Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)

1867-01-13

ANUN­Ö ALU UN­SPRE­ZVOELE ADMINISTRAILA VEA. PA­ROHILÜ ROM­A.NU No. 1. — ASOADfHM­BA STRADA ACADEMIEI NO. 20. VOIESCA ȘI VEI PUTE ! Gap. Dist. Pe ană­.........................lei 128 — 152 Pe șese luni.................. » 64 — 76 Pe trei luni................... » 32 — 38 Pe uă lună.................... » 11 — — Una esem­plară 24 par. Pentru Parisü pe trimestru nr. 20 Pentru Austria...............flor. 10 v. a. Articlele trimise și nepublicate se voru arde. — Redactoru respund­etoră Engeuii­ Carada. SERVITXU TELEGRAFICU via b­onvova.ui. PARIS, 23 Ian. Monitoriulu publică irmato­­ficele numiri: Mare referendariu la Senato, Fer­dinand Barrot; Senatori: Chaix D'Estange, Quentin Bauchard, Liste de Skry. Chaix D’Estange a fost­ numită secretariă la Senatu. MUNSCH, 23 Ian. Logodna Regelui de Ba­varia cu Ducessa Sofia, fora mai mică a Ducelui Massimiliană a fostă celebrată. PARIS, 23 Ian. L’etendard (fice: Sultanul) nu e departe d’a acorda Cretesilor) uă administra­­țiune autonomă. „L’Etendard“ asigură că sesiunea Corpuriloră Legiuitorie se va deschide la 11 Fev. CONSTANTINOPOLE, 23 Ian. (Oficiale?)­­ Supunerea e generale în Candia. Voluntarii au depusă armele, 1,200 s’aă îmbarcată pentru Pircă. BERLIN, 23 Ian. Pactur ă federale a fostă sup­­scrisă a­laltă­ erî de către plenipotențiarii Statelor­ Confederațiunii de la Nordu. ATENE, 23 Ianuarie. Aă sosită 400 voluntari Cretesc. DEPEȘIE TELEGRAFICE. (Corespondința privată a Monitorului). BERLIN, 23 Ian.— Gazetta Spener, mai totă­­dea­una bine informată în corespondințele sale din Petersburg arătă că soluția cea mai favorabilă pentru Russia în cestiunea Orientelui ar fi ridi­­carea a trei imperii independințî. — Imperiulă Bulgărescii avândă în capulă seă pe marele Duce Constantină.— Bosniacescii cu uuă arh­iduce aus­triacă, și imperială României cu prințul­ de Ho­­henzollern. Englitera, Francia, Italia ar dispune de Tunis,­­ de Tripoli, și de canalul­ de Suez. Cele alte po­sesii ar remănea în mâna Turciloră. PESTA, 21.— Guvernulu Transilvaniei protestă în contra patentei asupra reorganisării armatei. CONSTANTINOPOLE, 22— ț­iariulu Levant­­heraid <zice că, scrisorile de chrămare ale amba­­sadorelui turcă la Atene sunt­ deja iscălite și că voră fi especiate după uă invasiune nouă de bande grecesci, atunci se va face Greciei uă declara­­țiune de resbelă. PETERSBURG, 21.— Baia principelui Gorcea­­coff inspiră mari temeri. Se crede în genere că va ave ca succesoră sou pe generalul­ Ignatiew­scu pe principele Lebanova. ATENA, 22.— Adunarea generală a Candiei, a trimisu puteriloră uă adresă cerându­nă dele­­gațiune de comisari, pentru a constata starea Candiei și pentru a proteje populațiunea. PESTA, 23.— Adoptarea lucrării comisiunei celoră 15 de către comisiunea celoră 67, pare sigură. PETERSBURG, 23.— Qiariula de Petersburg, publică on depeșă circulară a principelui Gorcea­­coff, spre respinsă la publicarea documentelor­ romane și care dovedesce că responsabilitatea ini­țiativei rupturei, aparține esclusivă guvernului Romei. CONSTANTINOPOLE, 22.