Romănulŭ, august 1861 (Anul 5, nr. 212-244)

1861-08-01 / nr. 212

»b­.­­iii. Anul V­S3m LSNI, MARUI. Voiesce și vei puie. 31 Iulie, 1 AUGUST 1801 Lun­iU neț­a­te și vei fi. Va eși în tote filele afară de Lunia și a ? ~^== « pin pouTico, comați, unun “ .“ T­­r«î luni..................................................... 32 — _________ __ _____________ în județe la domnii Administratori și la cores­* • hmă....................................................... pondințiî noștriî, sau d’a dreptul prin poștă tră­i i’iciințîii­linia...................... ^ (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE­) mițând și banii. Tot asemenea Și în Iași. Direptoriulü­­pariului Romănuță și Redaptoriul­ respund­étoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cpariulr­ d. C. D. Aricescu, Pos. Romăn No. 13. SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guver­nat și guvernă, țeara noastră.. „Guvernul împăratului știind însă că țeara,­­a cării organisare trebuia făcută, era DE SECOL, ARUNCATĂ IN ADULURI ȘI’N DESORDINI AD­MINISTRATIVE ATÂT DE NUME­ROASE cât și Inveterate, șd. Subscris: Walevski. PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. BuciirescIS 12 August. Alegerile nentru dos­­sgulininți la Mgnim­nalitatea kauitoliî sunt a se fane Dominika Biüoarii. Abnegarea *se as­a­­ritat D-il Eoambi un­ Xaui-Angel, diri­­cis­ tnî demisiunea, spre a se astea kom­­uleta konsilisl kg D. Melik, îi fase a fi de drept candidați î­nartitei liberale. Anol mal venețim ki aceasti alegere Ba fi mi o manifestare nolitiki, snerim dar ki D. alegătorii vor înțelege însemnătatea aste! manifestări mi por mti a da în ki o nosă dovedă ki ssnt net­­ri m­inimniere de progres­ii libertate kontra m­inciune­­lor reakționarie ini retrograde. D. Alesandrs Floresks s’a nsmit nrefekt al Etolițieî Kanitaliî. Hostisnea d-l»I Metode stă tot la ordinea zilei, ziariele se oligni neîncetat de dîrisa, foriind diferite m­essagnerî dsk­­ina konseiinților ie!. Ill­irile din grai se «Beni ne snsn­inkă d’«n nos ins­­­dinte se ograBenzi gestigneo, se angnță ki s’a intîmplat «n nos konflikt între a­­gtorilițile nauali mi fraimese; tot anei kardinale Merode, kore a îngrijit kg a­­liti sinte­rese nalmele morali lo­r dete generalisl Goyon, a kistat a fato o nogi insglio fransesilor. La 31 Igli» s’a întîmplat o Ilitae într’un soldat fran­­ies mi o sentinelă nanale. Soldatei framnes a fost aslnerat mi dus la spital; d«nă se gn medik informase ne fransesil la banitol de sele întîmplate, fransesil alergară de sergrt gn brankard nentru transportarea­ generalului Kardinalele Me­tode destitei îndată ne medik, fiind­că se adresase la o autoritate străini. Aceste întîmniriî not­nirea în sine de a sțini însemnitate, ele arați însi iest si de ne fagi nenite tendin­țe ot­rîte d’a nstri animositatea mi d’a m­opoka en konflikt serios între kartea Rome­­­i Franța. La anestea toate ne fane liana? El reissi d’a skoate din funkțisne ne d. Merode, ba iiki anesta se biksin d’o mare înrîurire în konsin­s. Te Ba fane aksint gSBernsi frannes în fața astei nsru­ri ? Aneasta se întreabi mai toate ziar­ele, iisind ka fantele si dea resnins. Trebie st în­­semnim însi ani, ka sa sem­n noate de­­spre disposiui­nile gSBern sisî imneria­­le, kite-Ba linie din le Constitutionnel, ziaris ofinios al anestei gSBern. El zine kt „d. Goyon a respins ofensa „ksm trebsia; dar este treaba anelora „ne as komis-o sas a nelor ne s’ar „astea teme si fii c considerați „ka solidari de dînsa, DA I­RE­­„BEM­ öRINTIRILE 1EÍ. O­r­i n­e­a­­„tingere kttre p­ersoana si­­„Beransisi este resimnțiti „de Franga intreags ka O INSOLUT NAȚIONALE.