Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)
1863-10-09
nării, se dobîndescă votarea bugetelor și a proiectelor de lege neaperate pentru organisarea terei, și se mergă înainte prin concursulu Adunării, cu activitate și fără împedicare, respung irndű la tóte trebuințele arătă de arginți pentru îmbunătațirea morale și materiale a țerei. Astafelu, ministeriulu, de acumü opta luni, trebuie sau se disolve Adunarea, sau se se retragă de la putere. Acestă singură urmare ar fi fostű legale, logică și cu adeverata folositori a intereselorű țerei. Daru ministeriulu, temănduse de resultatulu unor noue alegeri și nevoindă a perde din mână puterea, s’a mulțiămit și a declara ca sesiunea Adunării este închisă, s’a remasa la putere, fără se preveștă greutățile în cari se va încurca și desprdinea în care țera va fi aruncată. Și e că ce s’a întîmplată. Administrațiunea ministeriului în ceste din urmă opta luni este de amiu cunoscută de toți. Pusa afară „in lege, despărțită de națiune, lipsit d e orice autoritate morale, ministerulű a începută îndată a se desmembra, a se preface neconstű, a nu se pute mai multe luni nici de curmi complecta, a fi refulata de toți ómenii serioși cari au dă valore politică, în sine a fi redusă a se complecta cu directori. D in aceste triste condițiuni, miniserială nu pute se lucreze nimică foositoriă pentru țară. împrotivirea la votul Adunării de a selua monastirile înclinate și compromiterea acestei cestiuni supuindu-o la legoțiare cu străinii, decretarea bugeteloră prin ordinanță și strîngerea impositeloră prin silă, ilegalități, arbitrariă, slăbiciune, neputință, amânare, desordine, anarhiă, petre, ecă tabloulă fidele ală administrațiunii acestui ministeriu, luptă care astă di țera se află într’uă stare atâtă de spăimîntătoriu, în cătă nici chiară partizanii guvernului nu mai au curagială s’o ascundă. Căci cine nu vede și nu înțelege că pe flăcare a si ministerium slăbesce mai multű, se încurcă mai multă și împinge mai multă țara la perie prin amorțirea de care este coprinsă și in care lasă a se compromite și ruina cele mai mari și vitale cestiuni și interese ale țerei? Cine nu vede și nu înțelege acumă că fiecare di ce trece suptă administrațiunea acestui ministeriu este uă nouă pedică la înaintarea țerei, uă nouă încurcătură, uă noua amenințare, ună nou periclu. Și acumă, căndă faptele sunt cunoscute, căndă lucrurile sunt despuse suptă adevărata loră înfățișare, spue toți omenii cari se ridică mai presusă de patime și de interese, cari sunt îngrijiți de starea actuale a țerei, cari sunt indignați de calomniele și injultele aruncate contra celor cari se luptă pentru dreptate și libertate, spue dacă nu sunt miniștri singuri adevărații autori ai acestei nefericite stări de lucruri, și singuri culpabili, singuri respingetori? Căndă Adunarea s’a pronunțiază contra sară, pentru ce nu s’aă retrasă de la putere, sau, dacă aă voită « remănd la putere, pentru ce n’aă disoluți Adunarea? Dacă se retrăgeau îndată de la putere, ar fi venită altă ministeriă, cu încrederea Adunării care, ar fi lucrată, ar fi îndestulată trebuințele publice, ară fi înfințată reformele necesarie ș’ar fi organisată țara. Dacă disolvaă îndată Adunarea, s’ar fi făcută noue alegeri și peste trei luni ară fi solută dacă mai potă remăne la putere sau dacă suntă siliți a se retrage, arendă ș’acestă nouă Adunare contra țoră. Căndă însă ministeriulu a voită a face ce n’a făcută nici ună altă ministeriă, căndă a voită a produce ș’a prelungi starea de desordine ș’anarchie 'n care ne aflămă, apucăndă pe uă cale condamnată și de lege, și de logică, și de interesele țezei , ministeriulă singură este culpabile și elă singură este respundetoriu de tóte suferințele țerei și de tóte periclele în care pote fi aruncată. Radion. ROMA ív ü Li 9/21 Octombre. BULETINI COMERCIALE. Solii comerciali din țera Nu póte se-șî închipuiesca cineva cu cătă nerebdare