Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-29 / nr. 29
f DöMINIKT) Voiesce și vei puté Va eși în tóte (lille afară de Luni ai adoua zi după Serbaiósi). Abonarea pe un an...............................128 le țease luni.................................................... 61 — Tulluni. „........................................... 32 — le lună......................................................11 — Un exemplur......................................... 24 par. înșciințăriii' lima................................... 1 led. iuris politico, comunul umuRin. (ARTTCLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulüpariului Românulu și Redaptoriulu respun<^storiu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul diariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. 29 iansarie 1861. Luminedă-te și vei fi. Abonu oii se face în Bucureșci, la Admnîstrațiunea Romanului, și la librăria C. A. Rosetti calea Mogojiaia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și corespondintii nostru, Bau d’a dreptul prin postă trămțând și banii. Tot asemenea și în Iași. Principatele - a - Uni. REVISTA POLITICA. Bacuresci, îl încrechinga de erî Adunarea Najiionale a proces la Botarea Adresei în totale; s’aS denis dose amendamente prin care se condamna procederile ministeristiî în cestiunea Kraio- Bemi a arendamilor; dsni ce s’as diskstat mi primit aceste dese amendamente, s’a uss la Bot Adresa amendați mi s’a primit k’o majoritate de 42 Botsri kontra 20. Dsns o desanrobare date ks o asemenea majoritate, mi kare a fost salstate ks anlasde kiar de tribsna nsbliki nsmaî remme ministeristsî, aare a fi conform regimilsi konstitsgionale, de kit a densne demisiunea sa In minele Domnitorisli! sau a cere disclparea Adsnrii. De minie! astezî n’avem murî însemnate din afari, suntem dator! însi a da seams cititorilor despre cele mici, fii kiar mi din cele ce sunt messusnerî, kicî lskiskle cele mari si komnsn k5 adunarea la snlok a celor mice, mi kiar mressnsnerile tre " ' bsesk ksnoskste, kicî adesea fiind dedsceri logice ele ssnt nrepestiri de ce are si fiB. Sp’ncenem mrintr’o miire, miki, foarte miki dar kare kongine sn în Blgimînt mare. IJeneralil Elpegian Dufour, mirare este cel mai însemnat militar al Repsbliceî, a dat citire în cirkul oficialilor. Bneî memoris assura nestralitenii nonfederalismî elpegiane. Desbat indepentsalitigile Bneî in pasisni, generalisl zise: „ns trebie să ne rezimem de kBt ne noi în mine spre a o respinge. Dsne streinul kare atak B, nimik nu este mai ne rik 8l albastr Bin bi kare nrotege.“ Noi ns nimai kB ns Boim întri nimik a ne razima ne noi îmnine, ns nimai kl ne nregetim a ne altera de streinul ce ar Boi a ne ataka, dar Baks de bete ori ne am gindit la Br’o an Brare a fost sb stestem sn strein, mi Bnite sn strein Becin, sare a ne mrotege. Starea cea triste în care ne a adus mrotekgisnile streinilor Becinî, de o asteritate mi mai mare k spintelor mareluî general mi snerBm kB Românii Bor inpiga în sfirmit a su feri min ei în mii mi de ataksi mi de mrotekijisnea străinilor Becinî. Akim si trecem la alte