Romanulu, mai 1866 (Anul 10)
1866-05-30
NILU ALU QECELE VOIESCE ȘI VEI PUTE Cap. Dist. Pe anii — — lei 128 — 152. Pe șase luni — „ 64 — 76. Pe trei luni — „ 32 — 38. Pe aă lună — „ 11 — — Unu esemplaru 24 par. Pentru Parisii pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10-v.a. ADMINISTRA JIVNRA, PASAGWW ROM AIS V No. 1. Se citesce în L’avenir National din 4 Iunie. Cu dreptă cuvântă s’a dat a uă mare importanță convocațiunii imediate a Stateloru Holsteinului de către Austria. Guvernul prusiana a simptită înțelesului loviturei. Acesta convocațiune este oă declarațiune de resbelu, vice a CAROLUI, etc Ama decretată și decretămă ce urmeza : Art. I. Colegiulu alegatoriloru primari din județulălași, este convocată în jdele de la 19 pînă la 21 inclusivü Iuniu viitoru, ca să alegă pe alegătorii direcți (delegați). Art. II Colegiulu alegatoriloru direcți, din susu disulu județii, este convocată ín dioa de 24 Iunie, ca să proceda la alegerea unui deputată la Adunărea Electivă, în locul D-lui Grigorie M. Sturza. LUNI și MARȚI 30, 31 MAI 1366. LUMINEZĂ'TE ȘI VEI FI Abonamentului în Bucuresci, Pasagială Romană No. 1. — In districte la corespondinții Jianului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Hallegrain, rue de l’ancienne Comedie, Nr. 5. Administratorele Siariului D. Gr. P. Sertuine. ANUNCXURILE linia de 30 litere — 1 — lefi. Inserțiuni și reclame, lin. 5 — „ Deputatului alesă în Bucuresci cu unanimitate GENERALU N. GOLESCU. Monitorul de eri publică unu decret, prin care se plătesce organisarea de corpuri de voluntari. Ele voru fi puse suptu ordinea ministeriului de resbelü. Cetățianii ce voru a se înscrie la aceste corpuri se potu adresa la Primăria Capitalii și la tóte Primăriele din țară, cari suntemu convinși, nu numai voru da totu concursulu pentru acestă lucrare patriotică, darii voru lua inițiativa d’a întreține cu atorii cheltuiela cete de luptători, și voruotărî premie pentru acei ce se voru distinge în casa de luptă. Municipalitățile Italiei dau pe fiecare ui asemeni frumóse și patriotice exemple și Municipalitățile nóstre nu voru lipsi d’a le imita. Ni se spune că la Primărie s’aru fi și facutu propuneri pentru a se lua asemeni mesuje. Cetățianii apoi trebuesc de concursulu sora activă și putericü guvernului. Inscriemii aci cu plăcere oferte făcută de funcționarii judecătoresci ai districtului ArgeșiQ, cari au data guvernului jumătate din loja lorii pe mai multe lune. D-na Zoe Filipescu a oferitu suma de 1612 lei. Alți cetățiani încâ au respunse la apelă. Vomű publica în viitorii numele lorii. Garda naționale a Bucurescilorü este gata a da contingintele seu. Că cerere adresată guvernului reclamă mobilisarea unei părți dintr’însa compusă de voluntari ai gardeî. Uă depeșă de la Râmnicu-Sarata ne anunță că te asteptă cu nerăbdare armele pentru garda d’acolo, „ca se ne putemü esercita, $ica semnătorii și se putemu corespunde în orice momentu la apelulu patriei, se putemu întâmpina cu bărbăție orice violare a teritoriului nostru. Corpulu pompierilorű, care în analele țerei are uă tradițiune așsă de măreță, așia de vitezescă, care a înscrisu numele seu în paginile istoriei României prin memorabilea luptă din 13 Septembre 1848, oficiali și soldați, au protestată toți contra opririi lor în Bucuresci. Ei ceru se mergă acolo unde se ducu frații lorü de arme, se înfrunte aceleași pericle cu dînșii, să aducă aminte încălcătorilor, bravura romănescă a luptătorilor din Celulu Pompierilor (Spirei). Gătirile se urmeză în tote și pentru orice eventualități. Patru divisiuni de ambulanțe, suptü direcțiunea d-lor doctori Severinű, Fotino , Petrescu și Dumitrescu, avendu suptü ordinile lorü pe elevii șculei de medicină, au și pornita. Aceste ambulanțe sunt provedute cu tota rufăria și materialele trebuinciose, mai multe mii de pansamente. 