asceptămu relațiunile comerciali ce amu cerută de la ambii și corespondinții noștrii din tote târgurile Romăniei, și mai alesă de la acei ce suută mai multă interesați a nu lăsa se scape ocasiunile ce li se presintă a contribui la răspăndirea cunoscinților, neapărată trebuinduse tuturoră celoră ce se ocupă cu producerea și desfacerea producte;oră. Numai cela ce are producte de vindută, numai celă ce caută producte de cumperată, pote prețui cătă este de mare interesulă ce ne aă împinsă a ne otarî se adună mă scările comerciale din tote unghiurile Romăniei, și prin organulă pariului nostru, a le aduce la cunoscința cititoriloră noștrii din țară și aceloră din străinătate. Că lucrare de asemene natură se face astăzi de către tóte jurnalele străine de la cari ne amă piiduitu și amă creată în Romă nulă buletinulă comerciale De la jurnalele străine aflăndă cum ă suaă trebile în locurile unde se consumă cea mai mare parte din productele agricultura țerei putemă se scimă cumă se ne purtămă în desfacerea productelor nóstre și eu ce prețuri trebue se le vindemă. Pentru acestă scapă, a cărui mare însemnătate este pricepută de totă lumea, dămă în buletinele nóstre scirile ce le aflăm din strainetate. Dacă comercială nostru nu e numai în esportațiune, mare parte din productele nostre se consumă în țară, și prin urmare relațiunile comerciale din diferitele părți ale Romăniei potă servi cu deosebire și cumperătorilor, cari consumă productele în întrulă țerei, cu tote că nu puțină se voră înlesni cu dăusele și nici că vină și caută a le cumpera pentru esportare. Tóte aceste puncturi de vedere areta însemnetatea sciriloră comerciali, și folosulă celă mare ce voră face crescerii și avuției țerei acelă care respungîndă la apelulă nostru, ne voră secunda, prin buletinele ce ne voră trămite măcară vă dată pe septemănă, întru a pute pune umezulă cu toții pentru prosperitatea comerciului și înlesnindă desfacerea cu folosii a productelor pămîntului nostru. Administrațiunea Românului plătesce portulă acestoră scrisori, și, pe lîngâ satisfacerea ce procură fiăcărui din acei ce ne voră trimite buletine comerciali de a sei că contribuescă și ei printr’însele la respîndirea cunoscințelor, folositorie înavuțirii publice și particularie a Romăniei, hotărîtă a da corespondintelui în schimbul buletinului ce ne va trimite și ună exemplară ală țiariului. Avemă deja priimite mai multe buletine comerciali de la abonații și acționarii Romănului, și sperămu că nu vomă întârzia a priimi și de la însuși acei cătră cari s’aă adresată membrii comitetului Ziariului nostru. Până ce vomă ajunge a înființa cu desevîrșire și într’ună chipă regulată și deplină serviciului ce ne propunemă a face comerciului României, publicămă și află dî scirile ce amu priimită din puncturî diferite și oposite ale Romănieî de la amicii noștrii cărora prin acesta le mărturimă recunoscința nostră și—î rugămă a continui cu trimiterea Buletineloră măcară vă dată pe fiecare săptămână. BÂRLADU. (Corespondință particulară a Romanului.) Anulă acesta a fostă forțe abondante în totă felulă de producere. Uă falce de grăă a produsă de la 8—12 chile, (1440 ocale de pogon masimă, și minimu 960 ocale.) Se scie că pe aice în zona Bârladului se semenă 10—12 banițe de falce, banița de 12 ocale grăă de tomna și de 9— 10 ocale celă de primăvară. Porumbulă va produce de falce de la 10 pănă la 15 și 20 chile de falce. (Masimula este de pogonă 2400 ocale, și minimală 1200 oale ) Prețulă porumbului veciiă este de 7478 lei chila (240 ocale.) Grăulă este în Bărladă de la 70—85 lei chila. Grăulă arnăută pănă la 100 lei. Ordulă de la 22 lei chila pinâ la 32 lei. Prețulă fânului încă nu este ruptă, dară se pote căuta pe 10 gal, singură de cămpă. Vomă reveni asupra vînzării finului într’un articlu speciale spre a două ideiă despre diferitele shipuri cu cari se vinde în România și despre mesurarea lui în deosebite părți ale țetei. La