Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)

1867-01-13

34 I" 1 ..... " I .... Zile celu multu, și încâ va trebui se ti se arunce cu furiă paraclisierulu, de o la uă făciiă la alta, spre a le stinge, n abia aprinse, ca avarulu lui Molieru­ c Se se mai mire cine­va aflându că s’a c­red­utQ de curăndo­uă biserică în care­­ egumenulu a aprinsu luminări de sec. Nu mai­­ zicem și nimica despre hr­i­­d muri, cifrele budgetului suntu tristit­e­ p­lociate în acésta privință ca ș’a posi­­­­țiunii îmbunetațite ce s’a facutu preoți­­lor­ de miră ai acestora biserici, cari g au ajunsO a fi plătiți, la unele, mai­­ jos, decâtö plătirau noi unu argate,­­ pe care’le și gázduimu și hrănimO... j Suntu preoți plătiți căte cu 80 lei pe­­ lună, și servitori bisericesci cărora se promite fericirea d’a primi léfa, (și cu­­ rețineri la pensiune din ea!) de 32 lei. , Și mai josul... , n­. , Daru cea-a ce nu s’a făcuțu­ pentru­­ cultulQ strebnne póte s’a făcuții pen­­­­tru alte culte creștine? , Ce e dreptu sunt­ trecute în noul­i bodgetu unele noue subvențiuni pen­­­­tru unele culte străine. Darii nu în­­­­trebați pe acele cifre despre ideia po­­­­litică ce coprinde: ele sunt­ fiice ale­­ bunei-voințe eră nu ale rațiunei, ale politicei. I Rațiune politică ? — Dar si proiectul­ de budgete au­ suprimatű definitivii in­­­­ceputul­ de seminarie ce guvernulu , de mai nainte prevestise a se organisa­­ pentru formarea de preoți catolici pen­­­­tru satele nóstre, pe tota d­oua lucrate, , agitate, educate de actualii lorii preoți străini, supuși cesaro-regesci, în înțe­­­­lesu­li maghiarismului, alți panoniei fa­­­­bulese, de la Tisa la Marea Negră! Rațiune politică ? — Dar i­deea pro­­iectulu de budgete pe 1867 nu spu­­ne ceea ce cugetă Ministrul­ în afa­cerile de jurisdicțiune consulariă asu­pra bisericiloru de culte creștine din Romănia, potu se spună grave lucruri dosarile Ministerului de culte in aceste respecte. Intrebe-se unde stă Gestiu­nea bisericei reformate, și în speciale a bisericei reformate din Ploesci și Bucuresci? In Adunarea Constituantă s’a facutu Ministrului de atunci la Culte să in­­terpelațiune asupra unui cunosc sta­tu­tu cu care, unii pretinșii comitetu alu bisericei reformate maghiare, or­­ganisă din biserici, unu eficace curbu de propaganda politică maghiară, sta­­tutu care punea biserica reformată, în contra chiar, a dogmelor­ ei, sub protecțiunea și conducerea Consului Austriacu, și âncâ cu uă cutezare ne­auzită, scrie, între articiii sei, că ame­nințare ca aceea în contra guvernului rerel care tolerase cultura, că se va opune biserica reformată la ori­ce de­­cisiune a guvernului rom­ănO, care nu i-ar conveni . . . D. C. A. Rosetti ministrule de atunci, au satisfăcuțu­ in­terpelarea aretăndu că d -sea, fără a atinge câtuși de pucina liberului eser­­cițiu ale cultului la altarele séle, nu va tolera nici uădată ca sub pretes­­tulu și sub scutul­ unui AltarO, se se urzescu planuri și propagande neami­­ce Romănilor­ și Intereselor­ loru. D. C. A. Rosetti își ținu angagja­­mintele. D-sea se ocupă de a orga­nisa serviciul­ bisericei reformate, con­­formü dogmelor­ ei. In locul­ păsto­rului impusŰ de Consululi austriaco închinătorilor­, și în contra căruia pro­­testau la Ministere chiarO și uă parte din acești închinători, fostulu Ministru la Culte provocă alegerea liberă a al­tui păstor­. Alegerea se făcu, dar­ pe căndu se aștepta resultatul, la Minis­­teriu, d. C. A. Rosetti demisionă și fu înlocuite de actualulu d. I. Stratu. D-sea, ce făcu ce dresa, Consulul­ aus­triaco și agenții sei, — reîntregă pre paroh­uile propagandistă maghară, și nu băgă în nici uă semă alegerea nouă făcută de chiar­ majoritatea