Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)
1867-01-13
ANUNÖ ALU UNSPREZVOELE ADMINISTRAILA VEA. PAROHILÜ ROMA.NU No. 1. — ASOADfHMBA STRADA ACADEMIEI NO. 20. VOIESCA ȘI VEI PUTE ! Gap. Dist. Pe ană.........................lei 128 — 152 Pe șese luni.................. » 64 — 76 Pe trei luni................... » 32 — 38 Pe uă lună.................... » 11 — — Una esemplară 24 par. Pentru Parisü pe trimestru nr. 20 Pentru Austria...............flor. 10 v. a. Articlele trimise și nepublicate se voru arde. — Redactoru respundetoră Engeuii Carada. SERVITXU TELEGRAFICU via bonvova.ui. PARIS, 23 Ian. Monitoriulu publică irmatoficele numiri: Mare referendariu la Senato, Ferdinand Barrot; Senatori: Chaix D'Estange, Quentin Bauchard, Liste de Skry. Chaix D’Estange a fost numită secretariă la Senatu. MUNSCH, 23 Ian. Logodna Regelui de Bavaria cu Ducessa Sofia, fora mai mică a Ducelui Massimiliană a fostă celebrată. PARIS, 23 Ian. L’etendard (fice: Sultanul) nu e departe d’a acorda Cretesilor) uă administrațiune autonomă. „L’Etendard“ asigură că sesiunea Corpuriloră Legiuitorie se va deschide la 11 Fev. CONSTANTINOPOLE, 23 Ian. (Oficiale?) Supunerea e generale în Candia. Voluntarii au depusă armele, 1,200 s’aă îmbarcată pentru Pircă. BERLIN, 23 Ian. Pactur ă federale a fostă supscrisă alaltă erî de către plenipotențiarii Statelor Confederațiunii de la Nordu. ATENE, 23 Ianuarie. Aă sosită 400 voluntari Cretesc. DEPEȘIE TELEGRAFICE. (Corespondința privată a Monitorului). BERLIN, 23 Ian.— Gazetta Spener, mai totădeauna bine informată în corespondințele sale din Petersburg arătă că soluția cea mai favorabilă pentru Russia în cestiunea Orientelui ar fi ridicarea a trei imperii independințî. — Imperiulă Bulgărescii avândă în capulă seă pe marele Duce Constantină.— Bosniacescii cu uuă arhiduce austriacă, și imperială României cu prințul de Hohenzollern. Englitera, Francia, Italia ar dispune de Tunis, de Tripoli, și de canalul de Suez. Cele alte posesii ar remănea în mâna Turciloră. PESTA, 21.— Guvernulu Transilvaniei protestă în contra patentei asupra reorganisării armatei. CONSTANTINOPOLE, 22— țiariulu Levantheraid <zice că, scrisorile de chrămare ale ambasadorelui turcă la Atene sunt deja iscălite și că voră fi especiate după uă invasiune nouă de bande grecesci, atunci se va face Greciei uă declarațiune de resbelă. PETERSBURG, 21.— Baia principelui Gorceacoff inspiră mari temeri. Se crede în genere că va ave ca succesoră sou pe generalul Ignatiewscu pe principele Lebanova. ATENA, 22.— Adunarea generală a Candiei, a trimisu puteriloră uă adresă cerândună delegațiune de comisari, pentru a constata starea Candiei și pentru a proteje populațiunea. PESTA, 23.— Adoptarea lucrării comisiunei celoră 15 de către comisiunea celoră 67, pare sigură. PETERSBURG, 23.— Qiariula de Petersburg, publică on depeșă circulară a principelui Gorceacoff, spre respinsă la publicarea documentelor romane și care dovedesce că responsabilitatea inițiativei rupturei, aparține esclusivă guvernului Romei. CONSTANTINOPOLE, 22.