“ Nle kind Bedem toate acestea în Roma, ne kind realiijisnea în Italia, ka nretstindenî, kastt­urin toate mizioa­­nele a restsrna auerea nagisnii mi a reveni la neie treliste, nekindînj Nea­­nole se deskoner komiteie barbonese kari tind la resternarea Domnitorisisr ales de Boinija naționale, ne­kind se deskoner nerktii de manifestu­l reali­gionarie, kari îmbroskate ks maska li­­beralismslui, as de skon restsrnarea ori ksror instil sigisnî liberal­ mi na­ționali, ne kind în Romania narti­­saniî drentelsi dipin sneri­a Bedea no­­litika N­ra8iei vntrind n’o kale reak­­ționarii mi retrogradi, mi organiseazi sn komitat spre a trimite sn skst de onoare Is! Frannisk II; Bedem i­­deiele liberal! mi național! progresind neînnetat mi ks n­amî mari; gsvernele kami n onoarele înainteazi ne kalea li­berale; Bedem în London, dsui o tsuti foarte mare mi dsin toate mizioanele întrebuințate de reakțiune, kandidatsi nartiteî liberale simtind majoriatatea alegătorilor kanitali­ Mari! Britanie; gS Bernsl urssiau fane o mistrare asnri sns! ssm­erekt, kare kstezase într’o nic­­kslarii a ataka demokrația; di or­dini trimissisî sis la dieta de la Frank­fort a kombate or­­ne motisne ostile Italiei ne s’ar urodsne în Dieta Rer­­maniei; la Roma stsdințiî mi non o­­rațisnea fak manifestirî neîncetate în favoarea snitiții naționale, ki toate onnirile noliție!; în koletiist S. Michele Bedem kiar o revolti a mkolarilor; La Neanole minininalitatea, kare re­­nresinti ne­n­tirenî, mrotesti kontra sneltirilor reakționarie, nonorsl mani­festă, mi noate într’un mod prea­m­o­­nsnțat, desanrobarea sea kontra re­­cresintanților nărții drente; ssnskrin­­tisnea italiani se abonese în kite-Ba­zale mi ajunge la 900 milioane, ks mult mai mult de ssmna nersti; în l­olonia simțimintei naționale se m­onsnți din ne în ne mai ne fați; el nrofiti de toate okasiunile spre a se manifesta; ar­ia de esemnls în zisa aniversarii a uamteriî îmiiintesei, la nriimirea o­­ficiale, ns vedem din nobili de kit ne Komitele Andrei Zamoyski mi din partea klerstsi katolik usmai­ne Ar­kieniskonsl Fialkowski; din partea ge­­tițenilor vii komernianților ni se înfi­­țiuiază nimeni; în seara aiestei zile se sparg Bestrele aielor ngține persoane mari, conform ordinii poliției, iluminaseri: în ne­­nere­ngma î­nsijine ferestre erag iluminate cu­ aiestea cras lorigințele unor funkționari sau militari, simnțimîntul ngblik se ma­nifestă însi kg toate că ordinea poliției dikta o amendă de 4 */2 ruble nentry ori kare ng Ba­n­gmina. în cele­l­alte m­o­­tințe ale Rssiei Bedem misikărî sare li­bertate, sure reforme, werkesii rădikă ea rămî minele lor armate; nonoarele Asstriei ferb de mai roșii (imn; inssi­­ningii în Tsugia refgsi ori ho m­itsire