Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)

1863-10-09

nării, se dobîndescă votarea bugete­­lor­ și a proiectelor­ de lege neape­­rate pentru organisarea terei, și se mergă înainte prin concursulu Adună­rii, cu activitate și fără împedicare, re­­spung irndű la tóte trebuințele arătă de arginți pentru îmbunătațirea morale și materiale a țerei. Asta­felu, ministeriulu, de acumü opta luni, trebuie sau se disolve A­­dunarea, sau se se retragă de la putere. Acestă singură urmare ar fi fostű legale, logică și cu adeverata folosi­­tori a intereselorű țerei. Daru minis­teriulu, temănduse de resultatulu unor noue alegeri și nevoindă a perde din mână puterea, s’a mulțiămit și a declara ca sesiunea Adunării este închisă, s’a remasa la putere, fără se preveștă greu­tățile în cari se va încurca și despr­dinea în care țera va fi aruncată. Și e că ce s’a întîmplată. Administrațiunea ministeriului în ceste din urmă opta luni este de a­­miu cunoscută de toți. Pusa afară „in lege, despărțită de națiune, lipsit d e ori­ce autoritate morale, ministe­­rulű a începută îndată a se desmem­­bra, a se preface neconstű, a nu se pute mai multe luni nici de curmi complecta, a fi refulata de toți óme­­nii serioși cari au dă valore politică,­­ în sine a fi redusă a se complecta cu directori. D in aceste triste condițiuni, minis­­erială nu pute se lucreze nimică fo­­ositoriă pentru țară. împrotivirea la votul­ Adunării de a se­lua monastirile înclinate și compro­miterea acestei cestiuni supuindu-o la legoțiare cu străinii, decretarea buge­­teloră prin ordinanță și strîngerea im­­p­ositeloră prin silă, ilegalități, arbitra­­riă, slăbiciune, neputință, amânare, de­­sordine, anarh­iă, petre, ecă tabloulă fidele ală administrațiunii acestui mi­­nisteriu, luptă care astă­ di țera se a­­flă într’uă stare atâtă de spăimîntă­­­toriu, în cătă nici chiară partizanii gu­vernului nu mai au curagială s’o as­cundă. Căci cine nu vede și nu în­țelege că pe flă­care a si ministerium­ slăbesce mai multű, se încurcă mai multă și împinge mai multă țara la perie prin amorțirea de care este coprinsă și in care lasă a se compromite și ruina cele mai mari și vitale cestiuni și in­terese ale țerei? Cine nu vede și nu înțelege acumă că fie­care di ce trece suptă administrațiunea acestui minis­­teriu este uă nouă pedică la înainta­rea țerei, uă nouă încurcătură, uă noua amenințare, ună nou periclu. Și acumă, căndă faptele sunt­ cu­noscute, căndă lucrurile sunt d­espuse suptă adevărata loră înfățișare, spue toți omenii cari se ridică mai presusă de pati­­me și de interese, cari sunt îngrijiți de sta­rea actuale a țerei, cari sunt­ indignați de calomniele și injultele aruncate con­tra celor­ cari se luptă pentru dreptate și libertate, spue dacă nu sunt­ miniș­tri singuri adevărații autori ai acestei nefericite stări de lucruri, și singuri culpabili, singuri resping­etori? Căndă Adunarea s’a pronunțiază contra sară, pentru ce nu s’aă re­­trasă de la putere, sau, dacă aă voită « remănd la putere, pentru ce n’aă disoluți Adunarea? Dacă se retrăgeau îndată de la putere, ar fi venită altă ministeriă, cu încrederea Adunării care, ar fi lucrată, ar fi îndestulată trebuințele publice, ară fi înfințată reformele necesarie ș’ar fi organisată țara. Dacă disolvaă îndată Adunarea, s’ar fi făcută noue alegeri și