regisne. Ziarisl lordslsi Palmerston, Morning Post, krede kB kina istoriei Estonei, nentri ansi acesta mi noate nentri mai milgi ani, este în Pesta. Sb ne onrim sa minst aci sune a adsce aminte montenilor nomtrii, kari sb zik îngelengî mi oameni nolitici, kB Ungsr abia ssnt Br’o natrs milioane mi kB nosigisnea lor nolitiks este un mit mai grea de kBt a noastri. Ei ssnt d’adventil ssnt central Austriei mi noi ssntem liberi; ei ssnt natri milioane mi noi ssntem cinci, mi la negoii nstem zice kl ssntem cel mai ingrient milioane. Ei ssnt Incerksim de felsrte nagionalitigî, ostile, ka sb ns zicem inimice, kBci Borsb le ssbjige, mi Bizsrim ki’n 1848 apeaö a Isuta ns numai scoolnl Austriei, ci kontra Krongilor, a Rontenilor m’a Șerbilor. Noi, am astea aBea atingî în yisiune. Kim dar flksn Ungsril ka ziarist lordslsi Palmerston sb noate zice, Ite k'teia istoriei Estonei, este aksm în Pesta? Amtentem resnsnssi îngelengilor; nsn’ atsncî no! zicem, kB singura osebire intre ei mi noi este kl akolo aristokragia krede în nagisne ear ns în motelgisnea vecinilor străinî, kl ei sb seas ne șinele în serios, kind noi facem kim sb zice k’as fikist nimte jsdekBtorî într’snsi din jsdegele noastre ks Bodi Știrbei. Sb zice kl Maria Sa Bodi le ar fi zis: „Ssntem tibelemi“ mi kB ei resnsnserB. — „Ti sibIoaiÎ Maria Ta.“ Din’aceasta ziarisl engles se obstip, din nsntsl de vedere al intereselor englese, de BÜtorisl reseiBat îmiteratslsi Asstriei mi zise. ,,sas felsritele nBru,i ce komnsn acel imneris se vor întrsni, saS Ba fi o discipere. în kassi Bntîis elementsl magiar (4 milioane) Ba nredomni in Asstria mi Ungsrii ssnt înssilegigi de disnosigisnî amikali nentri Englitera.“ Me fBksrBm noi, ce ÎBksrB mi ce fak gS Bernele noastre, snne a dovedi Englesilor kB mi RomBnii as disnosigisnî foarte amikali nentri Englitera? Kim Ungskî isbstirB a face ne Englesî sb kreazB kB, dakB eî Bor în Bim,ie ne Asstria, Englitera Ba avea snamik în nonorsi magiar mi nons nstsrBm face nici makar ateta monaganda. Resnsnssi nstînd sb-i deafis kare, sb simem la Bale argsmentarea ziaristsî lordslsi Ilalmerston. „In kassi al doile, (adikB al disciperii imneristsi) Asstria, ks Salzbourg, Tirolsi, nonte mi Silesia, întrsnite, por fi redsse la rangsl snst arcidskat. Tot d’o date se va forma sn imneris komnis, de Ungaria, Galigia, Transilvania, mi de toate celelalte nonoare Slave, mi kare komisnBnd o nonoragiune de 30 de milioane de lolsitori. por forma sn zidasterik kontra ambigism însterilor Nordsisî. Englitera Bak bintiga atuncî prin deschidere a Dsn Briik or Bbie 1or sale, m bss r B kare arasi ks rako in erci51 sî iei maritim o mare întindere.„ Mai treb se oare o do Bads mai e Bidinte desnre mijloacele prin kare noate kBintiga cineBa, stima mi sss ginerea Engliterei ? Me fBksrBm dar noi, ce fBksiß mi ce fak gSternele noastre snre a arăta englesilor cel mai nsrțin kB Dsiterea trece mine la Galagî, mi ne la brăila mi ne la Bisrgis, ear nu numai ne la Ilenita? Me fBksis mi ce fak sure a le dopedi kB suntem kisiea Konstantinopolii, k’avem marea neagră mi kB mai asem mi felsrte mijloace prin kare sb ’ndestslsm komercis mi industria englesB? Nimik, nimik, nimik. EakB dar ce a fskst mi ce face neirea noastrs, eaks nentri ce am kombBtst toate gSvernele de ssat regulament mi toate kBte aBsrBm ni>nB aksm, de kind ns mai este oficiale în Rigoare Regulamentsl. Ns mtsi’Bm mi ns mtim, sb fim nici soldagî, nici negligetori; mi toate aceste mioBin nentri kB n’avem încredere în najjisne nentri kB ns mtim a zice de kBt „Tik Blowi in Bria Ta.