Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)

1861-01-29 / nr. 29

f DöMINIKT) Voiesce și vei puté Va eși în tóte (lil­le afară de Lun­­i ai adoua­ zi după Serbaiós­i). Abonarea pe un an...............................128 le­ țease luni.................................................... 61 — Tul­luni. „........................................... 32 — l­e lună......................................................11 — Un exemplur......................................... 24 par. înșciințăriii' lima................................... 1 led. iuris politico, comunul umu­Rin. (ARTTCLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulü­pariului Românulu și Redaptoriulu respun<^storiu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul diariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. 29 iansarie 1861. Lumin­ed­ă-te și vei fi. Abonu­ oii se face în Bucureșci, la Admnîs­­trațiunea Romanului, și la librăria C. A. Rosetti calea Mogojiaia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și­­ co­­respondintii nostru­, Bau d’a dreptul prin postă trăm­­țând și banii. Tot asemenea și în Iași. Principatele - a - Uni. REVISTA POLITICA. Bacuresci, îl în­crechinga de erî Adunarea Na­­jiionale a proces la Botarea Adresei în totale; s’aS denis dose amenda­­­­mente prin care se condamna proce­­derile ministeristiî în cestiunea Kraio- Be­­mi a arendamilor; dsni ce s’as diskstat mi primit aceste dese amen­damente, s’a uss la Bot Adresa amen­dați mi s’a primit k’o majoritate de 42 Botsri kontra 20. Dsns o desa­­nrobare date ks o asemenea majori­tate, mi kare a fost salstate ks anlas­­de kiar de tribsna nsbliki nsmaî re­mme ministeristsî, aare a fi conform regimilsi konstitsgionale, de kit a densne dem­isiunea sa In minele Dom­­nitorisli! sau a cere disclparea Adsn­rii. De mi­nie! astezî n’avem mu­rî însemnate din afari, suntem dator! în­si a da seams cititorilor despre cele mici, fii kiar mi din cele ce sunt m­e­­ssusnerî, kicî lskisk­le cele mari si komnsn k5 adunarea la sn­lok a ce­lor mice, mi kiar mressnsnerile tre­ " ' bsesk ksnoskste, kicî adesea fiind de­­dsceri logice ele ssnt nrepestiri de ce are si fiB. Sp’ncenem mrintr’o miire, miki, foarte miki dar kare kongine sn în­ Blgimînt mare. IJeneralil Elpegian Dufour, mi­rare este cel mai însem­nat militar al Repsbliceî, a dat citire în cirkul o­fi­ci­alil­or. Bneî me­­moris assura nestralitenii nonfedera­­lism­î elpegiane. Desbat ind­epentsa­­litigile Bneî in pasisni, generalisl zise: „ns trebie să ne rezim­em de kBt ne noi în mine spre a o re­­s­pinge. Dsne streinul kare a­­t­a­k B, n­i­m­i­k n­u este mai n­e r­i­­k 8l al­b­a­s­t­r B­i­n b­i k­a­r­e n­r­o­t­e­g­e.“ Noi ns nimai kB ns Boim întri nimik a ne razima ne noi îmni­ne, ns nimai kl ne nregetim a ne alte­ra de streinul ce ar Boi a ne ataka, dar Baks de b­ete ori ne am gindit la Br’o an Brare a fost sb stestem sn strein, mi Bnite sn strein Beci­n, sare a ne mrotege. Starea cea triste în ca­­­­re ne a adus mrotekgisnile streinilor Becinî, de o asteritate mi mai mare k spintelor mareluî general mi snerBm kB Românii Bor inpiga în sfirmit a su feri m­in ei în mii mi de ataksi mi de mrotekijisnea străinilor Becinî. Akim