Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)
1863-10-09
MERCURI ANULÜ VII. VOIE8CE ȘI VEI PUTE. Va eși în tote dilele afară de Lunia și a <luu-o Ji după Serbătoriâ. Abonarea pentru Bucurescî pe $ose lune....................................... Trei lune................................ Pe lună......................................... Unu esemplariu...................... 1. • ființările linia de 30 litere.. 1 sus țiunî și reclama linia......... anii ... 128 lei ............. 64 — .............. 32 — .......... H — .............. 24 par ...... 1 leu ............ 3 lei piARIU POLITICÜ, COMERCIALE, LITERAR1U. -------------------------------------------------------------------------- (AHTICUELE TBÄMISE ȘI NE'.PIIBIJCaA.TE SE VOEŰ AEDE). Directoriulu Aiadului *'|C. A. Rosetti.— Gerante respungetoriă: Anghelo Ionescu. Pentru abonare și reclamări se voră adresa la Administratoriuluc^iariului Gr. Serurie, Pas. Romanu No. 13.9 OCTOMBRE 1863. ANULU VII. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI EI. Abonarea pentru districtu pe anü.........152 lei. Șase lune....................................................... 76 — Trei lune....................................................... 38 Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecarii tunel Ele se făcu în districte la corespondenții pianului și prin poște. La Paris la D. Hallegrain, rue de l’anoienne comédie, 6, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștaliști la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorinii argint, valută austriacă. c v .i^———i [UNK]— OSOIU Violare de legi, spoliare a proprietății, mare compromitere a cestiunii averilorfi Statului, scandalii, și prin urmare scăderea Statului Roman. Aceste state faptele ministeriului N. Cretzulescu, mai adăugîndă că cine dără moșiă a Statului pote da totulu. recea di. comemorativă a bătăliei de la Lipsca. ROMANIA DE PESTE CARPAȚI. Sibiiu, 13 Octobre. Ședința dietei. Președintele Grossz, publică resultatul alegeriloră pentru diferitele secțiuni și-i invită a se constitui câtă mai curîndu. Doctorinț Rațiu motiveza cele trei propuneri ale sale atingatorie de explicarea și completarea mai multoru paragrafe ale patentei urbariale și ale „Siculica hereditas“. Se trămitu la secțiune pentru a 9-a proposițiune spre a se lua în deliberațiune prealabile. Domnu Lazleffy motivăză propunerea sa atingătorră de desființarea și despăgubirea capețiilor, în țara săcuiănilor. Se trimite la acea secțiune. După acesta președintele anunță amânarea dietei. Urmeză rivaluri pentru Maiestatea sa, pentru constituțiune, pentru Transilvania, pentru comisariul dietei și pentru președintele Grossz. REVISTA POLITICA. BUCURESCI, 8/20 Brumărelu La 17 Aprile 1863, d. ministru al Justiției, adresată circulariă cu No. 8059, cătră instanțiele judecătoresc, prin care le invita a nu înfățișia nici unu procesă, a nu legalisa nici unu actu privitoriu la averile Monastiriloru din țară, fiă chinovialî sau dise închinate, fără asistinția represintantelui ministeriului Cultelorii. Acestei circulație i s’a dată de cătră amicii guvernului că mare importanță politică, i s’adisă că insemneza chiară luarea Monastirilor închinate. Mai pe urmă vedurămu guvernulu negoțindă cu străinii și d. Negri venind și în Bucuresci poliția făcu carte de visită spre a-i mulțumi c’aluată Monastirile și spre a-i cere voturi universale. La 3 Octobre, Monitoriul publică oă nouă circulariă a ministeriului Justiției, cu No. 20,485, 1 Octobre, prin care se face cunoscută instanțieloră judecătoresccă ministeriul. Cultei oru a regulată ca procesele monastirilorüdise închinate se se pledeze de avocații acelor Monastirî, autorisațî de elă, prin asistința avocatului ministeriului, și le invită se araăta