“ Toate mtirile, ce avem de la teatril resbelsisi, ne Bin de la Roma mi nin srmare n’as nici o astoritate. Astfel ele ne snsn ks 2,000 niemontesi aS atakat ne Neanolitanî la Camo, ne terîm si nontifikale, kB lsnta a dsinsit 7 ore mi kB Iliemontesiî as nerdsi 250 de oameni. Dar cine a inpins, ns sb susne; tot o asemenea tecere mi desnre nimersi omurilor neanolitane, meksm mi desare nerderea ce as fBkst în acea IsntB. Iliemontesiî as nerdist 250 de oameni mi neanolitaniî nici snsl întokmai ka la Kraiova. Alte denemie snsn kB’ntr’o siugsi B noante Iliemontesiî as arsnkat în cetate 2000 bombe mi n’as fBkst nici o strikBcisne. O alte denemi, tot de la Roma, snsne kB’n noantea de la 30 Iansaris foksi a fost foarte Bis din ambele rBriji, dar kB cetatea n’a suferit nici o strikBcisne; o maiam kanoniarii (niemontesi) a bombardat în timp de mai multe ore ten. a nicymnat nici o strikmiane; bateria Transite ania i-a ripostat mi a silit-o în sfirmit a se retrage. Doae femei, isbite de terxmidari do bombe, ai marit. Astfel dar atet deneuia noasta d’alalti ieri, kit mi a'iea kx 2000 bombe arankate într’o sirigan noante în yetate, ten a fa>ie de kit foarte najjini strikiyiane anor kase, mi nici o strikiiiane fortifikajiisnilor, ne dopedesk In. aatorial aielor ronumite baletinari neanolitane, kare se nablikau în urma desbarkirii lui Garibaldi în Sicilia, mi-a stamatat akarn remedinjja la Roma mi na ne Bom mira de lok, daki mine noi mine Bom afla de la dinsalki bombele niemontese kontribaesk akama interi mai malt fortifikeutanile Gaetel, fiind lei. ingenmesk mai bine zidarile în nimint, astfel în ktt fiicare lopire de tan este an adeptrat kimtig neutra si karanija în konnia raijilor. în contra acestor nepele de la Roma aflim de la Torino, ki fokal îakongi,nlorilor șarm. Gada. Sutirile de la Konstantinopole, ye le nablikarim în No. de erî, desire nota enensiki a miminelui Labanoff o gisim astezi în toate ziariele frangese. Ele ne mai snan ki Ioarta, invitate auro- Boka ca însiiu înțelagirea okanurii frangese în Siria, ar fi resnens ki ea vere eselistarea KonBenjjianii, adici retragerea omurilor. Amia dar aveam küpĭnt erî, kind ziream ki floarta este deminsi a resninge ne ade pirajja iei amiyî m’a srma sfaturile inimicilor sei. Iloarta resninție oksnarea frangesi, ter’ a bor a ínjjeloge ki linsinds-i aieea Ba îndsra în kitînd arta karei Ba i în adevir fatale. Dar, rism zicea într’o skriere nolitikB Nikolae Biheski, „Tsryii ns not mins Bor.