închină­torilor­, între cari unia chiar­ supuși români! . . . Mare fu bucuria ía ace­sI m pla­iele Pestei, darö mare fu și necazulu lomăniloru din Ardelu, cari înțelegem mai bine decâtO Ministrulu nostru, d­­e însemnătate prin Maghiarii la suc­­­­ cese de natura celui ce le dete d. I. StratO. Și e că cu ce cunoscinți și prece­ ■­dente politice se fabrică minunatulu proiectu de budgetu alu cultelorO pe 1867! Ce se mai Z'cemi’' de goliciuirea simțului politică în fac­ă cu destinele și rolulO Romănilor­ din Oriinte? — Proiectulu de budgete alu d—lui C. A. Rosetti prevezuse edificarea a doue biserici curată romăne în Macedonia. Ele s’au ștersO de actualele Minis­tru încă din 1866. Același proiect, al­ aceluiași Ministru C. A. R., pre­vedea unele lumi din cari se se aju­te (cumO făcu Ungurii măcar­ pentru bisericile reformate și catolice de la noi) bisericile din provinciile romăne dependințe încă de potențe străine. N’avemu, credemu, se dămu expli­­cări asupra acestui facru . . . Anima, în corpulu unde este loc de­uă ini­­mă, — inima înțelege, unde mintea nu esplică............. Actualulu Ministru, carele sub pro­­teste de h­oleră a impedicatu întru­nirea Societatei romăne pentru limbă, acea primă Societate, în care aveö se se afle faclă în faciă frați despărțiți de secle, — același a șterse ajutorele la bisericile romăne, sub pretestu .... de economiă............. Numai politică nu va fi foștii, acestă sublimă economiă! .... și e că, o repetO, goliciunea, su­rpiciunea de simțu politice a proiectului de bud­­getü pe 1867. V. A. U. (Va urma.) ID. REMEISTYX. Spațiului nu ne-a permisu­ pri’acum« a da sema cititorilor» de impresiunile nóstre, la inteiulfi concerto alu artis­tului Reményi. Reservăndu-ne acestă plăcere pentru unu numeru viitoriu, ne împlinim» astă­zi datoriă agreabile d’a anunța că renumitulu violonist» va da alu douile alu șeii concerto Luni la 16 IanuariE. ROMANULU 13 IANUARIE. BUDGETULU 1867 MINISTERULUI AGRICULTUREI COMERCIU­­LUI și LUCRARILORU PUBLICE. Ministerului de nu cunospemu se fi făcutu­ veri uă profesiune de cre­dință, se fi dat o veri uă programă de principiale ce are de gănda se aplice in administrațiunea României, pentru ca se introducă moralitatea In totu­și in tote. In lipsa dar unei asemenea actu po­litic», budgetul» , acest« paladin alu unul Ministru ca alui luc. Pub. tre­­bue se constă in faptă principele salu­tare, în fine organisațiunea cu totulă alta de­câtă a regimului că o jută a domniei lui Cuza, ce are se sc6ță acesta ra­­mure importantă, și amu pute­rnice pen­tru Romănia, cea mai principale din serviniele publice, căci este de nuto­­ritate publică, cu acesta administrațiune a contopită sute de milione a­­ngajatu și compromișii viitorul».................contrac­taudă datorie colosale prin felurite con­cesiuni . . . . . Pentru că guvernulu de astă­z Jî, ca resultată alu unei revoluțiuni sociale, nu póte ave nici uă legătură, nici uă solidarite cu regimele căijutu, și prin urmare are posițiunea cea mai favora­bile, decât­ ori care al­ta guvernă pre­­cedinte, ca se inaugureze, adeverata cale reorganisatorie prin care, fără celîi mai mică obstacolu, se pusă capotă la tóte abuzurile ce se introdusese prin imitațiunea servile, și care a secată tóte sorgințile de avuția ale României. Trebue dară se avemu ună adevă­rată budgetu de lucrările publice bă­gată pe principiele sciințifice și prac­tice. ... în fine m­ă Budgetu modelă... pentru viitoriă .... Se începemă dară de la începută, i se începemă de !». ESPUNEREA DE MOTIVE. 1 Pentru că aci re­vede cheia princi­­piiloră pe care se baseza noua organi­­sațiune.............. ESPUNEREA DE MOTIVE. ..Budgetul» anului 1867 se împarte :,in doue părți distincte a cheltuieleloru „ordinare (cap. I.