procesele în casă căndă vie unulă din superiorii aceloră mon istirî n’ară trămite nici ună avocată și la dilele fipsate, sev ară trămite unulă autorisată, ele. Acéstă nouă circulariă este de natură a recipucină entusiasmală amiciloră guvernului, și a dovedi că interpretarea dată circulariei din Aprile era retăcită. In adeveră, prima circulariă, deși mai intunecosa, nu zicea altu-ceva decâtă ce zice și cea de la 4 Octobre, căci se radimă pe art. 364 din regulamentă, care vorbesce, ca și circularia d’astädi, de avocații monastirilor închinate. In aceaa ca și în cea d’astăzi, ministeriulă recunosce superioriloră monastirilor închinate una dreptă pe care ai monastirilor neînchinate nu lă au, prin urmare facemă deosebire între unele și altele, și prin acesta arată nu numai că n’a luată nici decumă monastirile închinate, dară încă proclamă oficiale dreptulă de proprietate ale câlugarilor greci, căci numai proprietariei are dreptul d’a trimite avocați spre a apera proprietatea mea. Dară dacă ați luată Monastirile închinate, la ce mai servescă avocații călugărilor ? — Pentru ce le mai dați dreptă a se amesteca în proprietatea țerei? Căndă Regulamentulă le-a recunoscută acestă dreptă, a făcutu-o fiindă că era uă lege lucrată suptă presiunea străinilor, cari nu consideraă monastirile închinate ca deplina proprietate a țerei. Adunarea naționale, prin votulü din 22 Decembre, a abrogată legea regulamentariă. Guvernul, însă refusă d’a pune în lucrare acelă votă; și astăzî, prin circulariele de care e vorba, vine și declară și mai lămurită că se mănține în Regulamentu, că recunosce pe călugări proprietari.— Unde este clară luarea Monastirilor închinate? Și aceste circularie nu se potă numi creuă a doua edițiune a 0- soiului ? Ifiamiele străine nu ne aducă nimicu nou din afară. Negocierile în privinția Poloniei urmază și se ascuptă ună resultată înainte de începutul lui Noembre. Cătă pentru preschimbările în ministerial de Stată ce ne anunțiă depeșia noastră de eri, ele sunt forte naturali. în urma morții d-lui Billault guvernul a avea nevoie de noul aperătorî înaintea Camereloră și a numită p’aceia pe cari ea credută mai ageri în facia mnorü oratori ca d-niî Thiers, Berryer, Jules Favre, etc. Călătoria Imperătesei Franciei în Spania are asemene însemnetatea iei. Imperătesele și orice principese domnitorie nu călătorescă de bună plăcere mereu. Unele mergu sau sunt trimise cu memoriarî sau lucrări cari potă ave diferite scopuri, de exemplu chiară acelea desfășrări de constituțiuni, de proclamări de dictature, etc. Altele mergu spre a negoția, spre a căpeta alianție pentru libertatea popórelor și gloria națiunii loră. Fiecare după talia sea. C. Trieste, 12 Octobre- Poștia din India a adus navele de la Calcuta pină la 8 Septembre, de la Singapore pînă la 5 Septembre și de la Hong- Kong pînă la 28 August. Esportulu de arme de la Singapore s-a permisă numai pentru guvernuru Chinei. Jumătatea flotei engleze a plecată de la Yokohama la Kiusin, spre a ataca castelul principelui Satsuma. — Berlin, 13 Octobre. Gazeta naționale (Nationalzeitung) află de sorginte sigură, că Suedia n’a subscrisă ună tratată de alianță cu Danemarca, fiindă că consiliul de stată de la Stockholm n’a putut vede în acesta nici ună avantagiă, dară mari desavantagie pentru închiriarea împrumutului de 35 milione destinată la construcțiune de căi ferate.