peste trei luni ară fi solută dacă mai potă remăne la putere sau dacă suntă si­liți a se retrage, arendă ș’acestă nouă Adunare contra țoră. Căndă însă ministeriulu a voită a face ce n’a făcută nici ună altă mi­­nisteriă, căndă a voită a produce ș’a­­ prelungi starea de desordine ș’anarchie 'n care ne aflămă, apucăndă pe uă cale condamnată și de lege, și de lo­gică, și de interesele țezei , ministe­­riulă singură este culpabile și elă sin­gură este respundetoriu de tóte su­ferințele țerei și de tóte periclele în care pote fi aruncată. Radion. ROMA ív ü Li­ 9/21 Octombre. BULETINI COMERCIALE. Solii comerciali din țera Nu póte se-șî închipuiesca cineva cu cătă nerebdare asceptămu relațiunile comer­ciali ce amu cerută de la amb­ii și corespon­­dinții noștrii din tote târgurile Romăniei, și mai alesă de la acei ce suută mai multă in­teresați a nu lăsa se scape ocasiunile ce li se presintă a contribui la răspăndirea cunos­­cinților, ne­apărată trebuind­use tuturoră ce­­loră ce se ocupă cu producerea și desface­rea producte;oră. Numai cela ce are produc­te de vindută, numai celă ce caută producte de cumperată, pote prețui cătă este de ma­re interesulă ce ne aă împinsă a ne otarî se adună mă scările comerciale din tote unghiu­­rile Romăniei, și prin organulă pariului nos­tru, a le aduce la cunoscința cititoriloră noș­trii din țară și aceloră din străinătate. Că lucrare de asemene natură se face astăzi de către tóte jurnalele străine de la cari ne amă piiduitu și amă creată în Ro­mă nulă buletinulă comerciale­ De la jur­nalele străine aflăndă cum ă suaă trebile în locurile unde se consumă cea mai mare par­te din productele agricultura țerei putemă se scimă cumă se ne purtămă în desfacerea productelor­ nóstre și eu ce prețuri trebue se le vindemă. Pentru acestă scapă, a cărui mare însemnătate este pricepută de totă lu­mea, dămă în buletinele nóstre scirile ce le aflăm din strainetate. Dacă comercială nostru nu e numai în esportațiune, mare parte din pro­ductele nostre se consumă în țară, și prin urmare relațiunile comerciale din diferitele părți ale Romăniei potă servi cu deosebire și cumperătorilor, cari consumă productele în întrulă țerei, cu tote că nu puțină se voră înlesni cu dăusele și nici că vină și caută a le cumpera pentru esportare. Tóte aceste puncturi de vedere areta însemnetatea sciriloră comerciali, și folosulă celă mare ce voră face crescerii și avuției țerei acelă care respungîndă la apelulă nos­tru, ne voră secunda, prin buletinele ce ne voră trămite măcară vă dată pe septemănă, întru a pute pune umezulă cu toții pentru prosperitatea comerciului și înlesnindă des­facerea cu folosii a productelor­ pămîntului nostru. Administrațiunea Românului plă­­tesce portulă acestoră scrisori, și, pe lîngâ satisfacerea ce procură fiă­cărui din acei ce ne voră trimite buletine comerciali de a sei că contribuescă și ei printr’însele la respîn­­direa cunoscințelor, folositorie înavuțirii pu­blice și particularie a Romăniei, h­otărîtă a da corespondintelui în schimbul­ buletinului ce ne va trimite și ună exemplară ală ț­ia­­riului. Avemă deja priimite mai multe bule­tine comerciali de la abonații și acționarii Romănului, și sperămu că nu vomă în­târzia a priimi și de la însuși acei cătră cari s’aă adresată membrii comitetului Ziariului nostru. Până ce vomă ajunge