si trecem la alte regisne. Ziarisl lordslsi Palmerston, Mor­ning­ Post, krede kB kin­a istoriei Estonei, nentri ansi acesta mi noate nentri mai milgi ani, este în Pesta. Sb ne onrim sa minst aci sune a adsce aminte montenilor nomtrii, kari sb zik îngelengî mi oameni noli­­tici, kB Ungsr­­ abia ssnt Br’o natrs milioane mi kB nosigisnea lor noliti­­ks este un mi­t mai grea de kBt a noastri. Ei ssnt d’a­dventil ssnt cen­tral Austriei mi noi ssntem liberi; ei ssnt natri milioane mi noi ssntem cinci, mi la negoii nstem zice kl ssn­­­­tem cel mai ingri­ent milioane. Ei ssnt Incerksim­ de felsr­te nagionali­­tigî, ostile, ka sb ns zicem inimice, kBci Bor­sb le ssbjige, mi Bizsrim ki’n 1848 apeaö a Isuta ns numai scoolnl Austriei, ci kontra Krongilor, a Rontenilor m’a Șerbilor. Noi, am astea aBea atingî în yisiune. Kim dar flksn Ungsril ka ziarist lordslsi Pal­merston sb noate zice, Ite k'teia isto­riei Estonei, este aksm în Pesta? A­­mtentem resnsnssi îngelengilor; nsn’ atsncî no! zicem, kB singura osebire intre ei mi noi este kl akolo aristo­­kragia krede în nagisne ear ns în m­otelgisnea vecinilor străinî, kl ei sb seas ne șinele în serios, kind noi facem kim sb zice k’as fikist nimte jsdekBtorî într’snsi din jsdegele noa­stre ks Bodi Știrbei. Sb zice kl Ma­­ria Sa Bodi le ar fi zis: „Ssntem ti­­b­elemi“ mi kB ei resnsnserB. — „Ti­ sibIoaiÎ Maria Ta.“ Din’aceasta ziarisl engles se o­­bstip, din nsntsl de vedere al intere­selor englese, de BÜtorisl reseiBat îm­­iteratslsi Asstriei mi zise. ,,sas fels­­ritele nBru,i ce komnsn acel imneris se vor întrsni, saS Ba fi o discipere. în kassi Bntîis elementsl magiar (4 milioane) Ba nredomni in Asstria mi Ungsrii ssnt înssilegigi de disnosigisnî amikali nentri Englitera.“ Me fBksrBm noi, ce ÎBksrB mi ce fak gS Bernele noastre, snne a dovedi Englesilor kB mi RomBnii as disnosi­­gisnî foarte amikali nentri Englitera? Kim Ungsk­î isbstirB a face ne En­­glesî sb kreazB kB, dakB eî Bor în­ Bim,ie ne Asstria, Englitera Ba avea sn­amik în nonorsi magiar mi no­­ns ns­­tsrBm face nici makar ateta m­ona­­ganda. Resnsnssi nstînd sb-i dea­fis kare, sb simem la Bale argsmentarea zia­ristsî lordslsi Ilalmerston.­­­ „In kassi al doile, (adikB al di­­sciperii imneristsi) Asstria, ks Salz­­bourg, Tirolsi, nonte mi Silesia, întrs­­nite, por fi redsse la rangsl snst ar­­cidskat. Tot d’o date se va forma sn imneris komnis, de Ungaria, Galigia, Transilvania, mi de toate cele­lalte no­­noare Slave, mi kare kom­isnBnd o nonoragiune de 30 de milioane de lo­­lsitori. por forma s­n zid­a­s­t­e­r­i­k kontra ambigism­ însterilor N­or­d­s­i­s­î. Englitera Ba­k b­in­t­i­g­a atuncî prin des­chidere a Ds­­n B­r­i­i­k o­r B­b­i­e 1­o­r sale, m b­­s­s r B kare ar­a­s­i k­s r­a­k­o in e­r­­c­i­5­1 s­î iei maritim o mare î­n­t­i­n­d­e­r­e.