Romanulu, mai 1866 (Anul 10)

1866-05-30

NILU ALU QECELE VOIESCE ȘI VEI PUTE Cap. Dist. Pe anii — — lei 128 — 152. Pe șase luni — „ 64 — 76. Pe trei luni — „ 32 — 38. Pe aă lună — „ 11 — — Unu esemplaru 24 par. Pentru Parisii pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10-v.a. ADMINISTRA JIVNRA, PASAGWW ROM AIS V No. 1. Se citesce în L’avenir National din 4 Iunie. Cu dreptă cuvântă s’a dat a uă mare importanță convocațiunii imediate a Sta­­teloru Holsteinului de către Austria. Guvernul­ prusiana a sim­ptită înțele­­sului loviturei. Acesta convocațiune e­­ste oă declarațiune de resbelu, vice a­ CAROLU­I, etc Ama decretată și decretămă ce ur­­meza : Art. I. Colegiulu alegatoriloru pri­mari din județulă­lași, este convocată în­­ jdele de la 19 pînă la 21 inclusivü Iuniu viitoru, ca să alegă pe alegăto­rii direcți (delegați). Art. II Colegiulu alegatoriloru di­recți, din susu disulu județii, este con­vocată ín dioa de 24 Iunie, ca să pro­­ceda la alegerea unui deputată la A­­dunărea Electivă, în locul­ D-lui Gri­­gorie M. Sturza. LUNI și MARȚI 30, 31 MAI 1366. LUMINEZĂ'TE ȘI VEI FI Abonamentului în Bucuresci, Pasagială Romană No. 1. — In districte la cores­­pondinții­­ Jianului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Hallegrain, rue de l’ancienne Comedie, Nr. 5. Administratorele Siariului D. Gr. P. Sertuine. ANUNCXURILE linia de 30 litere — 1 — lefi. Inserțiuni și reclame, lin. 5 — „ Deputatului alesă în Bucuresci cu unanimitate GENERALU N. GOLESCU. Monitorul­ de eri publică unu de­­cret, prin care se plătesce organisa­­rea de corpuri de voluntari. Ele voru fi puse suptu ordinea ministeriului de resbelü. Cetățianii ce voru a se în­scrie la aceste corpuri se potu adre­sa la Primăria Capitalii și la tóte Pri­­măriele din țară, cari suntemu convinși, nu numai voru da totu concursulu pen­tru acestă lucrare patriotică, darii voru lua inițiativa d’a întreține cu a­torii cheltuiela cete de luptători, și voru­o­­tărî premie pentru acei ce se voru dis­tinge în casa de luptă. Municipalitățile Italiei dau pe fie­care ui­ asemeni fru­­móse și patriotice exemple și Munici­palitățile nóstre nu voru lipsi d’a le imita. Ni se spune că la Primărie s’aru fi și facutu propuneri pentru a se lua asemeni mesuje. Cetățianii apoi trebue­sc de con­cursulu sora activă și putericü guver­nului. Inscriemii aci cu plăcere oferte făcută de funcționarii judecătoresci ai districtului ArgeșiQ, cari au data gu­vernului jumătate din loja lorii pe mai multe lune. D-na Zoe Filipescu a o­­feritu suma de 1612 lei. Alți cetățiani încâ au respunse la apelă. Vomű pu­blica în viitorii numele lorii. Garda naționale a Bucurescilorü e­­ste gata a da contingintele seu. Că cerere adresată guvernului reclamă mo­­­bilisarea unei părți dintr’însa compusă de voluntari ai gardeî. Uă depeșă de la Râmnicu-Sarata ne anunță c­ă te asteptă cu nerăbdare ar­mele pentru garda d’acolo, „ca se ne putemü esercita, $ica semnătorii și se putemu corespunde în ori­ce mo­­mentu la apelulu patriei, se putemu întâmpina cu bărbăție ori­ce violare a teritoriului nostru. Corpulu pompierilorű, care în ana­lele țerei are uă tradițiune așsă de mă­­reță, așia de vitezescă, care a înscrisu numele seu în paginile istoriei Româ­niei prin memorabilea luptă din 13 Septembre 1848, oficiali și soldați, au protestată toți contra opririi