Bărladă tăiărea viteloră este liberă. Prețură carnea 54 parale ocaua, 48 și 40 cea mai de răndă, acumă în tomna se pate găsi ăncă și mai eftină. Gimbla 48 parale ocaua, pănea de lusă este 64 par, ocaua și pănea de lăndă 28 parale ocaua. Luminările de scă date în otcupă (monopolă) se vîndă 5 lei 20 parale ocaua și a doua mănă 5 lei. Lemnele de facă suntă în timpul ă de tomna de la 12—15 pănă la 16 leî carulă cu doui boi, peste verană fostă cu multă maieftine. Arăturele de tomna s’au făcută și se facă forte pucine, țintită din causa lipsei braceloră, ocupate la strînsulă porumbului și ală douile din causa seceteî care aă urmată maî multe lune, și abia alaltă erî (Octobre 3) nă încetată, căndă a plouată. Cu tóte aceste pe alocure se ară bine și fără plaia (?) Rugămă pe amiculă nostru a ne explica de unde provine acestă fenomenă. Natura pămîntului este cu atătă de maleabile cătă se permite a se facă arătura pe orice timpă, saă că areturele ce s’aă făcută acumă suntă precese de alte arăture de ma î nainte, dupe cumă face principele Grigoris Sturza. Acumă în Octobre, spune corespondintele nostru, avemă maî tóte vitele neculese, și abia acumă putemă mânca puma (strugurii); căcî în Septembre era acră. Vitele ce au fostă îngropate producă forte puțină în estă apă, căndă celelalte, din contra, forte multă. Vadra de vină apă se vinde pe aice de la 4—5 lei în tîrgă, coprinzîndu-se în acestă preță și plata dărilor municipali. numai apă La Iași s’a vîndută cu 5 lei vadra Prin acesta espresiune Românii de dincolo înțelegă vinoarea vinului la locă unde se și culege de cumpărâtură. Chiria de aice la Galați (6 poște) pentru uă chilă este (240 ocale) de la 42—45 și pînă la 50 leî, acumă însă a maî contenită de căndă nu suntă prețuri la Galați. In fine, în districtul nostru la uăpostă din josă de Bărladă d. A. Romalo a vândută 2400 chile de grăă cu 90 lei chila (240 ocale) pe locă și cu 42 lei chila de porumbă noă ârăși pe locă. — (15 Octobre). Productele nu se întrabă nici de comă la Bărladă. GIURGIU. (Corespondință particulară a Românului). In totă cuprinsulă districtului Vlașca s’a făcută grăulă fórte bună și țeraniî spună că de multă nu s’a pomenită așia de bună ce estimpă. Asemine și porumbură, însă numai în trei părți ale districtului, căcî în a partea eșită slabă. Prețurile grăului suntă pentru elă frunte 145 lei chila (400,ocale) 130 și 420. Secara este și pînă la 100 lei chila. Porumbulă pînâ la 110—100 și 90 lei chila orZulă de la 80 pînă la 90 lei chila. Fînuță ce vinde cu 120, 110 și 100 lei carulă de mesură. OLTELNIȚA. (Corespondință particulariă a Romanului). îndestularea tîrgului Oltelnița cu obiectele de prima necesitate este asigurată cu contracte pe termină mărginită. Pănea calitatea I 26 parale și calitatea II 16 par. Carnea de vacă 48 par. și de aie 40 parale. Luminările de seă 4 lei 9 par. Stîngirilă de lemne de tufă 120 lei și de salce 64 lei. CALAFATU. (Corespondință particulară a Românului). In părțile locului, productele anului acestuia au fostă în generale puține din cauză neploăriî, așia pe la une locuri abia s’aă putută lua dintr’ună pogonă de porumbă 60 de ocale și dintr’unulă de grăă 100—150 ocale; pe la altele nici măcară atăta. Cultivatorii aă suferită era pagube forte mari, arendașii nu și-au scosă căștiurile moșiei, țeranii suntă lipsiți și chiară de fănă și nu scimă cumă voră scote bieții creștini vitele soră din orna. Ună cară de fînă cu 2 boî costă 3 galb. Porumbulă celă vechiă a avută căutare pentru Ungaria de josă și s’aă vîndută mai totă cătă aă fostă căte cu 15 sfanți ,suta de ocale și acumă se dă și 16 sfanți. Grăulă se cumpără pentru Ungaria cu 175—180 lei chila de 400 ocale, și chiară grăulă din anulă acesta s’a vîndută cu prețiă de 180 lei. Grijulă s’aă vândută cu 13—14 sfanți suta de ocole. Astăzi nici ună vasă nu se află în portul nostru, ce se încarcă se încarcă la cetate, căci vechii noștri speculanți