„ Mai treb se oare o do Bads mai e­ Bidinte desnre mijloacele prin kare noate kBintiga cineBa, stima mi sss gi­­nerea Engliterei ? Me fBksrBm dar noi, ce fBksiß mi ce fak gSternele noastre snre a arăta englesilor cel mai nsrțin kB Dsiterea trece mi­ne la Galagî, mi ne la brăila mi ne la Bisrgis, ear nu numai ne la Ilenita? Me fBksis mi ce fak sure a le dopedi kB suntem kisiea Konstantinopolii, k’avem marea neagră mi kB mai asem mi felsr­te mijloace prin kare sb ’ndestslsm ko­­mercis mi industria englesB? Nimik, nimik, nimik. EakB dar ce a fskst mi ce face neirea noastrs, eaks nentri ce am kombBtst toate gSvernele de ssat regulament mi toate kBte aBsrBm ni>nB aksm, de kind ns mai este o­­ficiale în Rigoare Regulamentsl. Ns mt­si’Bm mi ns mtim, sb fim nici sol­­dagî, nici negligetori; mi toate aceste mioBin nentri kB n’avem încredere în najjisne nentri kB ns mtim a zice de kBt „Tik Blowi in Bria Ta.“ Toate mtirile, ce avem de la tea­­tril resbelsisi, ne Bin de la Roma mi n­in srmare n’as nici o astoritate. Ast­fel ele ne snsn ks 2,000 niemontesi aS atakat ne Neanolitanî la Camo, ne terîm si nontifikale, kB lsnta a dsinsit 7 ore mi kB Iliemontesiî as nerdsi 250 de oameni. Dar cine a inpins, ns sb susne; tot o asemenea tecere mi desnre nimersi omu­rilor neanoli­­tane, m­eksm mi desare nerderea ce as fBkst în acea IsntB. Iliemontesiî as nerdist 250 de oameni mi neano­­litaniî nici snsl­ întokmai ka la Kraiova. Alte denemie snsn kB’ntr’o siu­­gsi­ B noante Iliemontesiî as arsnkat în cetate 2000 bombe mi n’as fBkst nici o strikBcisne. O alte denemi­, tot de la Roma, snsne kB’n noantea de la 30 Iansaris fo­­ksi a fost foarte Bis din ambele r­Briji, dar kB cetatea n’a suferit nici o strikBcisne; o maiam kanoniarii (­niemontesi) a bom­bardat în timp de mai multe ore ten. a nicymnat nici o strikmiane; bateria Tran­site an­ia i-a ripostat mi a silit-o în sfirmit a se retrage. Doae femei, isbite de terxmid­ari do bombe, ai marit. Astfel dar atet deneui­a noasta d’a­­lalti­ ieri, kit mi a'iea kx 2000 bombe arankate într’o sirigan noante în yetate, ten a fa>ie de kit foarte najjini striki­­yiane anor kase, mi nici o strikiiiane fortifikajiisnilor, ne dopedesk In. aatorial aielor ronumite baletinari neanolitane, kare se nablikau în urma desbarkirii lui Garibaldi în Sicilia, mi-a stamatat akarn remedinjja la Roma mi na ne Bom mira de lok, daki mine noi­ mine Bom afla de la dinsal­ki bombele niemontese kon­­tribaesk akam­a interi mai malt fortifi­­keutanile Gaetel, fiind lei. ingenmesk mai bine zidarile în nimint, astfel în ktt fii­care lopire de tan este an adeptrat ki­­mtig neutra si karanija în konnia raijilor. în contra acestor nepele de la Roma aflim de la Torino, ki fokal îakongi,­­nlorilor șarm. Gad­a. Su­tirile de la Kon­stantinop­ole, ye le nablikarim în No. de erî, desire nota e­­nensiki a m­im­inelui Labanoff o gisim astezi în toate ziariele frangese. Ele ne mai snan ki I­oarta, invitate a­uro- Boka ca însiiu î­nțelagirea okanurii fran­­gese în Siria, ar fi resnens ki ea vere eselistarea KonBenjjianii, adici retrage­rea omu­rilor. Amia dar aveam küpĭnt erî, kind ziream ki floarta este dem­insi a resninge ne ade pirajja iei amiyî m’a srma sfaturile inimicilor sei. Iloarta res­­ninție oksnarea frangesi, ter’ a bor a ínjjeloge ki linsinds-i aieea Ba îndsra în kitînd arta kare­i Ba i­ în adevir fa­tale. Dar, rism zicea într’o skriere no­­litikB Nikolae Biheski, „Tsryii ns not mi­ns Bor.