33 de perechie de de ambulanțe de reservă sunt asemene organisate și gata a porni în orice momentű ar cere trebuinția. D. Doctore Trandafirescu și alții au cerută a merge de bună voiă acolo unde va fi armata și voluntarii. România nu are de scopü nici oă agresiune în contra niminii. Ea se prepară de aperare. Și se va apera bărbătesce. Entusiasmulu soldatului plecându, alți cetâțianului gata a-lti urma, ne asigură despre acesta și justifică speranțele nóstre, încrederea nóstră în națiune. Francia, Italia, tóte puterile amice au aceeași încredere ca noi, și ele așteptă ca se ne facemă datoria romănesce. Au spusu-o în Conferință, au spusu-o în orice ocasiune. Simpatia lorü se manifestă necontenită. Mai deună țr ăncă Napoleone III a primită eră și în audiinnță pe agintele României la Paris. Pressa europiană ne dă aceluași concursă activü. Mai pretutindine încurajiări, afirmăm că suntemü viui. Le Memorial Diplomatique de la 9 Iunie sfătuiesce cu energie pe Turcia s’apsținé de ori-ce agresiune contra României. El îi prevestește că Românii, avîndă în capul lorü unu principe de 27 de ani,otărîți ca și ei, se vor apera cu viteziă. Este apoi probabile că celelalte poporațiuni creștine ale Turciei se vor întruni cu dînșii la casa de conflicte. Daca Porta va lua respunderea unei interveniri armate, adauge flisul. „Memori “ Europa ocidintala nu va remâne idiferinte, și este uă adeverata implinta din partea Portei d’a descepla astafelü cestiunea priintelui. Despre noi, oricare arü fi împregiurările, putem afirma că Românii sunt hotărîți a-și menține drepturile și a se areta demni și de credința ce se pune în ei și de simpatia ce li se arată. In ședința de era 29 Maiu, a Adunării naționale, d. N. Ionescu a adresată d-lui Ministru de interne uă interpelare, pentru arestarea membrilorü unui comitet, instituită în Iași, spre a petiționa în contra Israeliților. N’avem a cerceta simplimentele cari au dictată acele petițiuni. Ne vomă ocupa de faptul arestării membrilor comitatului ce derigea sub scrierea petițiunilor. După că tu am pututu vede din cele espuse și de interpelatorii și de guvernű, lucru nu este pre clară. Nu seimți în adeverű dacă administrațiunea a avută cuvinte legali d’a lua uă măsură asta de gravă ca aceea a arestării unor cetățiani. Spre a se da satisfacere dreptății, credem c’ar trebui a se supune cestiunea puterii judecătoresci, spre a se pedepsi acela ce ară fi culpabile, ori unde s’ar afla ole, fiă între membrii comitatului, fie intre funcționarii Statului. Nu înțelegemă unde amu ajunge admintrele. Dacă unii aginte ale guvernului ne-ar pute aresta în orice moment, fără a se espune la altc-ceva de cătă a ne libera a doua țui, și a se termina lucru asta-felu, ce ar deveni are libertatea individuale? Fiindu că suntemu pe terimulu violăriloru, se aducemă aminte că süntu vre doue lune de cândüs’a dată în judecată nesce miniștri, pentru violarea Constituțiunii și dilapidare de bani publici. — La venirea Domnitoriului s’a acordată amnistie pentru delictele politice. Delictele de dilapidare remâne însă, și D. Președinte al consiliului a spusă în Cameră că vor fi judecate și pedepsite. Cu tote acestea nu vedem pe foștii miniștri citați înaintea curții de Casațiune. Care se fiă are causa acestei întărzliări ? se fiă are numai d. Librecta condamnată a pății pentru toți ? Se fiă are culpabilele celu mici osândite a plăti pentru cei mari, pe cându aceștia se plimbră și suntu primiți în tote salonele, în tote societățile cele alese, ei dați luptă judecată ca dilapidatori de bani publici? — Lumea privesce cu mirare, cu întristare, acestă scutire a unor a adică a celora avuți, a celora mari, a celora ce au legature în societate, pe când una străină este lovită fără cruțare. Lumea se întreba cu îngrijire daca și astă-băncă este adeverată bicătoria, că musca cea mică numai se prinde în pănsa de păin— jina, pe căndu cea mare o rupe și trece prin ea. — Așteptamă că Curtea de Casațiune se respundă la acestă justă îngrijire. Dreptate reclamările pentru toți și adeverata egalitate înaintea legii. In ședința de ori, majoritatea comisiunii financiarie pronunțăndu-se contra proiectului de emisiune de bilete cu cursu obligătoriu, presintata de guvern a Camerei, d. ministru de financie, credînd că uă mesură financiariă, de asemene natură, nu se póte lua de câta