lor­ în Bucuresci. Ei ceru se mergă acolo unde se ducu frații lorü de arme, se în­frunte acele­ași pericle cu dînșii, să a­­ducă aminte încălcătorilor, bravura ro­­mănescă a luptătorilor­ din Celulu Pom­­pierilor­ (Spirei). Gătirile se urmeză în tote și pen­tru ori­ce eventualități. Patru divisi­­uni de ambulanțe, suptü direcțiunea d-lor­ doctori Severinű, Fotino , Pe­­trescu și Dumitrescu, avendu suptü or­­dinile lorü pe elevii șculei de medi­cină, au și pornita. Aceste ambulanțe sunt­ proved­ute cu tota rufăria și ma­terialele trebuinciose, mai multe mii de pansamente. 33 de perechie de de ambulanțe de reservă sunt­ ase­mene organisate și gata a porni în ori­ce momentű ar cere trebuinția. D. Doctore Trandafirescu și alții au cerută a merge de bună voiă acolo unde va fi armata și voluntarii. România nu are de scopü nici oă agresiune în contra niminii.­­ Ea se prepară de aperare. Și se va apera bărbătesce. Entusiasmulu soldatului ple­­cându, alți cetâțianului gata a-lti ur­ma, ne asigură despre acesta și jus­tifică speranțele nóstre, încrederea nó­­stră în națiune. Francia, Italia, tóte puterile amice au aceeași încredere ca noi, și ele a­șteptă ca se ne facemă datoria romă­­nesce. Au spusu-o în Conferință, au spusu-o în ori­ce ocasiune. Simpatia lorü se manifestă necontenită. Mai deu­­nă­ ț­r ăncă Napoleone III a primită eră și în audiinnță pe agintele Româ­niei la Paris. Pressa europiană ne dă acelu­ași concursă activü. Mai pretutindine în­­curajiări, afirmăm­ că suntemü viui. Le Memorial Diplomatique de la 9 Iunie sfătuiesce cu energie pe Turci­a s’apsținé de ori-ce agresiune contra României. El­ îi prevestește că Românii, avîndă în capul­ lorü unu principe de 27 de ani,­otărîți ca și ei, se vor­ apera cu viteziă. Este apoi probabile că cele­lalte poporațiuni creștine ale Turciei se vor­ întruni cu dînșii la casa de conflicte. Daca Porta va lua respun­­derea unei interveniri armate, adauge flisul. „Memori “ Europa ocidintala nu va remâne idiferinte, și este uă adeverata imp­linta din partea Por­­tei d’a descepla asta­felü cestiunea p­­riintelui. Despre noi, ori­care arü fi împregiu­­rările, putem­ afirma că Românii sunt h­otărîți a-și menține drepturile și a se areta demni și de credința ce se pu­ne în ei și de simpatia ce li se arată. In ședința de era 29 Maiu, a Adu­nării naționale, d. N. Ionescu a adre­sată d-lui Ministru de interne uă in­terpelare, pentru arestarea membrilorü unui comitet, instituită în Iași, spre a petiționa în contra Israeliților­. N’a­­vem­ a cerceta simplimentele cari au dictată acele petițiuni. Ne vomă ocu­pa de faptul­ arestării membrilor­ co­mitatului ce derigea sub­ scrierea peti­­țiunilor­. După că tu am­ pututu vede din cele espuse și de interpelatorii și de guvernű, lucru nu este pre clară. Nu seimți în adeverű dacă admi­­nistrațiunea a avută cuvinte legali d’a lua uă măsură asta de gravă ca aceea a arestării unor­ cetățiani. Spre a se da satisfacere dreptății, credem­ c’ar trebui a se supune cestiunea puterii judecătoresci, spre a se pedepsi acela ce ară fi culpabile, ori unde s’ar a­­fla ole, fiă între membrii comitatului, fie intre funcționarii Statului. Nu în­­țelegemă unde amu ajunge admintrele. Dacă unii aginte ale guvernului ne-ar pute aresta în ori­ce moment­, fără a se espune la altc-ceva de cătă a ne libe­ra a doua țui, și a