“ în Adunarea generale din Panza de la 1 Fesrar, s’a desbBtst resnsnssi adsnariî la reskrintsi renesk. Adresa komnisB de d. Deak a fost atakate de d. Szilagyi, kB n ar fi destil de ener* ții kB; d. baron Eötvös a alterat-o i­i’n sfirmit a fost nrcimite, însB mogisnea lsî Szilaggi de mi a liszst desbaterile ce s’as fB­st Bor avea efektul lor. ÜB- blikBm mai la Bale kontinderea esin­­giale a acestei adrese. Unele ziarie despre vederea insulei Sard n’eî FranjjeT. Menerarisl Lennaz a isbilit la 28 IansariS a ti.ia retragerea inamicsl si la Banco mi nrmn­ane­iste oneraijisne l-a con­­strîns a se ssasne ne diskresjisne. Ilaris, 1 fevrsaris. Amiralele Bărbier de Tinan a sosit la Ilaris, sire a nere in-­­strikgisnî note înainte d’a relua comanda flotei din marea Mediterană. Pletersburg, 31 IanuariS. Banka imne­­riate deskide la 6 fevrsaris ssn-skrinijisnea îmni »insists­ de 12 m­iloane ks dobîndi de 4 la ssti ini al pari; ssn-skrinijisni­a se în­­kîde la 11 fevruarie. Osman nar­a, guvernator al Belgrad­s­­lsi, a fost numit Bisk­­an­ guvernator al Bos­niei, Ksrun­d Efunfi guvernator al Belgrads­­ksî, Marko Efemeri ambasador la Kurtea Gre­­niei. Ssl­ansl voemte si trimisi ne ma­rele Bizir la Berlin spre a komalimenta ne repe. La Galata a isbikinit o mare krise komerciale ; mai multe kase as înuetat nln­­jjile lor. Tribunalul de la Beirst a osîndit ne­asrmid Ilamia, Taxir Ilam­ia mi alijî Irel ofEiiiri si­ ieriori la inkisoarii neutri via^i. De la Smirna afirm de nimeroase fa­limente, d’o naniki în lumea komerciale. Torino. Ministrai Instrskyisniî ni­­blice sac nu mi-a dat demisiunea. Ziarisl „Opinîons,", de ruin te skoinoțsi nsnîodit de I­ r­e­s­k­s­r­t­are a adresei magia­re la reskrintsi i­mneria­l­e. „Maiestatea Sa, referinduse la sank­ Isiunea m­agmatiki, reksnoamte negremit m­inciun­ei, ki Monark«­ poate skimba le­­gile konstit«aionali numai în «nire ks nonorsi. Drenisi d’a faié legî, închide în sine mi datoria d’a anira aieste legi. n­onoarele, kare se desist ks »misiinui. la libertiuile lor, kare skimbi ks smis­­rînui. konstitej jisnea lor, se’ndBnleki mi lesne la o schimbare a regintoril lor mi nrmn smiare ijle ssnt un sprijin solid al coroanei. — Oraafií si ilernta ns Boeiute si kaiye neste bariera legü, d’aceea Ba iuti a anira legîle sale. — Nic suntem konos­­kag­ ka konsniritorî, d’ageia nu se alte nici Bnsl în knmisiunea komitatulsî de la Ilorita. Dar legile konslitsui onali ne o­­mresk d’a rekunoamte imnosigisnile ne- Botate de diete. Bom agenta regilarea m­onisorii a jsrndikgiunii ye ea oterîji­­debitorisl koroanei (Judex Curiae) chiar pentru conformitatea, ye trebie si se întinzi nește toate gara ; dar o repisare a legilor ns poate fi do­rit in­chiderea dietei; d’ageea ssntem tot d’asna gata a aiura ye ea ye esiste dsm drent, ks deulina nstere, Isle toate armele legale ye le are nsgiönea; ns insi ks site , yi numal în kon­piikijiunea drentBlsi; ora­­misl Ilemta este înkredtjjat ks sn kBBÎnt liber, nronsnuat de fagi nu noate fi tri­­miuit nici odati ka o BSErnare.