestil resbel, aqei 1 Ir ir, g­ine kare, m­in kin«l nesokolit ks kare Br»~ sese sb esek«to skon«rile sale folositoa­­r­e în sine­le, dar kare în vik de a se sfirmi done doringa Iei a aprins fok»l Rebejiei în toate Statele si de de la Di­nire siînt la rîul Eska»t, Iosef II me­­rise. Dine qe a stins flabirile qe el a­­gigase, desfiingind deodati ne nat»l se» de moarte, toate reformele qe oksnageri ks osleneau­ Blaga sa întreagi, el m­i-a dat SRiletud, înnobilat de vederea atltor nenorogiri nsbliqe mi un­date qo adinari k» amirigi»nl minstere din srmi ale ansi om nlin de m­indrii, mi de stînngire. Leo­­­ pold, fratele mi »rmamisl se8, kare k» mrere de n» ninși malRiiJe naqtniqe ale rîslsi Arno, kiql n» se b»k»ra d’a se esn»ne BijelieJor kare b»b*>i«» atsnqî Îmurepiur»! tron«lsî imperiaje, keonplti

Next