ks gS Bernsi mi Omer Ilaniia se Bede nepoit a deklara ki Ba însene ostilitățile kon­tra lor mi kontra Muntenegr lsi kare­î susține în linia lor de exam­inare; în Crema spiritele ferb, națiunea înnene a se manifesta în kontra Domnitoris­ Isî­ses kare rem­esinti ne strivi mi iskreazi ka strivi ear ns ka greki m­etstindenî în fine mi în tot modul i­­deiele liberali mi naționali îmi fak lok, se mani­festi, kaniti mai mare tirii ne fii kare zi. Herkirile reakițism­î în ade­­zir devin mai enerțiae, mai desne­­rate, ei s’agați d’ori ne anski ka d’o skîndsn de­skinare, lopesk prin toate mizioanele ideiele progresiste mi kasti a le înibimi; ei stii însi ki din n­ersekstisne namte kredința, ki este lețiea natsrale ki ks kit zigazsî, ne se nsne ksrssisî anoÎ, este mai mare, ks atit insndațiunea este mai mare, kind Bnel zigaz se țsne în fine. Terbirile reakționarilor de ori sade, silințele, sneltirile lor ns­tor serii de kit a­i face mai bine ksnoskstî națiunilor, de kit a grimidi assura kanetelor lor mai multi sri, mai mult disnreț, mi a le tlca ori ne mizioane d’a mai­nstea amigi bsua kredinți a nonorsisi. * d­o GgBcrngl olandez a *ekgno8k8t re‘ gatul Italiei. Ultim­ din Rusia se Borbesk desuro «n kommlot 4e s’a deskoperit la Pleter­­sb«rg mi kare ar avea de shon înti­narea imnortulsi iii proklamarea unei konstituțignî. în P­olonia, ministrul de resbel Syxosanet va fi înloksit prin­d distantele ționerar komitete Lambert, kares­a avea agtere de guvernator. Ultim­ii dieta de la Agram a luat ot­rîrea a ne trimite denstațî la kon­­siliil imperiale din Biena. „Rui­a dar, zise ziarigi­le Constitutionel vorbind des­­pre aceasta, d’o narte, konsilisl imneri­­glgl remine nekomm­et nentrg ki dengta­­ții Ungariei, Kroației, n« se afli într’— în Sv‘1, mi de alta dieta «ngarei ng se nmipeiite Balabilo konstituiti no kit Kro­­ația ng Ba Q renresintatb în sîngl sis. Se asikgri ki d. Doak, însir­inat a m­e­­naja m­olektal de adresi Intri îmni­­rat»l reve Frantisk Iosif, mi a ter­minat Iskrarea. Se nare ki înainte d’a disksta anest m­oiekt, kamera Ba desbate gestiunea naționalitiților. Di­­fiksltițile grBerusi si asstriak kresk la fii kare nas­­ imnensi de narte d’a se­snifika, nare a se desbina mai mult ks kit rem­esintanții nonorațisnilor ssnt kiimațî a se esniika assura di­feritelor nsntsrî ale programei d­ lsî Sehmerling. Asti si­satisne o kon­­statim firi a-i nrevedea solstisuea.44 în privința kilitoriei regelur u­rs­­siei la Chalons, n’asem nini o miire nositiBi; snil zik ki s’ar fi amnnal nen­tri kite­ Ba zile, alții nentri su tin in nedefinit, alții in fine ki ar fi si se fakl îndaris. Rețele Ssediei era amteutal la 5 Asgsst la Saint-Cloud, ende as mers si-1 nrimeaski Imniratsl mi îmnsri­­teasa Franuesilor. FOITA BOHAHÜLUI. LAVINI A. Partea III. XV. (urmare) „Scupa mea lady Augusta. „Bărbați? suntü neșce ființe rele și ingrate. Dă-țî bătaiă de capü ca se fii amabile pentru acastă spețsă, și a se vești ce recompensă a se aibi. Acestea, cu to­tii respectulü ce i se cuvine, se atingu de senioriulu meu Domenico. Alaltă­ eri amu avutu căte-va persóne la prănilu, și nu-ți poți imagina cătă dibăciă mi-a tre­buit ei ca sĕ-la facu