se termina lucru asta-felu, ce ar deveni are libertatea individuale? Fiindu că suntemu pe terimulu vio­­lăriloru, se aducemă aminte că sün­­tu vre doue lune de cândü­s’a dată în judecată nesce miniștri, pentru vio­larea Constituțiunii și dilapidare de bani publici. — La venirea Domni­­toriului s’a acordată amnistie pen­tru delictele politice. Delictele de di­lapidare remâne însă, și D. Președinte al­ consiliului a spusă în Cameră că vor­ fi judecate și pedepsite. Cu tote acestea nu vedem­ pe foștii miniștri citați înaintea curții de Casațiune. Care se fiă are causa acestei întărzliări ? se fiă are numai d. Librecta condamnată a pății pentru toți ? Se fiă are culpa­bilele celu mici osândite a plăti pen­tru cei mari, pe cându acești­a se plimbră și suntu primiți în tote salo­­nele, în tote societățile cele alese, ei dați luptă judecată ca dilapidatori de bani publici? — Lumea privesce cu mirare, cu întristare, acestă scutire a unor­ a adică a celora avuți, a celora mari, a celora ce au legature în so­cietate, pe când­ una străină este lo­vită fără cruțare. Lumea se întreba cu îngrijire daca și astă-b­­­ăncă este adeverată b­icătoria, că musca cea mică numai se prinde în pănsa de păin— jina, pe căndu cea mare o rupe și trece prin ea. — Așteptamă că Cur­tea de Casațiune se respund­ă la aces­­tă justă îngrijire. Dreptate reclamările pentru toți și adeverata egalitate îna­intea legii. In ședința de ori, majoritatea co­­misiunii financiarie pronunțăndu-se con­tra proiectului de emisiune de bilete cu cursu obligătoriu, presintata de gu­vern a Camerei, d. ministru de finan­­cie, cred­înd­ că uă mesură financiariă, de asemene natură, nu se póte lua de câta cu consimpu­mîntulul unei mari ma­jorități a Adunării, a crezută d’a sea da­­toriă a retrage proiectulu, și a lăsa ca acei ce cunoscu alte m­i­lisdce mai prac­tice se le propună și se viiă a le a­­plica. In urma acestui incidinte, aflăn­­du-se că d. I. B­­alianu ar fi demionari din guvernă. Adunarea în ședinția d’astăz­i a votat­ cu mare majoritate (9 bile numai contin­­uă propunere prin care declară că are deplină încredere în d. Minis­tru de finaneie și din­rogă a remâne la postul­ seü. Nu scima care va fi resultatulu a­­cestora voturi, amü dori însă se scimü ce se va face pentru a întimpina chel­­tuielele ce necesiteză starea tesaurului, și punerea în mișcare a oștirii și a vo­­luntarilor­. Scimű negreșite că Adu­­narea a acordate guvernului unu cre­dite de vre­o misiune, pentru trebu­ințele armatei, și că era l’a autorisala a dispune de dínsula cum va crede de cu­viință, dar de unde se vom­ lua fondurile necesariel e că întrebarea și la acesta era menită proiectulu guvernului a do­uă soluțiune. El­ presinta, după noi, tóte garanțiile și avea avantagiul­ de a crea resurse noue fără a aduce jienire nici unui interes­. Biletele cu cursă obli­gatori propuse, nu erau ceea ce se numesce b­ărt­ă­ monată, acesta n’are nici uă garanț­ă intrinsecă reale, de­ore­ce biletele, propuse prin proiec­­tulü retrasă ori, oferină că garanția ipotecarcă do uă valore multă mai mare, emiterea și retragerea sorii din circu­­lațiune, era pusă suptă că priveghiare seriosá. Ele se puteau mai multe asi­mila cu biletele emise de bancele ipo­­tecaice cele mai perfecționate, precum­ de exemplu cu cele ce funcționeză în Prusia. Acumă acteptămă se vedemă