— Guvernatorul­ Libanului înaintază cu 3,000 omeni contra dis­trictului Kesm­an, care a fostă resculatu de Ka­ram­. Derviș-Pașa a sosită cu trupe la Beirut. Am Bucurescî­n Corindariu Camera deputațiloru a desbătutu eri și a# budgetul­ ministeriului de res­­bele, și n’a mai respasu spre a le sfârși de cătu unu singurii capitole care se va sfârși mâne într’une cuarta de ora. Adunarea apoi, dupe cererea d-lui primă-Ministru, va lua îndată în desbatere raportul­ d-lui Balșiu în pri­vința împrumutului; domnia-sea a ^isa c’acéstă cestiune este ministeriale și priveșce țara, și trebue se se scie în­dată de mai suntu séö nu miniștrii. Măne darii majoritatea Adunării va da sentința sea și ministeriulu și țera voru avisa. Publicămă mai la vale interpelarea făcută eri în Senatu de d. I. Manu și respunsulu d-lui Ministru al­ afa­­cerilor­ străine. Atătu interpelarea cătă și respunsuri au însemnetate politică și prin urmare voru fi citite cu inte­reresu și de amicii și de inimicii nouei situațiunî politice create de 11 Feb vruarie. Ministrulö, deși fórte pe scurtu, totu însă arată pasulu celu mare ce făcurămu de la 11 Februarie. Ele a­­rita, celora cari suntu atâta de or­biți de trecutu în cătu nu mai potii vedé în presiute de cătu realu, că pentru prima oră de sute de ani, a­­vemö­uă Constituțiune făcută și vo­tată de câtră națiune și neprofanată de nici­uă mână străină, respunse încă feluritelor­ calomnie ce se res­­pândescu spre a inegri revoluțiunea de la 11 Fevruarie în ochii celora cari nu seid c’acumu guvernulu nu face decorațiuni și proiecte de mo­­nete spre a le ține închise într’un la­dă a Vistiărieî, pentru ,a Vizirulă nu voia a da ministrului nostru chieia lă­­#t ce elu însu­și vai! i-a fostă îm­­mănatu-o la 1864­, ci depune pe biu­­roulu Adunării proiectulu de lege pri­­vitoriu la crearea unei monede na­­ționale. Este ciudata în adeveri — daru toto d’uă dată și fórte semnnficatori — a vede că tóte organele europiane ad­miră ș’aplaudă pe Romani pentru pa­sula celă mare ce făcură iu ce s’a­­tinge de politica din afară, pentru drepturile cele mari ce au dobândită prin revoluțiunea de la 11 Fevruarie; este ciudată a vede că guvernulű ru­ ROSCO și tote organele lui aă combă­tu la cu cea mai mare tăriă revoluțiu­­nea de la 11 Fevruarie, e’aă mersă pîn’a #co că cea­ a ce Porta a re­cunoscută aci, este mai epivalente cu deplina independință, și că la noi, și numai la noi se gasescu ómeni carii închidă ochii în privința a tota ce amă dobândită și carii mergi!­ăucă cu cute­­zarea pîn’a #ce că Romănia din­ainte de 11 Fevruarie, cu pactul ă­nei fon­­damentale dată seö refăcută de străini, și cu tóte cele­lalte neajunsuri și scă­deri morali cu cari pleoștise țara pîn’a o face ca națiunele și guvernele strai­ne s’o pred­a mortă și se se ’ncepă a și trata despre modul­ prin care s'o înmormânteze. Pentru ce acastă ne­gare a evidinței? Pentru ce ei sin­guri nu vedu­ cea -a ce este ună faptă și desprețuiască cea-a ce Europa în­tregi admiră? Și cum­ă omeni inteli­­ginți se facă că nu scrți ca prin cri­­tica lorii, întunecă mulțimea și para­­liseza asta-folo mersul­ României spre destinările iei spre completarea și coo­ronarea edificiului naționale? Nu ne vomă încerca a respunde noi la aces­­tâ întrebare; iată ce putemă și ce suntemă datori a face astă—țu­ este a constata faptulă spre a preveni na­țiunea despre ori ce surprindere s’a accepta apoi ca cei cari negă a«JL» evi­­dința séa se revină la adevera sée s’a­­rete ânșii, prin faptele lor­, causa a­­cesteî orbiă de bună voiă. Aci pate este loculă se facemă cu­noscută publicului și guvernului că u­­nula dintre cei mai inteligențî bărbați din România spunea mai alaltă­ eri că la 12 Fevruarie viitoria (stilii vechili) va cere de la guvernă se-i presinte bilanțială anului 1866. 