Romănulŭ, februarie 1861 (Anul 5, nr. 32-59)
1861-02-23 / nr. 54
V J 0 5 I Voiesce și vei púié. Va eși tu taie clirile afară de Lunia și adoua zi după Serbatchia. Abonarea pe un an..............................128 leî Șease lună............................................... fii — lui lunî................................................ 32 — Pe lună......................................................l — Un esemplar......................................... 24 par. însciințările linia................................... 1 leu. Mr. 54 Ann Vs 23 Febriaris 1861. CIRISIÜ POLITICO: COIMIAR. NTSBABID. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulu pariului Românului și Redaptoriulu respinjotoriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti. (Caimata) calea Fortunei Nr. 15. Pentru abonare și reclamari se vor adresa la administratoriul Jianului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. Luminedă-te și vei fl. Arion... .. se face în București, la Adminstrațiunea Romanului, și la librăria C. A. Rosetti calea Mogoșidia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și la corespondenții noștriî, sau d’a dreptul prin poștă trimițând și banii. Tot asemenea și in Iași. DENELUIE TELEGRAFICE. (Șerpiftul nartikolar al RoiduibIsî) Biena, 5 Marte. Nișele telegrafice din limitele Slolonieî de ieri, 4 Martie, stisnică toiji mateșalii nobile geî regatsul Sloloniei au dat demisiunea lor. Această mistră este urmată de togi Ilolonesii, kxgl se afli în serpigiul Rssie". Principatele -a lin. Y REVISTA POLITICA. Bucuresci, 7 Mârtisior. Cănd siungimîntsl de nagionalitate mi de libertate se demteantă ksttsrnts într’o nagisne, el este atsnni intokmat ka sîntsl nel kaidini înotător de inimă-Bară, suflarea ssî ns înviează numai o floare sas în arbore ui toate florile, togi arborii, natura întreagă în sfîrmit. Astfel dar, conform acestei regale nestrămutate, adtările listelor stindaristsi nagionalității si libertății Italiane au re’nviat nu numaî nonorul Italianui toate celelalte nonoare mi, strănungînd nănă ’n nîntenile nămîntil si unde asclstismil ingronase nagionalităgile, le desamorgi, le re ’nssflegi mi ssnt băte Balsne aliim de rănd să simnte blătinăndssă nămintil m’ ansngănd kă să mimică în mormintele lor nagisnile ne le credeaS togi moarte. ^3 Mi eakă s’aS fă„kst mare kstremsr de nămănt, mi „soarele s’a înegrit ka sn sak de Hăr * „mi Isna s’a făkst ka săngele, mi stelele nersisi aS kărst me nămănt ka ,,ksm laiădă smokinsi smokinele nele „kride ale lsî, kănd se blătește de , Bînt mare, mi nersi s’a ’ntors ka o „carte întălită mi tot mantele mi os„tropsi s’a minukat din loksrile sale.“ Astfel a fost lumea dsne căderea Re Bolsgismi de la 1848. Dar tot anei anostol loan deskrie ks nele mai pisa kolori mi sisagisnea d’aksm, în adevăr ksm s’ar astea deskrie ks k»S-ri mai adeverate kainele Qiesate făklii arzănd înaintea skasnilii, unea carte Inkisă ne nimine ai se sinnigia Brednik a o deskide, nănă ne s’aszi kăntarea ne zinea : „Brednik „erntî să iei cartea mi să deskizî „nenegile iei, kănî te ai jingiat mine „ai reskimnărat nre noi ks sănpele „tău din toată semingia, mi limba, „mi norodsl mi neamul ? “ Ilii mai la Balekănd zine : „Anemtia sunt neî ne astenit din „nekaz mare mi mi-as spălat mi mi-as „albit xaînele în săngele mieliisi, mi „d’aksm ni por flămînzi mai mult, „nini Bor însătomia mai mult, nini Ba „mai dădea neste ei soarele, nici tot „zădiifil,“ ni este oare oglinda ne ne arată ksm re ’nstează o nagisne mi ksm a iei re’nsiare komsnikă Brenga în toate celelalte ? Ilii ns pătsrăm că Italia abia era în imensul Istrării sale de re ’nsiare mi Rețiii mi îmneragii înnensră a tremura ne skasnele lor m’ a fane nartea foksi si dănd nonoarelor drenturile mi libertățile ne ’ndemert le