“ în Adunarea generale din Panza de la 1 Fesrar, s’a desbBtst resnsnssi adsnariî la reskrintsi renesk. Adresa komnisB de d. Deak a fost atakate de d. Szilagyi, kB n ar fi destil de ener* ții kB; d. baron Eötvös a alterat-o ii’n sfirmit a fost nrcimite, însB mogisnea lsî Szilaggi de mi a liszst desbaterile ce s’as fBst Bor avea efektul lor. ÜB- blikBm mai la Bale kontinderea esingiale a acestei adrese. Unele ziarie despre vederea insulei Sard n’eî FranjjeT. Menerarisl Lennaz a isbilit la 28 IansariS a ti.ia retragerea inamicsl si la Banco mi nrmnaneiste oneraijisne l-a constrîns a se ssasne ne diskresjisne. Ilaris, 1 fevrsaris. Amiralele Bărbier de Tinan a sosit la Ilaris, sire a nere in-strikgisnî note înainte d’a relua comanda flotei din marea Mediterană. Pletersburg, 31 IanuariS. Banka imneriate deskide la 6 fevrsaris ssn-skrinijisnea îmni »insists de 12 miloane ks dobîndi de 4 la ssti ini al pari; ssn-skrinijisnia se înkîde la 11 fevruarie. Osman nara, guvernator al Belgradslsi, a fost numit Biskan guvernator al Bosniei, Ksrund Efunfi guvernator al Belgradsksî, Marko Efemeri ambasador la Kurtea Greniei. Sslansl voemte si trimisi ne marele Bizir la Berlin spre a komalimenta ne repe. La Galata a isbikinit o mare krise komerciale ; mai multe kase as înuetat nlnjjile lor. Tribunalul de la Beirst a osîndit neasrmid Ilamia, Taxir Ilamia mi alijî Irel ofEiiiri si ieriori la inkisoarii neutri via^i. De la Smirna afirm de nimeroase falimente, d’o naniki în lumea komerciale. Torino. Ministrai Instrskyisniî niblice sac nu mi-a dat demisiunea. Ziarisl „Opinîons,", de ruin te skoinoțsi nsnîodit de I resksrtare a adresei magiare la reskrintsi imneriale. „Maiestatea Sa, referinduse la sank Isiunea magmatiki, reksnoamte negremit minciunei, ki Monark« poate skimba legile konstit«aionali numai în «nire ks nonorsi. Drenisi d’a faié legî, închide în sine mi datoria d’a anira aieste legi. nonoarele, kare se desist ks »misiinui. la libertiuile lor, kare skimbi ks smisrînui. konstitej jisnea lor, se’ndBnleki mi lesne la o schimbare a regintoril lor mi nrmn smiare ijle ssnt un sprijin solid al coroanei. — Oraafií si ilernta ns Boeiute si kaiye neste bariera legü, d’aceea Ba iuti a anira legîle sale. — Nic suntem konoskag ka konsniritorî, d’ageia nu se alte nici Bnsl în knmisiunea komitatulsî de la Ilorita. Dar legile konslitsui onali ne omresk d’a rekunoamte imnosigisnile ne- Botate de diete. Bom agenta regilarea monisorii a jsrndikgiunii ye ea oterîjidebitorisl koroanei (Judex Curiae) chiar pentru conformitatea, ye trebie si se întinzi nește toate gara ; dar o repisare a legilor ns poate fi dorit inchiderea dietei; d’ageea ssntem tot d’asna gata a aiura ye ea ye esiste dsm drent, ks deulina nstere, Isle toate armele legale ye le are nsgiönea; ns insi ks site , yi numal în konpiikijiunea drentBlsi; oramisl Ilemta este înkredtjjat ks sn kBBÎnt liber, nronsnuat de fagi nu noate fi trimiuit nici odati ka o BSErnare.