se fiă și elü invitatu. Unchiu­ m­eu declarase ce cu nici una preță nu voia se vâstă la mésa pe maiestrulu de desemna, cumu stărueșce a­lü numi; deși șcie ca și mine ca senioriul. Paolo nu e măiestru de desemna cum­u nu stim nici eu; îi plice asta numai ca se me contrari­ere. Iliceam deci ce unchiu-mea și eu avusesemu mai uă certă în privința acestui prănd­u; m’a facutu de în adevĕru m’am mâniatu. Am produsu tote efectele mele de măreția â la Rachel și în fine amu a­­lergata la ultimulu mi slul meu. Dece, seni­oriu lü Paolo, am glisu, nu­­ va fi la prănșle, nici eu nu voiü fi; și se înțelege de sine !) Vedi No (02), ce am câștigată bătălia. Și ce mulțămiri am priimitu de la acesta prețiosă Domeni­co pentru tote bătăiele mele de capü și bună­voința mea? vă reservă plină de re­­cola, nici una respunsu, sau căte-va cu­vinte aspre. Ori­cumü ance totü n’a fostü mai réa decâtu toți cei­lalți ospeți bărbați, afară de cornițele de Fortiguerra. N’am ve^utü nici vă dată tipuri așiâ urîciose din sesula celu tare. D. Jones era în una din disposițiunile sele cele mai agreabile: sco­­mptosii, pretensiosü, laudarosii, etc. Ace­sta așm pute-o elice și de capitanul­ Paddock cunosci pe Paddoek-I din Paddoek­, din Yorkshire? Bună familiă, după cumü spune Piper­ ii, d era prea strîmptorată; capitanulu este apoi totu­­șiâ de lipsita de spiritu ca și de bani. i­n­sum sicură dé ce și fa­­voritulu m­eu, cornițele, nu era camu pré multu voiosu; dérà elü s’a purtatu bine și n’a fristu stupidă ca cei­lalți dóul. Deși sémena puginele ce-i place­a camü be, vei lî­­nsö totu de una Intrínsulü pe gentilomü. Apoi este totu­deuna dispusă a-ți da despre ori­ce lucru informări de totu feliulü, ani­­măndă ceea ce spune prin trăsure de spi­ritu, aproposite ch­iarü, fară a eși nici oă dată din marginile bunului gestu. Cuvin­tele și gesturile sele au impresa elegan­ței și demnității, intr’una cuvântă, una ce misteriosa ce nu se află decâtü la omenii bine născuți. Cu tote astea nu este per­fectă, este cama­scomptosa și vorbesce pre tare dupĕ părerea mea; dérii acestu­a este unul­ din prejudegele mele. Nu-mi pla­ce se vorbescă cineva tare, și deprinderile și manierele italiane diferescu de ale nos­­tre. In ori ce casa preferă timbrul so­noră alü vocii sele decâtü îngurluirea ca­­valariului. Acesta emininte mică diminu­tivă de omu era vecinulu mea, trebue sĕ șeii. Totu de una îți vorbeșce ca cuma ți-ar face curte. Spera eă senioriulü Man­cini nu și-a imaginată ceva asta­ ieliű în­tre mine și cavalariu. Cu tóte astea de mai multe ori m’am temută de acés­a, și, fiindu ce nu-mi place a fi veștită suptă unu aspectu ridiculo, am repetită tare ce­ea ce suisese cavalariulu și am cercată pe cătă am putută a nu lăsa conversațiu­­nea să pară dă convorbire între patru ochi; déru tóte cercările mele au fostă deșarte. Pugina îmi pesă, însă, ce cugetă de mine Domenic­ui și cei­lalți; déru este unu lu­cru la care voiu lua bine aminte de acuma înainte, adicĕ nu mé voiu mai grăbi d’a prodiga simpatiele mele.......................... „Potü să mé lasă în voia simpatielor­ mele, așia de liberă ca ori căndă. Eram într’una aceia de disposițiune sumbră căndă am scrisă