a înființa cu desevîrșire și într’ună chipă regulată și de­plină serviciului ce ne propunemă a face comerciului României, publicămă și află­ dî scirile ce amu priimită din puncturî diferite și oposite ale Romănieî de la amicii noștrii cărora prin acesta le mărturimă recunoscin­­ța nostră și—î rugămă a continui cu trimi­­terea Buletineloră măcară vă dată pe­ fie­­care săptămână. BÂRLADU. (Corespondință particular­ă a Romanului.) Anulă acesta a fostă forțe a­­bondante în totă felulă de producere. Uă falce de grăă a produsă de la 8—12 chile, (1440 ocale de pogon­ m­asimă, și minimu 960 ocale.) Se scie că pe aice în zona Bâr­ladului se semenă 10—12 banițe de falce, banița de 12 ocale grăă de tomna și de 9— 10 ocale celă de primăvară. Porumbulă va produce de falce de la 10 pănă la 15 și 20 chile de falce. (Masimula este de pogonă 2400 ocale, și minimală 1200 o­ale ) Prețulă porumbului veciiă este de 74­78 lei chila (240 ocale.) Grăulă este în Băr­­ladă de la 70—85 lei chila. Grăulă arnăută pănă la 100 lei. Ord­ulă de la 22 lei chila pinâ la 32 lei. Prețulă fânului încă nu este ruptă, dară se pote căuta pe 10 gal, singură de cămpă. Vomă reveni asupra vînzării finului într’un­ articlu speciale spre a do­uă ideiă despre diferitele shipuri cu cari se vinde în România și despre mesurarea lui în deose­bite părți ale țetei. La Bărladă tăiărea vi­­teloră este liberă. Prețură carnea 54 parale ocaua, 48 și 40 cea mai de răndă, acumă în tomna se pate găsi ăncă și mai eftină. Gimb­la 48 parale ocaua, pănea de lusă este 64 par, ocaua și pănea de lăndă 28 parale ocaua. Luminările de scă date în otcupă (monopolă) se vîndă 5 lei 20 parale ocaua și a doua mănă 5 lei. Lemnele de facă suntă în timpul ă de tomna de la 12—15 pănă la 16 leî ca­­rulă cu doui boi, peste vera­nă fostă cu multă mai­eftine. Arăturele de tomna s’au făcută și se facă forte pucine, țintită din causa lipsei bra­­celoră, ocupate la strînsulă porumbului și ală douile din causa seceteî care aă urmată maî multe lune, și abia alaltă erî (Octobre 3) nă încetată, căndă a plouată. Cu tóte aces­te pe a­locure se ară bine și fără plaia (?) Rugămă pe amiculă nostru a ne explica de unde provine acestă fenomenă. Natura pă­­mîntului este cu atătă de maleabile cătă se permite a se facă arătura pe ori­ce timpă, saă că areturele ce s’aă făcută acumă suntă precese de alte arăture de ma î nainte, dupe cumă face principele Grigoris Sturza. Acumă în Octobre, spune corespondin­­tele nostru, avemă maî tóte vitele neculese, și abia acumă putemă mânca puma (stru­gurii); căcî în Septembre era acră. Vitele ce au fostă îngropate producă forte puțină în estă apă, căndă cele­l­alte, din contra, forte multă. Vadra de vină apă­­ se vinde pe aice de la 4—­5 lei în tîrgă, coprinzîn­­du-se în acestă preță și plata dărilor­ mu­nicipali. numai apă La Iași s’a vîndută cu 5 lei vadra Prin acesta espresiune Românii de dincolo înțelegă vinoarea­­ vinului la locă unde se și culege de cumpărâtură. Chiria d­e aice la Galați (6 poște) pen­tru uă chilă este (240 ocale) de la 42—45 și pînă la 50 leî, acumă însă a maî conte­nită de căndă nu suntă prețuri la Galați. In fine, în districtul­ nostru la uă­postă din josă de Bărladă d. A. Romalo a vândută 2400 chile de grăă cu 90 lei chila (240 o­­cale) pe locă și cu 42 lei chila de porumbă noă ârăși pe