—Ambasadorii Rusiei și Franței la Kopenhagen au consiliată cu dinadinsulă pacea. — Berlin, 12 Octobre. Gazeta Germaniei Nordului anunță, că regele nu va asiste la serbarea construcțiunii catedralei de la Colonia, ci se va intorce la 14 dimindța la Berlin. — De la fruntaria polonă aflăm cu data de astăzi că eri s’a sevîrșitu în Warszawa, în palatulu Grabowski, uă cercetare domicilianiă. S’a găsită arme, patrone și uniforme. Proprietariulă casei și toți locuitorii s’aă arestată și palatură a fostă ocupată de trupe. — Berlin, 13 Octobre. Anunțătoriul statului de astăzi publică dă ordine regesca, stipulăndă că ziua de 18 Octobre se se serbeze în tóte bisericele țeren cu solemnitate ca a cinci ADEVERAȚIÎ CULPOȘI. Toți, fără escepțiune, au recunoscuții și declaramii că ne afirm într’uă stare deplorabile, luptă tóte punturile de vedere, și ruinătorii pentru tóte interesele publice și private, morali și materiali. Nu stăruimă mai multă asupra acestui tristă adeveră care aruncă cele mai dureróse îngrijiri în tóte spiritele prevejetorie. Nu mai este nimeni astăzi care se fiă pînă într’atătă lipsită de bunulă simțu și pînă într’atătă orbită de servilismulă degrădătoriă, încătă se aibă cinismulă a fice că suntemă bine, că ne aflămă într’uă stare regulată, că trebuințele țerei sunt îndestulate, că legile sunt observate și aplicate, că țera se organisă, înfloresce și este fericită și plină de recunoscință pentru înaltele capacități ale guvernului actuale. Astăzi, vomă stărui se dovedi că cine este causa acestei deplorabili stări de lucruri, cine este și trebuie se fiă respinsetoriă, cine suntă în fine adevărații culpoși. Partizanii guvernului, ne mai cutezăndă astăzi a zice că țera este mulțiămilă, nu înceteză s’arunce, în totu chipurile, asupră Adunării, asupra oposițiunii constituționali, sau coalițiunii, cumă o numescu el, tóta respunderea greutăților și suferințeloră stării de faptă. Retăcire și calomnia, ca tóte cuvintele acestoră servitori ai arbitrariului cari se silescă prin cele mai nedemne acuzări a înșela buna credință a publicului, a adormi mania ce ară deștepta într’însulă cunoșcința adeverului, și a să împinge astofelă, suptă ariciasa domniă a despotismului. Dară se spune că lucrurile procumă s’aă întîmplată, s’prezămă faptele precumă suntă, și se numimă pe adeverații culpoși, pe singurii autori ai stării actuali de lucruri, pe acei cari trebuie urmăriți și pedepsiți, în numele legilor, pentru tată reală ce aă făcută. Singurii și adeverații culpoși sunt miniștrii, și vom dovedi acesta prin fapte cunoscute. De la 23 Decembre trecută, de la nesocotita împrotivire la votulă naționale ală Adunării pentru luarea monastirilor închinate, ministerială, dacă voia se fie ună ministeriă constituționale, trebuia sa ’nțelegă că nu mai pate fi sprijinită d’uă Adunare a căreaa voință a nesocotitu-o; și în casul și acesta, spre a nu pune nici uă pedică mersului regulată ală lucrurilor, trebuia se se retragă de la putere, din momentul căndă a declarată că nu pute lua asupră-i respunderea de a pune în lucrare voința Adunării, sau dacă era încredințată că împrotvirea sa la votulă Adunării, era celă mai bună mijlocă d’a nu compromite cestiunea, trebu să se disolve Adunarea și se facă apelă la țară, care dacă ar fi aprobată purtarea ministeriului, ar fi numită uă Adunare favorabile politicei urmate de ministeriă. Dacă ministerială nici nu s’a retrasă, nici n’a disolvată Adunarea, și d’atunci s’a putută vede ș’ințelege că ministerială eraotărîtă a nu mai oserva regimele constituționale, a nesocoti ș’a lovi drepturile recunoscute Adunării, a călca Convențiunea ș’a întemeia guvernulă personale. Intr’adevĕrű, peste căte~va zlile , ministrul de Culte declară dupe tribună că guvernul din care face parte n’a venită se cerșescă încrederea Adunării și că Adunarea este uă vatră de conspirațiune. Aceste cuvinte nu putea decătă se lumineze pe deplină Adunarea despre adevăratele intervnni ale ministeriului de a spulbera basile regimelui constituționale întemeiată de Convențiune, și prin urmare era că datoria pentru Adunare, datoriă impusă de respectulă sex