de producte, greci, nu cumpără nimică din causa relelor, prețuri ce suntă în piața Galaților și a Brăilei. Prețul obiectelor, de ăntîia trebuință la Calafată sunt urmatoarele: Pănea simplă numită se vinde cu 32 par ocaua. Oră pănea de lăndă cu 24 parale ocaua. Carnea de vacă cu 1 leă și 8 parale ocaua; era cea de oic cu 34 par. ocaua. Lumînările s’au vândută pînă acumă cu 4 lei 28 parale ocaua. Oră de acumă înainte cu 1 para mai josă de cumă se va vinde la Craiova; căci în tote aceste article Municipalitatea actuale se conformă precisă cu prețurile Craiovei Lemnele ce se consumă la Calafată vină din Serbia, fiindă că pădurile Romăniei sunt departe de noi. Prețul unui clasteră de lemne este de 3 galbeni. BRĂILA. Sosirea corăbielor deșerte, calmă începută a veni, prevestesce reînceperea mișcărilor din piața nostra. Cu tóte aceste astăzi afacerile suntă totă calme, și nu avemă de cătă uă singură corabia ce se încarcă. Grăn I calitate 180 — 190 lei chila, calitatea II 170—178 și grăulă ciacără 150 pînă la 156 lei chila.Secară de la 95—110 lei chila. Porumbulă 125—135 lei chila. Grăulă 65—85 lei chila. GALAȚI. Grăulă ciacără calitatea I 178 lei chila, căraăă prima calitate 190—250 lei chila și grăulă arnăută totă prima calitate 180 lei chila. Secara 97 lei chila. Porumbulă 118 lei chila Orsulă 89 lei chila. I.I. CESTIUNEA POLONĂ. Mersulă negoțiațiunilor diplomatice în cestiunea polonă arîtâ în prespectivă că acțiune, care va fi acea acțiune? despre acesta se observă uă adîncă tăcere, însă din diferite părți ni se asigură că va fi oă acțiune comune, că cele trei puteri voră remăne unite în procederea loră și că deliberațiunile actuali n’aă alta scopu de cătă a găsi oă espresiune justă pentru acțiunea loru. Acésta împregiurare nu promite multă pentru bieta Poloniă, s’ar pute fórte bine, ca espresiunea ce caută se nu flă altă ceva de cătă dorință d’a mulțămi pe tóta lumea și care în faptă nu va mulțămi pe nimine. Fórte interesante ne pare oă comunicațiune de la London, care spune că esiste acolo uă fracțiune polonă, care vede scăparea Poloniei în a oferi Coróna Poloniei unui Arhiduce austriacă. In casă d’ună resbelă în contra Russiei, argumenteză acea partită, ar trebui ca Austria, ca se ie parte, se aibă în vedere ună profită reale, și acestă profită ar trebui se fiă cederea corónei nouei Polonie unui Arhiduce ală Austriei, conservăndu-și astăfelă noulă stată independința , altăfelă ar fi totă d’auna între doue pericle, adică d’a ajunge cu timpă uă parte integrante, sau a Russiei sau a Austriei. în presa englese continuă agitatațiunea în contra tratatelor de la 1815. „Times“ explică cititorilor ă sei originea acestoră tratate, pe cari Europa le aă considerată ca una zidă de aperare în contra democrației și’n contra dominațiunii Franței. Aduci aminte că Lordul Russell le a declarată de desființare prin călcarea constituțiunii polone de cătră Russia. Deși orice „Times“, n’am contribuită nimică la desființarea acestoră tratate, dară acceptămă fapta altora; independința națiunilor europiane pote găsi garanție mai bune decâă nișce tratate ajunse desprețuite și urîte. Diabiulu „Daily News“ (Jice: Ruscie dacă uă notă englese a declarată tratatele de la 1815 de desființare, dară că este peste putință ca puterile se accepte în tăcere declarațiunea Russieî ca posede Polonia in puterea dreptului de concistă. Russia a închiriată desbaterile, socotindu-le d’uă desértu perdere de timpă, acumă între diplomațiă și resbelă n’a mai remasă de cătă a retrage Russiei sancțiunea diplomatică a posesiunii Poloniei un pasă, care cuprinde în sine recunoscere Poloniei ca putere beligerante. Este cu neputință ca Engliteza se refuse acea recunoscere, după ce Polonii au combătută cu eroismă în timpă de 9 luni, după ce ea a recunoscută staturile meridionale ale Americii. Acesta recunoscere este pentru Polonia uă cestiune de viață sau de marte, mai cu sumă acumă la apropierea iernei. Se lăsămă diplomația și diaristica, se trece că la scena acțiunii, la Warszawa, în zilele trecute s’a vorbită multă despre uă schismă în sînulă guvernului naționale, despre certe între „Roșii“ și „Albi“, între „Aristocrați“ și „Democrați“, între „partizanii lui Czartoryski și lui Mieroslawski.