re­sursele ce se voră d’a guvi­rnului. Se spune că s’ar­ fi propusă de unii a se da fondurile din casa de licidare ru­rale, din casa de depuneri, etc. Insă chiar­ acei ce au emisă astă ideiă s’a trasa înapoi mai pe urmă. Trebue în­să neapărată a se lua mijloce d’a în­­tîmpina necesitățile, vomű vede dlară ce se va face pentru acesta. Corespondința nostru telegrafică avea dreptate. Nuvela despre căderea lui Fuad-Pașia și înlocuirea lui cu Rud­di- Pașia se confirmă. Riza-Pașia a luată loculă acestui din urma ca seraskier, stădi una chiarü ministeriiili de la Ber­lin­. Pentru Prusia este una fapta de uă importantă majoră de a nu se pre­sinta la conferință avându în contra ei uă dorință formale espresă de popo­­rațiunile ducatelor”. Câta despre Austria ea ar trebui se ne spusă pentru ce refusă de a aplica în Venezia principie pe cari le pro­clamă în ducatele Elbei. Le petit Moniteur însemna între alte mesuje de resbom­ una destul­ de im­portante. Bavaria a concentrată acuma una corpü de armată la depărtare de căte­va leghe de fruntaria nóstra de la Meurthe și de la Moselle , sub zi­durile orașului Landau. Pare că e prea curăndu. Telegraful­ anunță că Bavaria rădi­că tóte puterile sale și se pune pe pi­­siori de resbely. Astă mesură mai ’na­­inte de a se lua a fostă deliberată în Camere. Adresa adoptată în unanimi­tate de deputați, «jico, nici «ă pace n’ar fi de suferită dacă ar trebui sa fie cumpărată cu preținlu onorii, drep­tului, independinței și integrității Ger­maniei. Astă adresă se mai rădică în­că cu energie contra ,,amestecului, fă­­ră nici una dreptu, ale puterilor­ stră­ine în afacerile germane.“ Guvernulii austriacă amână pînă la uă nouă ordine tóte legile ce garante­ză libertățile personale în Venezia. Ve­­nezianii vor­ fi supuși dară fără cru­țare arbitrariului militariü. Starea de asediu este de asemene proclamată și în Nordu, da­r numai pentru fortărețe și teritoriele militarie. Eta bune me­­suje pentru a servi de prefagiă Con­gresului I Se scrie din Berlinű Gazetei de la Cologne: „Mobilisarea armatei e terminată. In căte­va zile și armata de compania va fi gata și vamă are 452 batalione de infanteria, 321 escadrone de cava­­lerie, 1086 tunuri de campania, 72 com­­panie de artilerie de fortărețe, 9 ba­talione de pionieri, etc. totu­li gata se intre în Campania. Acesta e armata cea mai tare ce Prusia a pusu vre­mă dată pe picioru de resbelu.“ lămuriri positive asupra corpurilorü de cari s’a vorbită arătă do­uă lună. Traducțiunea literale a cuvîntului Landwehr este apărarea­­ erei, și acestă cuvîntu explică în destulă ceea ce era Landwehra la începută. Era națiunea întregă sub arme atunci cândü armata regulată își secase puterile prin lungi și sângerase re­bele; de atunci încita, Landwehr« a devenită putemü­c fiec ba­­sea armatei prusiane. In Prusia, nimine nu se póte înlocui; toții omulu ce e bună de servițiulu­mi­­litariu ajungându la vârsta de doue­­zeci și unu de ani e chiămatu sub dra­pele unde trei ani, îi petece la re­­gimentă, și doar în urmă stă la vé­­tra lui, ca soldată nici reserve!, totu d’auna gata a reintra în corpulfi seü la celu ăatîifi semnale. La văr­sta de doue­zeci și cinci de ani, fie­care in­tră în Landwehră, adică că nimeni nu mai e soldată de cătă în timpu de res­belü. Cu tote aste în toți anii că parte a Landwehrei se întrunesce în același