— Guvernatorul Libanului înaintază cu 3,000 omeni contra districtului Kesman, care a fostă resculatu de Karam. Derviș-Pașa a sosită cu trupe la Beirut. Am Bucurescîn Corindariu Camera deputațiloru a desbătutu eri și a# budgetul ministeriului de resbele, și n’a mai respasu spre a le sfârși de cătu unu singurii capitole care se va sfârși mâne într’une cuarta de ora. Adunarea apoi, dupe cererea d-lui primă-Ministru, va lua îndată în desbatere raportul d-lui Balșiu în privința împrumutului; domnia-sea a ^isa c’acéstă cestiune este ministeriale și priveșce țara, și trebue se se scie îndată de mai suntu séö nu miniștrii. Măne darii majoritatea Adunării va da sentința sea și ministeriulu și țera voru avisa. Publicămă mai la vale interpelarea făcută eri în Senatu de d. I. Manu și respunsulu d-lui Ministru al afacerilor străine. Atătu interpelarea cătă și respunsuri au însemnetate politică și prin urmare voru fi citite cu intereresu și de amicii și de inimicii nouei situațiunî politice create de 11 Feb vruarie. Ministrulö, deși fórte pe scurtu, totu însă arată pasulu celu mare ce făcurămu de la 11 Februarie. Ele arita, celora cari suntu atâta de orbiți de trecutu în cătu nu mai potii vedé în presiute de cătu realu, că pentru prima oră de sute de ani, avemöuă Constituțiune făcută și votată de câtră națiune și neprofanată de niciuă mână străină, respunse încă feluritelor calomnie ce se respândescu spre a inegri revoluțiunea de la 11 Fevruarie în ochii celora cari nu seid c’acumu guvernulu nu face decorațiuni și proiecte de monete spre a le ține închise într’un ladă a Vistiărieî, pentru ,a Vizirulă nu voia a da ministrului nostru chieia lă#t ce elu însuși vai! i-a fostă îmmănatu-o la 1864, ci depune pe biuroulu Adunării proiectulu de lege privitoriu la crearea unei monede naționale. Este ciudata în adeveri — daru toto d’uă dată și fórte semnnficatori — a vede că tóte organele europiane admiră ș’aplaudă pe Romani pentru pasula celă mare ce făcură iu ce s’atinge de politica din afară, pentru drepturile cele mari ce au dobândită prin revoluțiunea de la 11 Fevruarie; este ciudată a vede că guvernulű ru ROSCO și tote organele lui aă combătu la cu cea mai mare tăriă revoluțiunea de la 11 Fevruarie, e’aă mersă pîn’a #co că cea a ce Porta a recunoscută aci, este mai epivalente cu deplina independință, și că la noi, și numai la noi se gasescu ómeni carii închidă ochii în privința a tota ce amă dobândită și carii mergi!ăucă cu cutezarea pîn’a #ce că Romănia dinainte de 11 Fevruarie, cu pactul ănei fondamentale dată seö refăcută de străini, și cu tóte celelalte neajunsuri și scăderi morali cu cari pleoștise țara pîn’a o face ca națiunele și guvernele straine s’o preda mortă și se se ’ncepă a și trata despre modul prin care s'o înmormânteze. Pentru ce acastă negare a evidinței? Pentru ce ei singuri nu vedu cea -a ce este ună faptă și desprețuiască cea-a ce Europa întregi admiră? Și cumă omeni inteliginți se facă că nu scrți ca prin critica lorii, întunecă mulțimea și paraliseza asta-folo mersul României spre destinările iei spre completarea și cooronarea edificiului naționale? Nu ne vomă încerca a respunde noi la acestâ întrebare; iată ce putemă și ce suntemă datori a face astă—țu este a constata faptulă spre a preveni națiunea despre ori ce surprindere s’a accepta apoi ca cei cari negă a«JL» evidința séa se revină la adevera sée s’arete ânșii, prin faptele lor, causa acesteî orbiă de bună voiă. Aci pate este loculă se facemă cunoscută publicului și guvernului că unula dintre cei mai inteligențî bărbați din România spunea mai alaltă eri că la 12 Fevruarie viitoria (stilii vechili) va cere de la guvernă se-i presinte bilanțială anului 1866. 