cu consimpumîntulul unei mari majorități a Adunării, a crezută d’a sea datoriă a retrage proiectulu, și a lăsa ca acei ce cunoscu alte milisdce mai practice se le propună și se viiă a le aplica. In urma acestui incidinte, aflăndu-se că d. I. Balianu ar fi demionari din guvernă. Adunarea în ședinția d’astăzi a votat cu mare majoritate (9 bile numai continuă propunere prin care declară că are deplină încredere în d. Ministru de finaneie și dinrogă a remâne la postul seü. Nu scima care va fi resultatulu acestora voturi, amü dori însă se scimü ce se va face pentru a întimpina cheltuielele ce necesiteză starea tesaurului, și punerea în mișcare a oștirii și a voluntarilor. Scimű negreșite că Adunarea a acordate guvernului unu credite de vreo misiune, pentru trebuințele armatei, și că era l’a autorisala a dispune de dínsula cum va crede de cuviință, dar de unde se vom lua fondurile necesariel e că întrebarea și la acesta era menită proiectulu guvernului a două soluțiune. El presinta, după noi, tóte garanțiile și avea avantagiul de a crea resurse noue fără a aduce jienire nici unui interes. Biletele cu cursă obligatori propuse, nu erau ceea ce se numesce bărtă monată, acesta n’are nici uă garanță intrinsecă reale, deorece biletele, propuse prin proiectulü retrasă ori, oferină că garanția ipotecarcă do uă valore multă mai mare, emiterea și retragerea sorii din circulațiune, era pusă suptă că priveghiare seriosá. Ele se puteau mai multe asimila cu biletele emise de bancele ipotecaice cele mai perfecționate, precum de exemplu cu cele ce funcționeză în Prusia. Acumă acteptămă se vedemă resursele ce se voră d’a guvirnului. Se spune că s’ar fi propusă de unii a se da fondurile din casa de licidare rurale, din casa de depuneri, etc. Insă chiar acei ce au emisă astă ideiă s’a trasa înapoi mai pe urmă. Trebue însă neapărată a se lua mijloce d’a întîmpina necesitățile, vomű vede dlară ce se va face pentru acesta. Corespondința nostru telegrafică avea dreptate. Nuvela despre căderea lui Fuad-Pașia și înlocuirea lui cu Ruddi- Pașia se confirmă. Riza-Pașia a luată loculă acestui din urma ca seraskier, stădi una chiarü ministeriiili de la Berlin. Pentru Prusia este una fapta de uă importantă majoră de a nu se presinta la conferință avându în contra ei uă dorință formale espresă de poporațiunile ducatelor”. Câta despre Austria ea ar trebui se ne spusă pentru ce refusă de a aplica în Venezia principie pe cari le proclamă în ducatele Elbei. Le petit Moniteur însemna între alte mesuje de resbom una destul de importante. Bavaria a concentrată acuma una corpü de armată la depărtare de căteva leghe de fruntaria nóstra de la Meurthe și de la Moselle , sub zidurile orașului Landau. Pare că e prea curăndu. Telegraful anunță că Bavaria rădică tóte puterile sale și se pune pe pisiori de resbely. Astă mesură mai ’nainte de a se lua a fostă deliberată în Camere. Adresa adoptată în unanimitate de deputați, «jico, nici «ă pace n’ar fi de suferită dacă ar trebui sa fie cumpărată cu preținlu onorii, dreptului, independinței și integrității Germaniei. Astă adresă se mai rădică încă cu energie contra ,,amestecului, fără nici una dreptu, ale puterilor străine în afacerile germane.“ Guvernulii austriacă amână pînă la uă nouă ordine tóte legile ce garanteză libertățile personale în Venezia. Venezianii vor fi supuși dară fără cruțare arbitrariului militariü. Starea de asediu este de asemene proclamată și în Nordu, dar numai pentru fortărețe și teritoriele militarie. Eta bune mesuje pentru a servi de prefagiă Congresului I Se scrie din Berlinű Gazetei de la Cologne: „Mobilisarea armatei e terminată. In căteva zile și armata de compania va fi gata și vamă are 452 batalione de infanteria, 321 escadrone de cavalerie, 1086 tunuri de campania, 72 companie de artilerie de fortărețe, 9 batalione de pionieri, etc. totuli gata se intre în Campania. Acesta e armata cea mai tare ce Prusia a pusu vremă dată pe picioru de resbelu.