reklamase în timpul nel lung al sklaviei lor ? Dacă dar unccă din anii treksi îndată ne Italia în nens a se skălda in săinele iei nentri a Bindeka dsne kornsi kangrena sklaßieî, mi pătsrăm elektrinitatea Biegel skicsind toate nonoarele ns trebie să snerăm kă ’n ansi anesta por imita la răndul lor esemulsl Italiei mi Bor estrage a» kim Bieaga din ele visele, din Binele lor, din inima lor mi din toate sorgingile nagionale? Noi am snerat-o, o snerăm, o kredem mi d’aneea ns ’nnerarăm a zine neksrmat nagismî Romăne să intrăm într’ o enokă. In care trebie sau se ne astem in stare a fi ks nei Bist sau se ne otărîm a remănea ks nei morgi, îndurănd toate konseningele anestei din urmă stări. De mi Răzărăm ks mare părere de rău, nstem zine ks mare dsrere, kă kornul năzitor al drenturilor konstitugionalî, ne este în Fokmianî, n’a păzst ka noi susagis nea uresinte, ne d’altă narte însă găsirăm, ka’n ori ne reS, nartea nea bună a anestei resningeri. Să ns krează nineBa kă nartea nea bsnă ne păzsrăm în anest akt, ka mi în trekst. Numai odată, kănd Feline» etnia din salone, o srmă ks okiî mi zise k’sn sssnin: konilasta devine frumoasă. într’o dsminikă, Feline era la biserikă ks Sszana, mezînd, ka tot desna dsnă o coloană, mi senarată de mulgime de către teribilea kameristă. Din timp în timp, rădikă kăte nsgin kansl mi arsnkă în susrl său o ni- Bire ne fsrimis, kănî îi nlănea foarte a vedea lumea nea frumoasă ne se este fiindcă ssntem în minninig kontra sasî korn kare are asemănare ks senatsl, kontra sistemei de dose Karriere. De mi negre mit am fost, ssntem mi Bem fi ín minninis, kontra snet Kamere de sis sas Senat, am dat însă dovezî că ne silim a nicimi institigiunile astfel nelism sunt m’a trage din ele tot folosil nrin nstrigă. Ilrogressl, adevăratul progres, ns stă dsne noi atăt în bunătatea șefilor kăt în a lor ofensină mi striktă anlikare. Astfel dar noi, kari în minninis suntem contra sistemei de dose Kamere, kontra sneî kamere de senatori sas nairi, fsrăm singura toaiă ne ssignisrăm Senatul din Fokunianî, îndemnănds-1 neksrmat, a niblika ne toată zisa monesele sale Berbali, a da semn de Bragăne toată zisa, bănî aneastă institigisne fiind kistotil neksnoskstă în geară, n’avînd prin srmare nici o rădăcină la noi, fiind înică askunsă în Fokunianî, de Bastărsi, ziserăm neksrmat, a ni da semn de Blagă, ns Ba astea disnsne de tot prestigisl de kare as trebsingă Înaltele kornuri ale Statslsi, întru îndeplinirea mandatslsî lor. Nimine, o mai renegim, nici un ziar, mi num sust khiar din membrii Kommissismî-Centrale n’assigiist, ka noi, adevăratele interese ale anestui înalt korn. Astfel dar, bsnsl ne credem kă nstem ksleție, în susagisnea de fugă ns este, fiind kă voim scăderea nsteriî morale a aneluî înalt Korn, ni fiindcă între nei kari as fost d’o omnisne kontrariă ks noi, ssnt ns nimai togi aminii nomtriî noltmi d’akolo, ns nimai bărbagî a cărora onorabilitate mi natriotism nimine ni le noate ns ne in îndoială, ni ănică fiindcă sunt aminii personali ai nomtriî, ksm dd. Stefan Goleski, Mălineski, Argironslo. Ii stimăm n’anemti bărbagî, — intrebari să ns sîtăm ne onorabilele mi’niBăgat si d. doktor Steege, — kanatriogi sinneri mi de Botagi mi, kim ziserăm, altem onoarea mi fericirea d’a nosede a lor aminigiă. Ani dar vedem binele ne astem kilege din aneastă îmnienisțare. Având a kombate d’astă dată ominisnea unor bărbațî onorabili, natriogi, ma snor amini personali, desbaterea asta mai astea fi strînsă mi bănuită asfel melista este naturale a fi kind ea si fane între persoane ne serpesk ssnt osebite stindarie, mi’ntre kari poate fi brisiali ki este sri mi mikar înismire. O asemene desbatere dar, între amint, între fragi, Ba modsne ressiratsi nel mare ki Ba fi srmiriti ks kredingi de toată lumea mi min srmare se Ba gisi mar ks lesnire adevărul. Iligin Re nași akim dacă adevărsl Ba fi ks noi sas ks aminti nomtriî din Fokmianî, neea ne ne nasă, neea de care se interesează toată lumea este a găsi adevărul, lumina, ka Să ne’ngelegem susagisnea, neriklsi mi, întrind ne kalea nea dreaptă, să mergem la liman. Acest adevăr, 1-arn păstat în artiklele trekiste nsblikate sunt titlul „Unde mergem ?