“ IlROfiESSL ÎNTRE D. A STURZA mi MONASTIRILE SFÎNTUL 10 AN, SFINTUL GEORGE. D. Skarlat I. ííaskal skrie, în­­tr’sn ziar, ka­lelbisian, zile d—lsî, mi ka apok t, al sueia din monas­­tirile kari­as times ks d. A.Sturza, kB ns ylikslB nil! o­rnionte mi nici o kalomnii, în nriBinga aiestsî n­o­­yes, Uli kB ns iulie nici n’a aszit ka Br’snsi din domnii minitutri si. fiB Borbit Br’snsia din jsdekBtoril a­­gelel ksrgi, mii. Ingelegem ka d. Skarlat I, llas­­kal, ka apokat, ns ultim al kiriîn aprg!, si fii dator a denega zisele noastre­­, uni m­in srmare n’avem ni­mik a zice în contra domnieî­ sale. Mestisnea Îrsb fiind foarte graBB? kic! s’a tripe d’a drents! de inde­­pending a maijistratsrel lui m­in sr­mare de cel mai mare lui mai bî­iale i»ț§mi al­tem datori a repeni ui’a sssgine a­­lism, ki toate kite ziserim ns nu­­m­ai ki so mîontesk , ci s’afirmi în gura mare în toate kasele , iur ki le afirmim noi în mine. Ilrocesul de mare Borbirim este în adezir acela între d. Stirza lui monastirile sfintui George, sfînts loan etc. ear adunarea s’a firist a­­kasi la d. ministri al jistigiel, unde as fost kiimagi d. Ilremedinte al kirgi! anelatipe seligiunea a II—a dd. membri a! acele! kirg!, d. mi~ nistri din întrs, (se zice ki ui’al m­­angelor) mi ne sing’aceslia mi d. Barbs Bells. D. Ilaskal, apokat ns mai intim al kiriîa uirg!, di drent do Badi ki cele skrise de noi sunt neadevirate, ki ksrtea este mai p­lsnn de kind mi-a dat sentintta în favoarea m­o­­nastirilor. 0 mlim aceasta. Dar kredem ki itim mai mult de kit d. apokat mi sssjjinem ki d. minis­tes al ssstigiei, în urmarea sasi m­o­­test sas reklamiri a d-lsi A. Sturza. Bizînd ki­jBdebitorii acestei ksrgi ssnt nimte birbagi foarte cisbagi, kari ne lîngi obiceisl cel reS d’a ns Boi si se ssusii konsilielor (ns zi­cem ordinilor) dsne din afari, mai as m’acela d’a sl­rsi în a lor oli­­cîre, a ridikal dosar­i si proce­­ssisi de la ksrte mi—1 gine Baki la domnia­ sa. Kind Borbirim d’acest, nroces, Boirim a fi delikagi aBind sueranga ki nsginele ksBinle ce skriseserim, ssbt forma ks totsl dsbilatiBi, Bor fi d’ajsns snre a se îndrenta resl. Astizi însi ssntem silijjí, ded. ílas­­kal, öBokatsl ns rntis kireea uirgi, a ridika mai mslt Bilsl. D. Ministrs al jssligiei prin a­­dresa ks No. 176, a zis onorabi­lei ksrgi cÎBtle seligiunea a II-a ks d. A. Sturza prin netigisnea înregis­trate la No. ce a dat ministerislsi ARAT­) DIN N08 NTíÍITI STOIREA ME I S’A­FT(K8T1) de kitre acea onorabile ksrle ks otirîrea m­onsn­­yati assuna nrocessisi ce are ks monastirile sfintilsi Ion mi sf. George nentis ktikare de nimmt, mi k­le n’a fost destil de Isminati (ksrtea) în ksrsul desbaterilor. Sslit— semnatil, ne d’o narte înBiti ne onor. ksrte si bine­ Boîaski a trimite î­n~ dați dosarsl relație la acest pro­ces, ear ne d’alta îi arate ki ne» ligionaril mrelinzmd2) ki cestisnea de drent este foarte însemnate a­­ssuna acelsî proces, atet ministerist kit mi ksrtea kati si fii bine lsminati. 1l­in­stmare este rs­­gate on. ksrte a­sssnende or! celibrare din narte­ î nimkind cestisnea de drent se Ba li» m­s­k­­­ifc(???!!!3 Aceasta este adresa m­in kare d. ministrs al jsstijsiei, a­ndikat do­­sarisî da la ksrte. Este însi ceva mi mai mult de kit modil cel cis­­dat d’a se linisri cesiiunea de drent. Fie kind d. ministrs skria mi tri­mitea aceasti adress era înd­­u­­gat 1) KsB Întil este afirmație: ae i s’a fikst, ns r­e zice cal nsj fin ki i s’ar fi telixt. 2) Noroyire k’aui se nsse cel nsain kssîn* m­elvnzmdj

Next