liniele de mai susü. Le lasă așia cumu suntu ca pedepsă meritată a nebuniei mele. Acusarea de ingratitudine ce am formulată contra senioriului Paolo este asurdă și odipsă in totă puterea cu­vântului. Cum­ ar fi putută el, presupu­ne că D. Jones va respinge societatea sea s­a devină ce era datoria invitarea sea numai mie? Câm­ despre reserva sea se explică forte bine și, cred ü, se justifică a­­sem­enea prin circumstanțe. După termenii escelenți în cari suntemii de aprope doue lune (șeii ce elü este singura personă ce vine de ne vede­) și deprinderile de in­timitate cari s’au formată intre noi, d. Pa­olo putea crede ce are mai multu decâtu ori­cine dreptu a mé conduce din salone în sala de măncare, și s’a simplită ofensată séu suprinsü, asta probcștă ce acestă favore nu era una ce indiferinte pentru d ĭnsulü. Dé­ce este cineva de criticată în acéstă cir­­cumstanță, negreșită numai eu sum, caci amü avut o febletă d’a cede unchiului­ meu și a lua dragulu cavalariului. Déru apoi am fost o forte pedepsită prin nevoința în care m’am aflată d’a asculta tote secătu­­rele ce mi-a spusă omuiețulă acestuia. Luptă reportulu stării și rangului, cavala­riulu pbte fi și este fară indouință supe­­rioru­lui Paolo. déru este mai multa spi­ritu și originalitate în degetulu celu micu ale pictoriului decâtü­­n dóue d­eci de ca­­valari ca acestu­a. Acumü căndă mi-am ușturată conșciința descărcăndă pe Domeni­­culu mea de acusarea nemeritată ce-i făcusem, am unu altu subiectu de nelini­­ște, unu subiectü mai seriosu, care afec­­tez á pe mătușiă-mea și alteră sănătatea mea. Nu ne mai putemu înșela asupra tristei realități, unchiu-mea prinde gustu la beutü. Cându prăndimu singuri și petrecemu séra a­casă, lucru ce se întîmplă mai totu­de I­una, ela de grogurî peste groguri, atătu în­câtu își escită creierii și adorme în fo­­toliu lu séu: cându avemu societate la noi sau cându prăruieșce aiure, se îmbetă cu Lotuia; sora trecută ajunsese într’uă stare rușinosă. Mătușiă-mea și ea nu sciinü ce se facerna; este așta de brutale și irasci­bile în câtu nu eute plătim se priéin uă vorbă... „Fiindu­ce­astă-zi era­ții de ședință, pentru mine, amu avutü firesce mulțime de visite. Regulă generale, ori de căte ori doreșci mai multă a face unu lucru, vine cineva de te’mpedică. Mai întiiă Piper­ in, apoi Paddock-ii, ar fi d­isă cineva ce e una facuto. Eram cu atătă mai dispusă a-mi pare réü d’astü neajunsü, coci mé simplă destulă de plecată a iubi pe mi­stress Paddock; este unü tipu de femeia destulă de straordinariü, unü aerü bărbă­­tescü, unü feliü de grenatariü rusü, dérü este plină de franceță și se arāta totu de una dispusă a combate totu ce-i desplace, persóne și lucruri. Era doue ore cându în fine amu putută eși, mătuștă-mea și eu ea sé ne preîmblămă puțina in trăsură; cătă despre ședință renunțasem la dînsa de multa. Ne ama dusă mai intimü­­a Via Frattina, ca se esplicama d-lui Paolo pentru ce nu veniseremü la d ĭnsula. Elü a­ti­să ce asta a fostu foarte bine, pentru ce avusese visita comitelui, sau mai bine ca se mé servescu cu espresiunile sale, cornițele intrase cu forța în ateliariulu scut­­rin scomptulu ce făcuse la ușii așia ii

Next