“, acest adevăr îl vom kăsta în artiklele Biitoaice, minstem adăoga kă-1 kăstăm, de mi indirente, mat în toate zilele în aceste coloane în care facem revista nolitikă a fantelor nolitine din între mi din afară. Astfel dar, de mi indirente, ne adresăm către aminii nomtriî din Komisiunea Centrale mi din toată seara cănd sorbim de Italia, de Ungaria, de Franga, de Slolonia, mistimma ssigine kă, sorbind de toate fantele zilei în anele gere. vorbim d’adrentil de noi mi de susagisnea noastră mi pină la carecare nunt khiar mi de desbaterea nea mare ne este între minister și fosta Adunare, sas mai drept între regimsi konstitsgionese minsterea esekstică. Sare a reveni dar la vestisnea zilei, ziserăm că Italia re’nBlăndise prin baia de săngele nelesne al fiilor iei Bărsat, anea scînteiă de Blagă a trebuit să treakă în toată Esrona mi Bedem k’a ajuns k’o rănezinișne neamtentată kiar în Slolonia ne este nagionalitatea nea mai afsnd îngropată. Iliirile ne ne komBnikară koresk’o mimicare de măniă amară, koncentrată, înțelesese kă era de misos a mai stărsi. Snera oare rism a se antonia de nele dose ssrori emind din biserikă mi ale Borbi în mizloksl skomotsisi; dar Sstana o miregiă mi argini în loksl săgnină ne mălgimea a se strănură. In aneastă mimicare, nevoiise din okine frimoasele sele amine, mi se retrăgea ks ănima alină de tristegă mi de restringimînt kontra neîndsulekatei sele kameriste, kănd le Băzs trebind ne jos min niaga de Birague mi intrănd în strata Culture- Sainte-Catherine. Regilănd atsni na«și săs amia în băt să nu le treakă înainte, ea le srmă ks okiî, mi inima sa trăsări de biksină, kănd le Băzs omindu-se mi intrănd în osnelsl Beninks kasa în kare loksia ea. îndată Feline se nsse ne kigetat mi deBină din instinkt astigiele, artificiele, toate mizioanele ne o fată kantină mi înkisă poate întrebsinga sare a amăgi ne nemsekstorit sei. N’aBS de kăt a se privita spre a înțelege că grădina ne se vedea prin ferestrele mansardelor eraustlelșiși begin nondingele noastre telegrafine d’alaltă ieri mi de astă-zi; făr’ a mejsdeka de ne să poate întîmpla, este de netăgăduit kă sunt d’o mare gravitate mică Assia, kare se pregătia a nleka ks armatele iei în lsna Isi Amile spre a treiera privntele m’a da ajstor Austriei în contra Ungariei m’a Krongilor m’a Romănilor, pare a fi amenințată a să sokoti fericită dacă Ba isbsti ks ajbtorisl Ilissieî a mingine Slolonia în starea de astăzi. Ni intim, ksm sasser%m mi erî, ne se netrene n’akolo. Bedem însă kă susagiunea este gravă, kă se complikă din ne în ne mirea monorgismt mari prin snirea istor klasilor ne pare d’astă dată că s’ar fi făkst în sfirmit mi ’n Slolonia. O mttre de la Berlin, de la 27 Feersaris, snsne kă’n nerksr bine informate s’a respîndit rutirea kă, la 25, ks okasiunea serbării aniversarie a bătăliei de la Grochow (bătălii glorioasă ne si filis la 1831), s’a întîmplat la Warszawa tsrbsriri serioase la kart a trebuit si interpiia nsterea armată. Aneasta dar trebie si fi fost marca ne nesi ne a linsit mirare a pro Bokat netigrinea, ka si ns zinem protestarea, ansngată prin telegrama d’alaltăieri mi protestarea mi mai gradi ne ne o ansngi telegrama de astăzi. Ce sa fane avem Assia sine a îmiuisi llolonia? Ca Ba fane Slolonia la rîadsl iei? Ili noi ne fanem? Lisăm nentri astizi ori ne înnerbare d’a mrevedea Iski skle mi minginindi-ne în starea fantelor de fagi trenem