“ IlROfiESSL ÎNTRE D. A STURZA mi MONASTIRILE SFÎNTUL 10 AN, SFINTUL GEORGE. D. Skarlat I. ííaskal skrie, într’sn ziar, kalelbisian, zile d—lsî, mi ka apok t, al sueia din monastirile karias times ks d. A.Sturza, kB ns ylikslB nil! ornionte mi nici o kalomnii, în nriBinga aiestsî noyes, Uli kB ns iulie nici n’a aszit ka Br’snsi din domnii minitutri si. fiB Borbit Br’snsia din jsdekBtoril agelel ksrgi, mii. Ingelegem ka d. Skarlat I, llaskal, ka apokat, ns ultim al kiriîn aprg!, si fii dator a denega zisele noastre, uni min srmare n’avem nimik a zice în contra domnieî sale. Mestisnea Îrsb fiind foarte graBB? kic! s’a tripe d’a drents! de independing a maijistratsrel lui min srmare de cel mai mare lui mai bîiale i»ț§mi altem datori a repeni ui’a sssgine alism, ki toate kite ziserim ns numai ki so mîontesk , ci s’afirmi în gura mare în toate kasele , iur ki le afirmim noi în mine. Ilrocesul de mare Borbirim este în adezir acela între d. Stirza lui monastirile sfintui George, sfînts loan etc. ear adunarea s’a firist akasi la d. ministri al jistigiel, unde as fost kiimagi d. Ilremedinte al kirgi! anelatipe seligiunea a II—a dd. membri a! acele! kirg!, d. mi~ nistri din întrs, (se zice ki ui’al mangelor) mi ne sing’aceslia mi d. Barbs Bells. D. Ilaskal, apokat ns mai intim al kiriîa uirg!, di drent do Badi ki cele skrise de noi sunt neadevirate, ki ksrtea este mai plsnn de kind mi-a dat sentintta în favoarea monastirilor. 0 mlim aceasta. Dar kredem ki itim mai mult de kit d. apokat mi sssjjinem ki d. ministes al ssstigiei, în urmarea sasi motest sas reklamiri a d-lsi A. Sturza. Bizînd kijBdebitorii acestei ksrgi ssnt nimte birbagi foarte cisbagi, kari ne lîngi obiceisl cel reS d’a ns Boi si se ssusii konsilielor (ns zicem ordinilor) dsne din afari, mai as m’acela d’a slrsi în a lor olicîre, a ridikal dosari si processisi de la ksrte mi—1 gine Baki la domnia sa. Kind Borbirim d’acest, nroces, Boirim a fi delikagi aBind sueranga ki nsginele ksBinle ce skriseserim, ssbt forma ks totsl dsbilatiBi, Bor fi d’ajsns snre a se îndrenta resl. Astizi însi ssntem silijjí, ded. ílaskal, öBokatsl ns rntis kireea uirgi, a ridika mai mslt Bilsl. D. Ministrs al jssligiei prin adresa ks No. 176, a zis onorabilei ksrgi cÎBtle seligiunea a II-a ks d. A. Sturza prin netigisnea înregistrate la No. ce a dat ministerislsi ARAT) DIN N08 NTíÍITI STOIREA ME I S’AFT(K8T1) de kitre acea onorabile ksrle ks otirîrea monsnyati assuna nrocessisi ce are ks monastirile sfintilsi Ion mi sf. George nentis ktikare de nimmt, mi kle n’a fost destil de Isminati (ksrtea) în ksrsul desbaterilor. Sslit— semnatil, ne d’o narte înBiti ne onor. ksrte si bine Boîaski a trimite în~ dați dosarsl relație la acest proces, ear ne d’alta îi arate ki ne» ligionaril mrelinzmd2) ki cestisnea de drent este foarte însemnate assuna acelsî proces, atet ministerist kit mi ksrtea kati si fii bine lsminati. 1linstmare este rsgate on. ksrte asssnende or! celibrare din narte î nimkind cestisnea de drent se Ba li» mskifc(???!!!3 Aceasta este adresa min kare d. ministrs al jsstijsiei, andikat dosarisî da la ksrte. Este însi ceva mi mai mult de kit modil cel cisdat d’a se linisri cesiiunea de drent. Fie kind d. ministrs skria mi trimitea aceasti adress era îndugat 1) KsB Întil este afirmație: ae i s’a fikst, ns re zice cal nsj fin ki i s’ar fi telixt. 2) Noroyire k’aui se nsse cel nsain kssîn* melvnzmdj