11 Fevruariu, a #să acelă inteliginte română, va fi judecată, încuviințată sau desaprobată după faptele séle, vomă cere dare, #ce, la guvernu se ne înfăcișieze bilanțială fapteloră acestui ană, spre a pute 3p#i, pune pe capulă lui 11 Fevruariă corona de spini sau cea de lauri, și cornii înțeligintele nostru romănă este din acei cari, cu totă superioritatea inteliginței sale, nu vede de cătu deficită, ș’asumesti deja mă» nncele spre a pute pune pe capulă lui 11 Fevruaria spinii și spre a-i pute pune fără ca ei se-i înțepe degetele și se pordă uă picătură măcară din sângele seu. După noi, mărtuimă că ne place forte decisiunea ce a luată inteligintele deputată, despre care vorbirămu, au scimă care va fi bilanțulă anului 1866, in ce privesce starea nostră din intru, ceva înfucișia guvernului; și noi, nu ne afiimă a o spune îndată, acelă bilanțță este săracă, forte săracă, în cele din întru căci ele presintă mai aceaași stare de lucruri; însă, în ce s’atinge de partea morală și politică, este forte avută; și apoi, chiară în partea în care anul 1866 este săracă, potă are cei cari aă guvernată țara iu omniputințâ se de cu petra în cei cari n’au solutu sĕu n’aă putută vindeca în căte-va lune tote ranele din întru? Póte óre mediculă care a stersă și sângele și meduva din corpulu unui omu ș’a produsă cangrenă, s’acuse pe mediculă ce i-a succesă la căutirea bolnavului că nu l’a vindecată în cursă de 365 de o le? Se va desbate acestă cestiune la 12 Fevruarie, și cătă despre noi, asceptămă cu nerăbdare acelă momentu, pentru că ne plece lumina; acumö dară ne murgimmu numai în cele ce diserama ca se revenimu și pe publică și pe guvernă și ca se punemă în posițiune pe toți a vedea mai limpede și mai bine, ș înțelege multe lucruri ce acumö sunt pentru mulți neî nțelese. Majoritatea comisiunii bugetarii și majoritatea Camerei au adoptată în desbaterea bugeteloră că regulă ce n’o înțelegemă și care ne apare forte votemateria. Pe temem că, după Constituțiune legile trebuiescă votate de ambele Adunări, și î n considerare că legea bugetariă se voteză numai de Adunare (art. 113), majoritatea Adunării a decisă că prin votarea bugetului nu se va pute atinge nici una din legile esistinii. Acesta mare cestiune cerendă a fi desbatută în parte și pe largă, ne mărginimă pentru ații a o face cunoscută publicului și a pune uă simplă întrebare. Dacă Adunarea nu pate prin desbaterea bugeteloră se reducă sau se crescă cheltuielele prevâdute prin vr’uă lege, pentru ce are ce mai ocupă ea de desbaterea loră? In asemene casă, ea n’ar avè de că tu s’autorise pe guvern, se facă bugetele conformă legiloră în vigore, mai totű astafel, precum ă îlă autorisâ a face regulamentele pentru punerea în lucrare a legilorö. Noiamă crezută și credemă încă că bugetulă este să lege și încă legea cea mai seriosa. Cândă dată Constituțiunea a dată Adunării dreptulă esclusivă d’a s’ocupa ea singură de legea bugetariă, adică d’a regula ea singură modulă prin care se înpartă financiele la diferitele trebuințe, adică arterele prin cari se trămită săngele în feluritele părți ale corpului, dupe chipsuirea ce va face, cum ți se pute țice că Camera va trebui se facâ acea distribuire făr’a atinge disposițiunile nici unei legi? Daru, într’una Stată regulată, suntă legi pentru tóte și chiară pentru numerală împiegațiloră flăcării administrațiuni și pentru remuperanele ce trebue se se de fiăcăruia. In asemene casă, și noi sperămă că vomă intra în curenda într’uă stare din ce în ce mai regulată, întrebămu ce mai are Adunarea a face în desbaterea budgeteloru ? Intrebămu cumă ea va puteatrage de la uă parte a corpului ceea ce este pre multă și care constituie să perdere, și a da la altă parte care sufere, se usucă, mare, căndu i se va zice îndată: stăi, nu poți, căci ești oprită de cutare disposițiune, căci