în Asstria mi, adskinds ne aminte da nele ne uitim ne’aksm, ne’ntrebim ne Bor fane engsri, ne nor fane Krongií, ne Bor fane Rominii? Ultim ki d’okamdată îmneratul Asstriei a dekretat formarea a dese kamere, adiki kamen de denstagi mi kamen de sis sas senat. Ni simite Insi kare Ba fi modil alegerii nentri kamera de denstagi, mi daki Asstria Ba mingine Botul indirent, kim zine Independinga Belgiki, „nagisnea islesti Ba a fane si s’a„szi BOinga iei minl’o represintare, kommi kă ns era separată de dînsa de băt min anei oribile mir ale kăi sî krănătsre era în faga ferestrelor saloneisî mătimie-seî. Toată cealaltă parte a zilei se areămblă prin grădină, măsurănd ks okiî anei mir nestrăbătst mi Bisănd la mizioanele d’as trene. Un moment, aBS ideia d’a skăna ne noarta din strală mi d’a figi la jsnile sele amine; dar, ks toată nesnebinga sa, jideka destul de bine Iskishleka să ’nțeleagă că ni se astea ss atrage amia de nefană de ssnt autoritatea d-rei de Saulieu, mi, fără să aibă korutiinga determinării sele, Isăotărîrea nea mai bună, avntentă ne nei dosi mai buni assiliari ai tentativelor aBenturoase, okasisnea mi visniragisnea. Nini sna nini alta ni i linsiră. Era atsnnine la înnensul Îs! Mais, timnul krensskilelor Isnge mi serelor kaide. Balin făkînd în fiăcare zi o aneămblare prin grădină, urmărind ks okiî minii msgsrî mi rădicănd k’o mănă atentiBă firele de perdeagă kari se tîria triste n’anel nămînt ipgrat» Fietșlom koBSeubse ea«» rom »(Mm FELICE.’ (Urmare). VI. Feline se antonia de al 15-le an bănci emise din monastire, atsunî era o fată deja mărinea, dar în kare nu se vedea nici una din atraligiunile jsnegei. Avea formele mine, neliga fără floregă a adolesningilor a căror tărziă despoltare se onorează d’o dată. în adevăr, konila morbidă mi nalidă se metamorfosă ka krisalidea, kare in snagisl Bneî nongi, îmi arsnkă rokia sa Bînxiă nentri nemte arine de koloarea rosei mi azsrsisi. Nimini ks toate astea ns nărs kă Bede aneastă transformare; nimini ni lua seama că Feline era de meai-snre-zece ani, mică avea floare de jsnegă se despolta din ochi de om. Sszana arma a o trata ba ne o fetigă mikă, mi d-ra de Saulien ns se oksna de lok de dînsa A grămădia în biserika iessigilor. In momentul în care serpigisl dißin ímenea, dose doamne jsne intrară în biserikă srmate de sn sake, kare nsrta kărgile lor de țigănism într’sn sak de katifea. Toate aripirile se întorseseră snre dînsele, mi negremii asziră rădicăndi-se în treabătul lor mai multe esklamagism adslătoarie. Una, în vestimente de damask, ks o farmă (ecbarpe) neagră, 4isrta dolisi Bădițelor d’snan; cealaltă era îmbrăcată k’o rokiă de taffetas akonerită k’o mantă de miselină albă; hăinga sa de gaz, ornată ks făinioare rose, era răsfrăQt â’assun^ fringii, mi figura sa era împrestrată de mine unele kari da o gragiă nesursă astei simnle korniste. Ele străbătsră biserika k’sn nas măsurat, k’o konteningă măndră mi modestă, fără să nară să dea seama la efektsl ne modsnea, mi merseră de se amezară la ăntîisl rănd, înnaintea altarulsi nelsî mare. La asneritsl astor dese persoane, Feline ns nstise orii o esklamare de ssnrindere mi de bskskiă reksnoskînd ne konsoagele sele, nebsnele sele amine de monastire, Cenisa de Chameroy misunea sa Angela. — Ce este? ne ai? zise Sszana nripind-o k’sn aer asuns, eratî tsrbsrată. — A! Bezi kă sînt foarte mulgămită resusnse ea în net; iutii nine sunt anele dose doamne amia de frumoase, amia de bine narate ? nele mai bsne amine ne am aBat în monastire. Ce fericire! o să noi să fak eară amintării dînsele; îmi Bei nermite ale Boibi emind din biserikă? — Ns, d-ră. resusnse Sstana ks tonui săs nel mai ajuns mi nel mai resulst. Feline se romi mi întoarse kan*! ‘ * Beat No. 35, 36, 38, 39, 40, 41, 45, 46 *T, 4a, 49, 5p m 53, *