punctü pe timpu donă lună, în timpul­ acesta, ea face fată ce se atinge de starea unui soldată în companiă. Se culcă în corturi și pe cäuipii, esecută manoperî și evoluțiunî de resbelu, te­­tulu pentru a-șî deprinde măna și pen­tru a nu perde obiceiurile câștigate la regimentu. Prin asta chipu, cându su­nt ora resbelului, toți ómenii aceștia redevină adeverați soldați și în locu d’uă miliții burgese ce s’arü aștep­ta cine­va se véita, cu mirare­le de adeverate regimente toto atătă de bu­ne ca regimentele de liniă. Cătă despre durata servițiului mili­tariü, este făcută uă escepțiune în fa­­vorea tinerilor!), cari de la vârsta de opta-spre­izece ani, se presinte pen­tru a depune unii esamenü ce-i auto­­ri să a servi numai unu anu, cu condi­­țiunea însă de a se echipa și de a se întrețină cu cheltuela loru ; dacă acești voluntari de unu anü întrebuințază tim­pulu slobodü ce se lasă servițiulu spre a completa instrucțiunea loru militar­iă, și dacă la finitulu anului polü se de­­puiă enamenulu loru de oficiării de Landwehră, ei reintră în viața privată cu epoletele de soc dteniate. Coman­damentele superiore ale Landwehrei, de la capii de batalionü în susü, sunt toto­deauna reservate, sau oficiărilor­ de liniă, sau oficiărilor. In neactivi­­tate. Landwehra se desparte în doue s­ ăntîia despărțire chiămată deja sub ar­me, în aceste moment­, se compune de soldații cei vechi de la doue­<zeci și cinci pînă la trei­izeci și doi ani, a doua despărțire se compune din ome­­nii cari au trecută de trei izeci și doui de ani. La patru­izeci de ani omul i­ese din Landwehră, fără a părăsi pentru asta haină militariă pentru toto­deuna; în ultima estremitate, după de­­sastre fără de nume, se potă rechi­ma sub­ arme toți soldații cei vechi în stare de a purta armele, pentru a forma Landsturm, ultima falange la care se încredințeză apărarea fortărețelor­. De căte ori guvernul­ mobilistiză Landhvera, se manifeste naturalmente ore­care agitațiune in țară, fabricele stau neavîndă lucrători. Comerciali e atinsă din causa plecării capiloră și a cultelor­; chiar­ tribunalile suferă din înarmarea generale, căci tota junea ma­gistratură părăsesce Palatulu pentru a îmbrăca uniforma, de la cămpă și de la orașie ómenii cei mai soliți plecà la armată, lăsăndu femeiele și copii loru acasă, și încredințăndu interesele și adesea starea loră altora om­eni, cari primescu acesta sarcină cu bună-voință. Bucuresci 30 Florariu­ i 1 Cireși arifi. CAROLU I. etc. Ama decretată și decretămă: Art. I. Se aprobă formarea corpu­­riloru de voluntari. Art. II. Pentru formarea unui corpu de voluntari, se va cere autorizarea ministrului Nostru de resbelii. Art. III. Voluntarii voru opera cu armata și voru fi supuși sub ordinile Ministrului Nostru de resbelii, și co­mandanții și oficierii voru fi numiți de Domnu. Art. IV. Se voru da de guvernă vo­luntarilor, armele, muniția și h­rana pe timpu câta voru fi în operație. Art. V. Voluntarii sub arme, voru fi supuși legilor­ militare. CAROL II. Ministru secretară de Stată la departamentul­­ de resbelfi, Generală /. Ghica. No. 886. (Monitorulü). LANDWEH­RA. In genere își închipuescă toți că Landwehra este uă gardă naționale, oă armată de burgesi pucini obicinuiți cu mânuirea armei orü, și cari se pre­făcu în soldați. Creiju c’a venită mo­­mentulu de a da cititoriloru căte-va

Next