atingi vă lege sau faci uă lege, și nu poți face nici una nici alta fără voința Senatului. Cu acestă miilocă, după noi celă puțină, nu numai Camera nu mai are trebuință a cerceta ș’a face bugetele, nu numai că ea nu mai pate face se circule vieța regulată prin tote arterele corpului ș’opri într’unele părți martea prin pretorii și ’n altele prin lipsă, dar și nici însuși Senatulu nu va pute se indrepteze acelu rea de că nu numai de se va suprime articlulu 113 din Constituțiune și se va regula se se trămită legea bugetarii și’n cercetarea lui. Cunan în adeverii Senatulu va pute sei trebuințele de alimentare ale corpului cändun’are naintei reservatoriulu generale, bugetulu? Prin acésta sistemă darii, ce dupe noi este uu greșită interpretare ce se dâ Constituțiunii, se face unu mare reu, s’aduce uă paralisiă în toto corpulă și d’acea a unii din deputați s’au abținută alaltă eri și eri d’a lua parte la desbaterea bugetului ministeriului de resbelu. Gestiunea fiindö seriosa, atragemu atențiunea lutorii deputaților, și î rugăr să se cugete bine, și de voră găsi că s’a făcută uă greșală se ceru a se’ndrepta. I. Välfurama că proiectulu de budgete pentru culte pe 1867 este nepolitică, că singura ideiă ce transpiră din ele este impietatea și că, de nu cu intențiune, celă pugină din naivitate, mărei serviciu se face revoluțiunei de la 1 y23 Fevruarie și mai alesă dinastiei ce ea ne-a dată, prin acestă proiectă de budgetă. Dacă nu numai din aceste puncte de vedere proiectulă de budgetă este golă de ființă politică clară și din altele numai pugină importante. In adeveră, ce cugetă acestă proiectă: a) In faciă cu cestiunea absolută pe calea diplomatică, încă pendinte la Constantinopole, între monastirile grecesci și guvernamântală romănă? *) Veți Româmiă ie la 6 Ianuariu SENATULU. In ședinția de astății, D. Ioan Manu a cerută de la D. Ministru de Esterne se bine-voiască a depune pe Biuroului Senatului, actele ce au rnici’locțiu între guvernă și amalia Porta în privința actualei nóstre situațiuni Politice. D. Ministru de Esterne respunde că ar dori se depus actele și documentele cari s’au făcută în Constantinopole, și prin cari s’a recunoscută situațiunea noistră politică, însă pănă în ziua în care se vom deschide Conferințele cari au ș ’nregistra tóte actele politice, crede că ar fi în contra intereseloru țereî și ’n contra cuviinței ce datorimă către puterile binevoitorie cari ne au protegiatu păn’aci. Crede că cu tóte însă că nu póte d’uă camă dată se depue aceste acte, totușî însă póte comunica Senatului parte din consecințele aceloră acte, deja împlinite și recunoscute de tote puterile. Astefel, unirea este pentru totădeuna consolidată. Ereditatea Domnitoriului și Dreptulăverii de a contracta acte internaționale precumu Convențiunea dintre Rusia și Astria pentru navigația prutului, ba încă și altele ce țara este in momentul de a încheia chiorii cu Porta. Și în fine dreptul de a ne fi dată că Constituțiunea, la care intervențiunea străinului au fostă înlăturată, nu precumu pe timpurile Reglementului Organică și ale Statutului. (Aprobări generale). Pentru ce s’atinge de drepulu de a tăia Monetă, și a face decorațiunî de distincțiune, deja proiectele sunt trimise în Camera de unde eșindu se voră trimite la Sonată. Senatulă mulțămindu d-lui Ministru de Esterne. Trece la ordina dilei. Proiectului de budgetu pentru Culte pe a. 186Î este elu politicu, legale, justu, equitablu si economicii?*) (Urmare). VINURI 13 IANUARIE 1867. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI FI Abonamentele în Bucuresci, Pasagiul Romănă No. 1. — In districte la corespondinții (Jiariului și prin poștă, La Paris, la 1). Caras-Hallegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administra June Iad. G.Ciocârlan ANUNCIURILE Linia de 30 litere......................1 _ Inserțiuni și reclame, linia....... 5 lei b) In facă cu amenințătoria fază ia care au intrată de mai multă timpă unele culte creștine întinse, sub amestecul și protecțiunea consulilor, și mai alesă cultură catolică, care numeră sute de mii de locuitori, săteni, români? și c) In fadă cu rolulă, cu destinele, ce D-deu a asignată Românilor în O minte, prin pozițiunea loră topografică, etnografică, de cultură, etc. îi. Nimica! nimica!! NIMICA!!! Eca, ce imiteza, respunsulu ce ne dă proiectulu de bugetu ce avem înainte-ne la aceste trei întrebări. Nimica în privirea cestiunii monastiriloru flise închinate! Ni se va zice că gestiunile politice nu suntu de competința ministerului culteloru. Fiă! însă ministerulu culteloră póte, prin simplele cifre ale budgetului culteloru, prevede, în obiecțiuni, preîntimpina juste întorceri de dileme în contra acteloră politice ale țârii, incasulű speciale de exemplu alu secularisării averilor, monastrilorămise grecesti..... Avemă în sprijinulă nostru tată pe guvernulu revoluțiunei de la 1V23 Fevruarie. El însuși recunosce prin mesagiulu deschiderii Constituantei, că, din causa budgeteloru nepolilice țara a perdută, incestiunea monastirilor ucise grecesci, terenulăcelă forte ce avè la începută, și de pe care puté se țlică călugarilor greci. Ce ați făcută cu averile donate de străbuni pentru fapte creștine? Ce ați făcută cu altarele ridicate, deci, era ruine pretutindene ruine..... Și preoții acostoră altare ce mine zărescă, pe la îngropăciuni și șerbeturi creștinesci, o esistență umilitóre... Destulă ați spoliate altarulu pentru a vâ înavuți, pentru a ve mărita nepotele, concubinele... Guvernulű romănă va esecuta sântele voinți ultime ale înzestrătorilor, bisercilor, cu averi---- Elu va reaidica templele ruinate, va reda preoțiloru demnitatea ce nu trebue se le lipsescă, va reda averile la destinațiunea lor, la fapte bune, plăcute lui Dumnezeă și ómenilor.... Și căndă guvernulă română ține asia limba gră, elă flice călugărilor greci, înaintea diplomației euripiane. Scoteți documintele donațiuniloră și probați că nu sunte drepte acusațiunile mele!... Asta-ți ele potu scote și areta ca triumfă acelei Europe care, la unu momenta dată, pentru nenorocirea nostră, se ne tomemű, nu cumăva se fiă: Russia și Austria.... Proiectulă de budgetă pe 1867, nu cugetă la nimica de aceste. Tóte monumintele pietății strebune suntă în ruină, căzute?... Ei bine, budgetul prevede___lei pentru reaidicarea, repararea și întreținerea loră. De s’ar pune numai gemurile stricate pe la biserici, încă ar trebui una credită noă pentru piața tutorii gemurilor, peste suma din budgeturi proiectate! — Ați închisă, strigau călugării greci, bisericile, și pre cele ce nu le-a dă rimată încă timpulă nu le întrețineți cu cele necesarii divinului serviciu. Abia aprindeți policandrele la Pasci și la Crăciună... Abia mai dați căte vă păne săracului, la ocasiunea hramuluii de sufletul ctitoriloru.. . Astă# budgetul proiectată prevede întreținere de biserici, de monastiri , mai pugină de cătă ună leu pe #. Din acestă leă: oleiă, făclii, smirnă, temăsă, vină, anaforă, sitii___ Totă!... Nici ună leă pe #, căndă uă facliă de 5 lei nu dură decătă pentru patru