locă. — (15 Octobre). Productele nu se în­­trabă nici de comă la Bărladă. GIURGIU. (Corespondință particular­ă a Ro­mânului). In totă cuprinsulă districtului Vlașca s’a făcută grăulă fórte bună și țeraniî spună că de multă nu s’a pomenită așia de bună ce es­timpă. Asemine și porumbură, însă nu­mai în trei părți ale districtului, căcî în a parte­a eșită slabă. Prețurile grăului suntă pentru elă frunte 145 lei chila (400,ocale) 130 și 420. Secara este și pînă la 100 lei chila. Porumbulă pînâ la 110—100 și 90 lei chila orZulă de la 80 pînă la 90 lei chila. Fînuță ce vinde cu 120, 110 și 100 lei carulă de mesură. OLTELNIȚA. (Corespondință particulariă a Romanului). îndestularea tîrgului Oltelnița cu obiectele de prima necesitate este asigurată cu contracte pe termină mărginită. Pănea calitatea I 26 parale și calitatea II 16 par. Carnea de vacă 48 par. și de aie 40 parale. Luminările de seă 4 lei 9 par. Stîngirilă de lemne de tufă 120 lei și de salce 64 lei. CALAFATU. (Corespondință particular­ă a Românului). In părțile locului, productele a­­nului acestui­a au fostă în generale puține din cauză neploăriî, așia pe la une locuri abia s’aă putută lua dintr’ună pogonă de po­rumbă 60 de ocale și dintr’unulă de grăă 100—150 ocale; pe la altele nici măcară a­­tăta. Cultivatorii aă suferită era pagube forte mari, arendașii nu și-au scosă căștiurile mo­șiei, țeranii suntă lipsiți și chiară de fănă și nu scimă cumă voră scote bieții creștini vitele soră din orna. Ună cară de fînă cu 2 boî costă 3 galb. Porumbulă celă vechiă a avută căutare pentru Ungaria de josă și s’aă vîndută mai totă cătă aă fostă căte cu 15 sfanți ,suta de ocale și acumă se dă și 16 sfanți. Grăulă se cumpără pentru Ungaria cu 175—180 lei chila de 400 ocale, și chiară grăulă din anulă acesta s’a vîndută cu prețiă de 180 lei. Grijulă s’aă vândută cu 13—14 sfanți suta de oco­le. Astăzi nici ună vasă nu se află în portul­ nostru, ce se încarcă se încarcă la cetate, căci vechii noștri spe­culanți de producte, greci, nu cumpără ni­­mică din causa relelor, prețuri ce suntă în piața Galaților­ și a Brăilei. Prețul­ obiectelor, de ăntîia trebuință la Calafată sunt­ urmatoarele: Pănea simplă numită se vinde cu 32 par ocaua. Oră pănea de lăndă cu 24 parale ocaua. Carnea de vacă cu 1 leă și 8 parale ocaua; era cea de oic cu 34 par. ocaua. Lumînările s’au vân­dută pînă acumă cu 4 lei 28 parale ocaua. Oră de acumă înainte cu 1 para mai josă de cumă se va vinde la Craiova; căci în tote aceste article Municipalitatea actuale se con­formă precisă cu prețurile Craiovei Lemnele ce se consumă la Calafată vină din Serbia, fiindă că pădurile Romăniei sunt­ departe de noi. Prețul­ unui clasteră de lemne este de 3 galbeni. BRĂILA. Sosirea corăbielor­ deșerte, calm­­ă începută a veni, prevestesce reînce­perea mișcărilor­ din piața nostra. Cu tóte aceste astăzi afacerile suntă totă calme, și nu avemă de cătă uă singură corabia ce se încarcă. Grăn I calitate 180 — 190 lei chila, calitatea II 170—178 și grăulă ciacără 150 pînă la 156 lei chila.­­Secară de la 95—110 lei chila. Porumbulă 125—135 lei chila. Grăulă 65—85 lei chila. GALAȚI. Grăulă ciacără calitatea I 178 lei chila, căraăă prima calitate 190—250 lei chila și grăulă arnăută totă prima calitate 180 lei chila. Secara 97 lei chila. Porum­bulă 118 lei chila Orsulă 89 lei ch­ila. I.