“ Organele polone desmintă positivă aceste scompte, ce nu suntă altă nimică de cătă uă stratagemă rusescá. în tóta Polonia nu esiste de cătă uă singură partită, a libera Polonia de jugulă moscovita, în acestă scopă comune se unescă toți patrioții, nobilimea, poporală, clerulă și tóté confesiunile. Adeverată acesta partită unică se supt împarte în doue despărțiri: unii sunt de părere că Polonia trebue se aibă încredere în propria sa putere și so dobîndescă prin sine liberarea sa de Russia; cealaltă, pe care amă pute-o numi diplomatică, așteptă ajutoriă străină și numai căndă nu mai pate spera uă intervenire esternă, voiesce a convoca tóte elementele poporului la lupta. Suntă democrați în acea partită din urmă, precumu suntă aristocrați în cea d’ăntîiă, dară ambele aceste partite, cu tóta acesta divergință de opiniune nu facă de cătă una, căci elementele loră suntă contopite, în proporțiunea în care creșce sau scade perspectiva unei interveniri străine, se întăresce guvernul naționale prin acele elemente ale căroră tendințe corespundă cu fluctuațiunea timpului momentană. Dacă perspectiva pentruă intervenire străină este preponderante, atunci guvernulă >■ naționale se dirige de bărbații partitei „diplomatice“; dacă scade acea perspectivă, atunci guvernulă se întăresce prin elementele partitei „încrederii naționale“. Membrii eșițî se supună întru tote renoultului sau întăritului guvernă naționale. Chiară atunci căndă va fi compusă esclusivă de bărbați din cealaltă nuanță. Acesta disciplină caracteristică constitue unitatea partiteloră și documentază scopulă unică, liberarea patriei de jugulă Muscaliforă. Se menționămă încă căteva conmunicațiuni de la Paris. Amicii Principelui Napoleoné lucreza la uă fusiune a partitei moderate cu partită înaintată polonă. Principele Czartoryski a adunată de unădi la dînsulă aginții de căpetenia ai emigrațiunii și silințele sale d’a ajunge la uă înțelegere n’aă remasa fără succesă. Scopul lui este : d’a modera mișcarea spre a-î asigura necontenită simpatie a puterilor europiane. Ună arangjamentă propusă de dînsa a fostă supusă guvernului naționale polonă. Se zice că ar fi dobîndită a părăsi ideia formării unei legiuni străine de 10,000 ómeni, compusă de Italian!, Unguri și Albanesî. Impregiurare Principelui nu este contraria unoră măsure energice și revoluționare, cumă le cere Mieroslawski, dară crede mai folositore a trata lucrul pe calea diplomatică. Principele (Napoleo) a scrută a popri protestul ce voia se facă Czartoryski în contra numirii lui Mieroslawski de organisatoriu a puterilor armate. In Warszawa nu mai existe nici uă sicurență de persoane sau de proprietate. Celă ce ese din casă, nu este sicură, dacă și căndă se va întorce; cela ce remăne în casă nu este sicură dacă, în urma unui evenimentă în casă sau înaintea casei, nu va fi jăfuită sau aruncată în temniță. Situațiunea se înrăutățeșce din divn <UL TEATRU ROMANU. masă. Misiunea teatrului e mare și fru Elă are de scopă a moralisa și forma mintea și inima poporului. Elă este scóla cea mai practică, căci vorbesce într’unu modă mai acesibile tutoră înteligințielară. El este templulu naționale ală istoriei poporanisată; intr’nsulă vede publiculă faptele cele mărețe, bărbații cei iluștri ai patriei și ai lumii întregi; într’însulă găsesce suvenirile, tradițiunile acelea cari destepta iu inima, marile simptimente și virtuți ce înnobildză și rădică un societate. Adunarea naționale a înțelesă acestă mare adeveră și, în anul 1860, a crescută subvențiunea teatrului naționale la suma de 100.000 lei, însărcinăndu pe guvernă a dă teatrului nați