“ lămuriri positive asupra corpurilorü de cari s’a vorbită arătă două lună. Traducțiunea literale a cuvîntului Landwehr este apărarea erei, și acestă cuvîntu explică în destulă ceea ce era Landwehra la începută. Era națiunea întregă sub arme atunci cândü armata regulată își secase puterile prin lungi și sângerase rebele; de atunci încita, Landwehr« a devenită putemüc fiec basea armatei prusiane. In Prusia, nimine nu se póte înlocui; toții omulu ce e bună de servițiulumilitariu ajungându la vârsta de douezeci și unu de ani e chiămatu sub drapele unde trei ani, îi petece la regimentă, și doar în urmă stă la vétra lui, ca soldată nici reserve!, totu d’auna gata a reintra în corpulfi seü la celu ăatîifi semnale. La vărsta de douezeci și cinci de ani, fiecare intră în Landwehră, adică că nimeni nu mai e soldată de cătă în timpu de resbelü. Cu tote aste în toți anii că parte a Landwehrei se întrunesce în același punctü pe timpu donă lună, în timpul acesta, ea face fată ce se atinge de starea unui soldată în companiă. Se culcă în corturi și pe cäuipii, esecută manoperî și evoluțiunî de resbelu, tetulu pentru a-șî deprinde măna și pentru a nu perde obiceiurile câștigate la regimentu. Prin asta chipu, cându sunt ora resbelului, toți ómenii aceștia redevină adeverați soldați și în locu d’uă miliții burgese ce s’arü aștepta cineva se véita, cu mirarele de adeverate regimente toto atătă de bune ca regimentele de liniă. Cătă despre durata servițiului militariü, este făcută uă escepțiune în favorea tinerilor!), cari de la vârsta de opta-spreizece ani, se presinte pentru a depune unii esamenü ce-i autori să a servi numai unu anu, cu condițiunea însă de a se echipa și de a se întrețină cu cheltuela loru ; dacă acești voluntari de unu anü întrebuințază timpulu slobodü ce se lasă servițiulu spre a completa instrucțiunea loru militariă, și dacă la finitulu anului polü se depuiă enamenulu loru de oficiării de Landwehră, ei reintră în viața privată cu epoletele de soc dteniate. Comandamentele superiore ale Landwehrei, de la capii de batalionü în susü, sunt totodeauna reservate, sau oficiărilor de liniă, sau oficiărilor. In neactivitate. Landwehra se desparte în doue s ăntîia despărțire chiămată deja sub arme, în aceste moment, se compune de soldații cei vechi de la doue<zeci și cinci pînă la treiizeci și doi ani, a doua despărțire se compune din omenii cari au trecută de trei izeci și doui de ani. La patruizeci de ani omul iese din Landwehră, fără a părăsi pentru asta haină militariă pentru totodeuna; în ultima estremitate, după desastre fără de nume, se potă rechima sub arme toți soldații cei vechi în stare de a purta armele, pentru a forma Landsturm, ultima falange la care se încredințeză apărarea fortărețelor. De căte ori guvernul mobilistiză Landhvera, se manifeste naturalmente orecare agitațiune in țară, fabricele stau neavîndă lucrători. Comerciali e atinsă din causa plecării capiloră și a cultelor; chiar tribunalile suferă din înarmarea generale, căci tota junea magistratură părăsesce Palatulu pentru a îmbrăca uniforma, de la cămpă și de la orașie ómenii cei mai soliți plecà la armată, lăsăndu femeiele și copii loru acasă, și încredințăndu interesele și adesea starea loră altora omeni, cari primescu acesta sarcină cu bună-voință. Bucuresci 30 Florariu i 1 Cireși arifi. CAROLU I. etc. Ama decretată și decretămă: Art. I. Se aprobă formarea corpuriloru de voluntari. Art. II. Pentru formarea unui corpu de voluntari, se va cere autorizarea ministrului Nostru de resbelii. Art. III. Voluntarii voru opera cu armata și voru fi supuși sub ordinile Ministrului Nostru de resbelii, și comandanții și oficierii voru fi numiți de Domnu. Art. IV. Se voru da de guvernă voluntarilor, armele, muniția și hrana pe timpu câta voru fi în operație. Art. V. Voluntarii sub arme, voru fi supuși legilor militare. CAROL II. Ministru secretară de Stată la departamentul de resbelfi, Generală /. Ghica. No. 886. (Monitorulü). LANDWEHRA. In genere își închipuescă toți că Landwehra este uă gardă naționale, oă armată de burgesi pucini obicinuiți cu mânuirea armei orü, și cari se prefăcu în soldați. Creiju c’a venită momentulu de a da cititoriloru căte-va