­I. CESTIUNEA POLONĂ. Mersulă negoțiațiunilor­ diploma­tice în cestiunea polonă arîtâ în pre­­spectivă că acțiune, care va fi acea acțiune? de­spre acesta se observă uă adîncă tăcere, însă din diferite părți ni se asigură că va fi oă acțiune co­mune, că cele trei puteri voră remăne unite în procederea loră și că delibe­­rațiunile actuali n’aă alta scopu de cătă a găsi oă espresiune justă pentru acțiunea loru. Acésta împregiurare nu promite multă pentru bieta Poloniă, s’ar pute fórte bine, ca espresiunea ce ca­ută se nu flă altă ceva de cătă dorință d’a mulțămi pe tóta lumea și care în faptă nu va mulțămi pe nimine. Fórte interesante ne pare oă comunicațiune de la London, care spune că esiste acolo uă fracțiune­ polonă, care vede scăparea Poloniei în a oferi Coróna Poloniei unui Arh­iduce austriacă. In casă d’ună resbelă în contra Russiei, argumenteză acea partită, ar trebui ca Austria, ca se ie parte, se aibă în vedere ună profită reale, și acestă profită ar tre­bui se fiă cederea corónei nouei Po­lonie unui Arh­iduce ală Austriei, con­­servăndu-și astă­felă noulă stată inde­­pendința , altăfelă ar­­ fi totă d’auna între doue pericle, adică d’a ajunge cu timpă uă parte integrante, sau a Rus­­siei sau a Austriei. în presa englese continuă agita­­tațiunea în contra tratatelor­ de la 1815. „Times“ explică cititorilor ă sei originea acestoră tratate, pe cari Eu­ropa le aă considerată ca una zidă de aperare în contra democrației și’n con­tra dominațiunii Franței. Aduci a­minte că Lordul­ Russell le a declarată de desființare prin călcarea constituțiunii polone de cătră Russia. De­și orice „Times“, n’am contribuită nimică la desființarea acestoră tratate, dară ac­­ceptăm­ă fapta altora; independința na­­țiunilor­ europiane pote găsi garanție mai bune de­câ­ă nișce tratate ajunse desprețuite și urîte. Diabiulu „Daily­ News“ (Jice: Ru­scie dacă uă notă englese a declarată tratatele de la 1815 de desființare, dară că este peste pu­tință ca puterile se accepte în tăcere declarațiunea Russieî ca posede Polonia in puterea dreptului de concistă. Rus­sia a închiriată desbaterile, socotindu-le d’uă desértu perdere de timpă, acumă între diplomațiă și resbelă n’a mai re­­masă de cătă a retrage Russiei sanc­țiunea diplomatică a posesiunii Poloniei un­ pasă, care cuprinde în sine recu­­noscere Poloniei ca putere beligerante. Este cu neputință ca Engliteza se re­fuse acea recunoscere, după ce Polonii au combătută cu eroismă în timpă de 9 luni, după ce ea a recunoscută sta­turile meridionale ale Americii. Ace­sta recunoscere este pentru Polonia uă cestiune de viață sau de marte, mai cu sumă acumă la apropierea iernei. Se lăsămă diplomația și diaristica, se trece că la scena acțiunii, la War­szawa, în zilele trecute s’a vorbită multă despre uă schismă în sînulă guvernului naționale, despre certe în­tre „Roșii“ și „Albi“, între „Aristo­crați“ și „Democrați“, între „partizanii lui Czartoryski și lui Mieroslawski.