—X).— și a cheltuie­­,,fară cășiunate prin trei contracte, cari „din causa term­eniloră lunge de anui­tate, formăză uă datoriă publică (cap. XI-XIII).“ Etă tota espunerea de motive, pen­tru că de îndată începe comparațiu­­nea milióne­ orii adiționate ale budge­­tului anului 1865: .... cu miliónele adiționate ale aniloră 1866—1867. Și în locă se arete cari suntu sumele ce aă putută scăpa din măria celoră trecuți, începe se compareze miliónele acelor» dece capitole I—X a Budge­tului 1867 cu identice capitole ale bud­getului 1865 alii regimenii că­­ juț­ii ce nu cășiunase încă pe atunci trei con­tracte .... datoria publică ... de la cap. XI—XIII. Laconismul ă d-lui ministru ne obligă se facemu noi analisa capitoleloră, ca se constatămă ce diferință esiste în­tre principiele organisațiunii la c. d. în trecută și presinte ca se vedemă cumă a condusă în 1866 și cumă voi­­esce se dirijeze lucrările publice pe viitoriă și de vomă găsi identitatea în­tru tote, de nu vomă găsi de câtă ună complimentă de cheltuieli la budgetulă 1865 în celă din 1867, și resultatul el nu va pută fi de câtă totă acela ce a fostă și în trecută. a Căci credă că este timpă, este bine ca rudele sorelui se străbată, vădată măcară, de la anul­ 1860 în cestiunile de financie ale lucrărilor­ publice a­­tâtă de întunecate; este timpă ca par­­lamentu­lă României se fiă condusă în acestă labirintă, în acestă prapastiă ca se vede limpede. Pag. III, al 12 „Budgetule 1867 se stie la cifra de lei 24,986,600 idem, al. 13 „Budgetulă 1866 se stie la cifra de lei 19,943,823 idem, al. 6 „Budgetulă 1865 se stie la cifra de lei 31,646,011" Nu ne ocupămă de combinațiunile ce face d. Ministru pentru ca se arete di­­ferintiele ce resultă în plus sau în mi­nus între cheltuielele arătate mai susă, pentru că comparațiune în blocu, nu pro­­bază nimica. De aceea, lăsăndă fa uă parte suma budgetului 1865, se ne ocupămă de cifra totale a anului 1866, și se o com­­­parăm­ă cu sumele cerute de Minis­­teriă și votate de Cameră. Ministerială ceru de la Cameră în blocu, 12 milione lei ca suficienți pentru anul­ 1866 și Camera votă suma ce­rută .... apoi peste căteva zile a ce­rută m­ă adapsă âncă de 4 milióne cu încredințare că, cu acestă sumă de 16 milióne, va ajunge la finele anului 1866, și Camera votă suma lipsată de însuși d. Ministru respectivă. Astăzi prin budgetulă 1867 vine și atîta repartițiune» ce­a făcută și ve­dem» ca nu s’a mărginită în limitele ce însuși lipsase de 16 milione, ci a chel­tuită 19,943,923 lei! adică 3,943,923 lei peste creditul» votată.............. Dupe sum­ele totale ale budgetelor«, „espunerea de motive“ continuă de la pag. 111.—VIII, cu comparațiunea su­­m­elor­ totale ale „celor„ dece“ capitole ale budgetulu 1867, cu sumele totale ale Budgetului 1865 și cheltuielile a­­nului 1866, încătu­ ne face se presu­­pune că că în fondă varițiunea nu e­­ste de cătu „în plus“ sau „nu mim­a“ a cifrelor, era nici cumă în obiectulu articlelor­, și astă-fală „espunerea de­­ motive,“ ne aretănd» nici ună motivă pentru care s’aă făcută adăogiri sau scădăminte, are aparința unei depeșe telegrafice cifrate. „Proiectă de budget, asemenea nu este de cată că a doua edițiune a ce­­„de ce capitole“ puse in colone de la pag. 2 — 5 și prin urmare nu dă nici uă soiință de programa ce căutăm». Pate că vomă fi póte mai fericiți la Desvoltări... și că colona de obser­­vațiuni va mai elociate; se continuăm», 1 dară investigațiunile în desvoltarea ca­­­­pitoleloră 1—X. I­CAP. I. Administrațiunea centrale. ” I. Personalu. (Pag. 8.) „Art. 1. Ministru .... pe fie­ care lună .... 5,000. 