pentru legile țerei și de mandatură cu care era însărcinată de țeră, d’a protesta cu tăriă contra cuvinteloră amenințătorie ale ministeriului și contra purtării sale anticonstituționali. In adresa către Troiță, Adunarea și-a împlinită acestă datoriă. Majoritate și minoritate, oposițiune și abținuți aă condamnată de uăpotrivă pe ministeriă, fâcîndu-i aspre imputări pentru cuvintele ministrului de Culte și aretăndă starea critică și plină de îngrijiri în care arunca țara și o espunea la cele mai mari pericle. Nu este exemplu ca ună ministeriă , suptă regimele constituționale, in urma acestoră unanime nemurită ■ miri, în urma adresei majorității, votate și primite de Domnitori , se nu se fi retrasă îndată de la putere, saă se nu fi disolută Adunarea, dacă are convingerea că Adunarea este nedrept în acuzările ce-i face , și că țera consultată se va pronunța prin nouă alegeri contra Adunării disolute. Ministerial, însă remasă la putere ș’a urmată a se presinta înaintea Adunării care i-a făcută cele mai grave acuzări. In facia unei atitudini arătă de amenințiătorie și desprețuitorie pentru libertățile publice și pentru drepturile sale, Adunarea spre a nu fi acuzată c’a suferită ș’a înlesnită a remăne la putere uă asemine ministeriă, apusă în lucrare dreptul ă scă de a’i da ună votă de neîncredere și de a’i refusa bugetele pe cari a declarată că nu se va vota de câtă unui ministerii constituționale. Otărîre legale, logică, provocată de purtarea ministeriului și absolută necesariă pentru aperarea drepturilor și libertăților constituționale prescrise și garantate de Convențiune. Ministerială, nici astă dată, nu s’a retrasă de la putere, nici n’a disolută Adunarea, pe care a declaratu-o închisă cu sfîrșitulă sesiunii, la 4 Marte, dovedindă în chipulă celă mai vederată, prin acestă procedere ilegale, de a remănă la putere, fără a disolve Adunarea, în urma unui votă categorică de neîncredere, și d’a decreta prin ordinanță bugete nevotate, că ela esteotărîtă a remăne la guvernă, cu orice prebă, contra voințeî țereî și chiară cu sfișiărea Convențiunii, puindă in loculă legii arbitrarială, în loculă dreptului sila, cu alte cuvinte, întemeindă guvernulă personale, guvernulă fără controlă și respundere, guvernulă bunei plăceri. Acestea sunt faptele petrecute. Se vedemü acuma consecințele sorii, și prin acesta vomă înțelege în chipulă cela mai positivă că tata desordinea, anarhia și peirea de cariera este bîntuită și ruinată sunt produse de miniștrii actuali cari sunt singurii și adeverații culpabili. Se priimimă pentru un momentu că ministeriulű d. N. Crețulescu este celă mai bună ministeriă ce se póte găsi în țeră, și că Adunarea a făcută reu se să acuse cu atâta tăriă în Adresa către Tronă, și mai tărziu, se’i dețină votă de neîncredere și se’i refuse bugetele. Ministeriulă era în totă dreptulă să se disolve Adunarea, și fiinducă cea d’ănteiă tondițiune a unui ministeriu inteliginte, este de a fi prevejetoriă, ministerială trebuia se preveră disposițiunile forte naturale ale Adunării în uma împrotivirii făcute votului seu naționale pentru luarea monastirilor închinate, și prin urmare trebuia s’o disolve dupe 23 Decembre trecută, sau îndata dupe votirea Adresei, și negreșită dupe votul de neîncredere însoțită de refusulă bugeteloră. Dupe trei luni, la Maiu, că nouă Adunare ar fi venită se se pronunțe între ministeriă și Adunarea disolută, și administrațiunea intereselor publice n’ară fi suferită nici să intrerumpere ruinătorii. Dacă ministeriul, avínd consciința despre retăcirile și ilegalitățile sale, și prevezîndă că nouele alegeri nu voră fi nici de cumă favoabili politicei sale, atunci ar fi trebuită a se retrage și a lăsa loculă unui altă ministeriă care se aibă încrederea Adu-