“ Organele polone desmintă positivă a­­ceste scompte, ce nu suntă altă nimică de cătă uă stratagemă rusescá. în tóta Polonia nu esiste de cătă uă singură partită, a libera Polonia de jugulă mos­covita, în acestă scopă comune se u­­nescă toți patrioții, nobilimea, poporală, clerulă și tóté confesiunile. Adeve­­rată acesta partită unică se supt­ îm­parte în doue despărțiri: unii sunt­ de părere că Polonia trebue se aibă în­credere în propria sa putere și so d­obîndescă prin sine liberarea sa de Russia; cea­laltă, pe care amă pute-o numi diplomatică, așteptă ajutoriă stră­ină și numai căndă nu mai pate spera uă intervenire esternă, voiesce a con­voca tóte elementele poporului la lupta. Suntă democrați în acea partită din ur­mă, precumu suntă aristocrați în cea d’ăntîiă, dară ambele aceste partite, cu tóta acesta divergință de opiniune nu facă de cătă una, căci elementele loră suntă contopite, în proporțiunea în care creșce sau scade perspectiva unei interveniri străine, se întăresce guver­­nul­ naționale prin acele elemente ale căroră tendințe corespundă cu fluctu­­ațiunea timpului momentană. Dacă per­spectiva pentr­uă intervenire străină este preponderante, atunci guvernulă >■ naționale se dirige de bărbații partitei „diplomatice“; dacă scade acea per­spectivă, atunci guvernulă se întăresce prin elementele partitei „încrederii na­ționale“. Membrii eșițî se supună în­tru tote renoultului sau întăritului gu­vernă naționale. Chiară atunci căndă va fi compusă esclusivă de bărbați din cea­laltă nuanță. Acesta disciplină caracteristică constitue unitatea parti­­teloră și documentază scopulă unică, liberarea patriei de jugulă Muscaliforă. Se menționămă încă căteva con­­municațiuni de la Paris. Amicii Prin­cipelui Napoleoné lucreza la uă fusiune a partitei moderate cu partită înaintată polonă. Principele Czartoryski a adu­nată de unădi la dînsulă aginții de că­petenia ai emigrațiunii și silințele sale d’a ajunge la uă înțelegere n’aă re­­masa fără succesă. Scopul­ lui este : d’a modera mișcarea spre a-î asigura necontenită simpatie a puterilor­ eu­­ropiane. Ună arangjamentă propusă de dînsa a fostă supusă guvernului națio­nale polonă. Se zice că ar fi dobîn­­dită a părăsi ideia formării unei legi­uni străine de 10,000 ómeni, compusă de Italian!, Unguri și Albanesî. Im­­pregiurare Principelui nu este contraria unoră măsure energice și revoluționare, cumă le cere Mieroslawski, dară crede mai folositore a trata lucrul­ pe calea diplomatică. Principele (Napoleo) a scrută a popri protestul­ ce voia se facă Czartoryski în contra numirii lui Mieroslawski de organisatoriu a pute­rilor­ armate. In Warszawa nu mai existe nici uă sicurență de persoane sau de pro­prietate. Celă ce ese din casă, nu este sicură, dacă și căndă se va întorce; cela ce remăne în casă nu este sicură dacă, în urma unui evenimentă în casă sau înaintea casei, nu va fi jăfuită sau aruncată în temniță. Situațiunea se­ înrăutățeșce din di­vn <UL TEATRU ROMANU. masă. Misiunea teatrului e mare și fru­ Elă are de scopă a moralisa și forma mintea și inima poporului. Elă este scóla cea mai practică, căci vorbesce într’unu modă mai acesibile tutoră înteligințielară. El­ este tem­­plulu naționale ală istoriei poporanisată; intr’nsulă vede publiculă faptele cele mărețe, bărbații cei iluștri ai patriei și ai lumii întregi; într’însulă găsesce suvenirile, tradițiunile acelea cari des­­tepta iu inima­, marile simptimente și virtuți ce înnobildză și rădică un soci­etate. Adunarea naționale a înțelesă acestă mare adeveră și, în anul­ 1860, a crescută subvențiunea teatrului nați­onale la suma de 100.000 lei, însărci­­­­năndu pe guvernă a dă teatrului nați­

Next