11. Personalele administrațiunei centrale ’ costă dupe budgetulă 1867, 327,075 lei și dupe budgete 1865 afară de biu­­roulu avocatului ce se desființase de d­ . I. Florescu, 402,730 lei, adecă în mi­nus de 75,655 lei. Insă acesta reducțiune nu este fă­cută în proporțiune cu lucrările reduse prin budgetă pentru 1867, la 11,360,600 lei, din 31,646,019 lei în anul­ 1865 adică la ‘­s parte. Prin urmare și cheltuielile persona­­lului administrațiunii urma se fie re­duse în acea proporțiune. Și acesta o púte face ministrule ac­tuale, pentru că afară de capul­ divi­­siunii 11, toți cel­alți impiegați au fostă „destituiți In bloca .. .“ Nu întru în esaminarea causei ce a provocată uă asemene aspră măsură . .. constată nu­mai faptulă ca nici căndă se pute se se facâ reorganisațiuni serviciului în proporțiuni dictate de adeveratele ne­­voiă, nu s’a făcut și nemica .. . Impiegați­ destituiți au fostă înlocuiți prin alții nuc­.. . adecă, s’a schimbată persone ori nu organisațiunea. Capitolulă I­­elă budgetului 1867 este Intru tate identică cu Cap. L­ală budge­tului 1865 din timpuln lui Cuza, nici una din serviciele ,,împrăsciateupe la alte mi­nistere și cori dă aceea­și afinitate și a­­ceiași orgine, „seh­ițele positive,“ a­­decă „foresteria, minele, bastimentele publice“ nu figu­reza în atribuțiile ace­stui personaje. (Va urma) I. 1. Melic. Domnului Redactare alu țHariului Romănulu. Jurnalele Ordinea, Farulă Română și Legalitatea, nu sciu cu care scapă, aă vorbită de mine într’ună sensu pucină convenabilă, calificăndu-mă d’ună func­ționară conruptă, etc. Legalitatea care, ce este dreptă, nu și-a apropiată acele calomnii, mârgi­­nindu-se a însera un­ articola sub­semnată de ună Dimitrie Ionescu ne­cunoscută la Pitesci, a publicată mai în urmă ună respinsă ală căroru­ va cetățeni din Pitesc! prin care respingă tóte acele calomnii d'asupra mea. Ordinea însă le susține din muoă, și Farulă Romănă publică raportul­ d - lui Cariagdi fostulu ministru de Justiție în­­nainte de 11 Fevruarie, prin care am fost­ destituită din funcțiunea de pre­ședinte la trib. Argeșiu. Pentru respectul și ce datoresă pu­blicului care a citită acele trei jurnale, iar nu pentru a le desminți, ele s’aă desm­ințită d’alții, și se desmintă sin­gure pe fie­care­­ JL ve rogă bine voiți a da publicității, prin stimabilul» d­v. jurnală, actele urmatore cari spulberă pentru totu d’orna calomniile și pe ca­lomniatorl. Aceste acte sunt»: 1. Petițiunea ce amu dată d-lui mi­nistru dupe destituirea mea d’acela gu­vernă, căzută la 11 Fevruarie, numai pentru că nu mĕ bucuramu de încrede­rea sa în afaceri politice, și 2. Resoluțiunea d-lui ministru pusă pe acea petițiune. Priimiți cu acesta ocasie, d-le re­­dactore, espresiunea distinctei stime și considerațiuni ce ve pastreza. A. Viișorianu. DOMNULE MINISTRU ! D. Cariagdi fostă ministru Justiției, sfătuită pare de politica cabinetului din care făcea parte, de multă încă și-ati propusă destituirea mea din funcțiunea de președinte la trib. Argeș, și cu tote că legea, care far fi putută împiedica de a îndeplini acesta solicitudine a sa către mine, era nesocotită, și motivele legale rare ori se cerea pentru aseme­nea fapte, dorința însă de a me lovi cu putere .se îndemna de a căuta pro­­tecție spre a me depărta. Insă nepu­­tăndu-se afla în conduita mea ca ma­gistrată, a alergată la mij’lóce indi­recte, și sciți d­­e ministru, că pre­­tecste, căndă va voi cine­va, totă d’au­­na le póte găsi dupe plăcere’­, astă­­felu și D Cariagdi prin raportul­ cu care au cerută destituirea mea de la fostulu Dorină, au aretatu că la acésta au fostă provocată de mai multe plân­geri priimite In contra mea, și diferite denund­ărĭ, și în sfîrșitu de vâtia mea anterioru descoperită dupe cum d-luî pretinde din raportulă fostului ministru financeloru în anulă 1849 și referatulu orânduitului din partea acestui ipipistru de a revisui trib. Argeș unde mĕ a­­flamă judecătorii din anul­ 1860. D-le ministru, deca D. Cariagdi, în îndeplinirea arbitrarei sale voințe, «’ar fi mărginită a cere pură și simplu des­tituirea mea, nu a­șî fi avută a­dic ® nimicii; căndă d-lui însă n căutată a’șî justifica ilegalitatea sa în prejudiciulă o­­norei mele, a viitorului meu, acesta me silesce se strigă cu durere, și se apelesă la lealitatea d-v. D. Cariaghi zice că au privintă plân­geri în contra mea și denund­ări, dar care suntă acele plăngeri, pentru care anume fapte, și ce încredințări au luată d-lul despre veracitatea loru, nu le a­­rată; și apoi D. Cariagdi, în susține­rea dorinței d-sale de a mĕ destitui, aă căutată încă, bine, și trecutulu meu. D-lul amintesc ordinulă fostului mi­nistru de finance în anul­ 1849, cu care amu fostă destituită din funcțiu­nea de comisar» la schela Oltenița. Décá acestă ordină, d-lui nu ar fi voită a­ lu lua numai de protecsiu, se cuve­nea negreșitu a’și face întrebarea : cum are prin mulțimea funcționarilor, ce erau destituiți în acea epocă, destitui­rea mea numai se fie publicată în bu­­letinulă oficială? și déca abaterile grele erau atătă escepțîonale șî redute, cum D. ministru d’atunci nu era dată în ju­decată? Din acesta se înțelege de sine că uă ură personală a­ provocată uă asemenea destituire, și D. ministru d’a­­tuncea o făcea cu siguranța că scia bine că apărarea ’mî lipsea, și poip mid’locurii presei nu puteamă areta drep­tățile mele, iar protestele ce am fostă dată d-lui ministru dovedindu’i că nu amü fostă vinovată, nu le redă astăzi figurând» în dosare. Nu multă însă dupe aceia, și guver­nată M. Sale fostului Dorină Barbu Știrbei recunoscêndu inesactitatea s­­supritóre a injustiției ce mi se si pune, m’a chiemată în funcțiunele magistra­­turei, și cu acésta mi s’a dată legiti­ma satisfacțiune contra unei pări ne­­drepte. D. Cariagdi și într’acésta funcțiune. Zice, că nu am știută a’mî îndeplini da­toria, și dreptă dovadă produce refe­ratul» din anulă 1860 ală orânduitului ministerului Justiției de a revisui trib. Argeș. Déca D. Cariagdi nu ar fi voitu ca și acesta să’l fiă numai una pretextă, apoi ar fi vedutu mai ánteie că refe­­ratulă acela este din anul­ 1858 și cer­cetarea s’aă făcută asupra guvernului căimăcamiei interimare de atunci. l)-lui, se înțelege că acelă referată nu l’au veZută în dosiera ministeriului, ci numai dupe cum i se va fi spusă de alți streini lucrărilor­ ministeriale; d-lui de ar fi voită se examineze acea do­­sieră ar fi putută vedea că în acelă referată nu se vorbesce de persona mea, ci de procurorul­ tribunalului, și că faptele de cari se trateza nu s’aă urmată numai în procuroria mea; și în sfârșit ar fi putută vedea cumă că ac­tele din acelă referată nu sunt­ nici neglijență, nici neorănduel!, precum ă Zice d-lum, ci­uă espunere de modulu cumă căte uă dată sau interpelată le­gea. De trei ori dosierile relative la acelă referată au fostă cerute la acestă ministeră spre a se vedea, și d-v. chiar d-le ministru, le ați esaminatu pe căndă a’țî avută portofoliă în anulă 1859, și totu d’auna s’au înapoiat tribunalului fără nici uă observațiune; acesta ale­­gațiune a d-luî Cariagdi este cu atătă mai neadeverată cu cătă la 1860 efi nici nu era rab în funcțiune. Iată pretextele cu cari d. Cariagdi nă­voită se’și justifice capriciulă de a me destitui. — Apelăndă la lealitatea d-v. nu pretindă, d-le ministru , de a ne încrede pe aretările mele. — Esa­­minațî d-v. înși­re plângerile ce se pre­tinde că n’au adusu în contră’ml ti

Next