11 Fevruariu, a #să acelă inteliginte română, va fi judecată, încuviințată sau desaprobată după faptele séle, vomă cere dare, #ce, la guvernu se ne înfăcișieze bi­lanțială fapteloră acestui ană, spre a pute 3p#i, pune pe capulă lui 11 Fe­­vruariă corona de spini sau cea de lauri, și cornii înțeligintele nostru ro­mănă este din acei cari, cu totă su­perioritatea inteliginței sale, nu vede de cătu deficită, ș’a­sumesti deja mă» nncele spre a pute pune pe capulă lui 11 Fevruaria spinii și spre a-i pute pune fără ca ei se-i înțepe degetele și se pord­ă uă picătură măcară din sângele seu. După noi, mărtuimă că ne place forte decisiunea ce a luată inteligin­­tele deputată, despre care vorbirămu, au scimă care va fi bilanțulă anului 1866, in ce privesce starea nostră din intru, ce­va înfucișia guvernului; și noi, nu ne afiimă a o spune în­dată, acelă bilanțță este săracă, forte săracă, în cele din întru căci ele pre­­sintă mai acea­ași stare de lucruri; însă, în ce s’atinge de partea morală și politică, este forte avută; și apoi, chiară în partea în care anul­ 1866 este săracă, potă are cei cari aă gu­vernată țara iu omniputințâ se de cu petra în cei cari n’au solutu sĕu n’aă putută vindeca în căte-va lune tote ranele din întru? Póte óre mediculă care a stersă și sângele și meduva din corpulu unui omu ș’a produsă cangrenă, s’acuse pe mediculă ce i-a succesă la căutirea bolnavului că nu l’a vindecată în cursă de 365 de o le? Se va desbate acestă cestiune la 12 Fevruarie, și cătă despre noi, ascep­­tămă cu nerăbdare acelă momentu, pentru că ne plece lumina; acumö dară ne murgimmu numai în cele ce diserama ca se­­ revenimu și pe pu­blică și pe guvernă și ca se punem­ă în posițiune pe toți a vedea mai lim­pede și mai bine, ș înțelege multe lucruri ce acumö sunt­ pentru mulți neî nțelese. Majoritatea com­isiunii bugetarii și majoritatea Camerei au adoptată în des­­baterea bugeteloră că regulă ce n’o înțelegemă și care ne apare forte vo­­temateria. Pe temem că, după Constituțiune legile trebuiescă votate de ambele A­­dunări, și î n considerare că legea buge­­tariă se voteză numai de Adunare (art. 113), majoritatea Adunării a decisă că prin votarea bugetului nu se va pute atinge nici una din legile esistinii. Acesta mare cestiune cerendă a fi desbatută în parte și pe largă, ne m­ăr­­ginimă pentru ații a o face cunos­cută publicului și a pune uă simplă întrebare. Dacă Adunarea nu pate prin des­­baterea bugeteloră se reducă sau se crescă cheltuielele prevâd­ute prin vr’uă lege, pentru ce are ce mai ocupă ea de desbaterea loră? In asemene casă, ea n’ar avè de că tu s’autorise pe gu­­vern, se facă bugetele conformă le­­giloră în vigore, mai totű asta­fel, pre­­cum ă îlă autorisâ a face regulamentele pentru punerea în lucrare a legilorö. Noi­amă crezută și credemă încă că bugetulă este să lege și încă le­gea cea mai seriosa. Cândă dată Cons­­tituțiunea a dată Adunării dreptulă es­­clusivă d’a s’ocupa ea singură de le­gea bugetariă, adică d’a regula ea sin­gură modulă prin care se înpartă fi­­nanciele la diferitele trebuințe, adică arterele prin cari se trămită săngele în feluritele părți ale corpului, dupe chipsuirea ce va face, cum ți se pute ț­ice că Camera va trebui se facâ a­­cea distribuire făr’a atinge disposițiu­­nile nici unei legi? Daru, într’una Stată regulată, suntă legi pentru tóte și chiară pentru numerală împiegațiloră flă­cării administrațiuni și pentru remu­­peranele ce trebue se se de fiă­că­rui­­a. In asemene casă, și noi spe­­rămă că vomă intra în curenda într’uă stare din ce în ce mai regulată, în­­trebămu ce mai are Adunarea a face în desbaterea budgeteloru ? Intrebămu cumă ea va pute­atrage de la uă parte a corpului­­ cee­a ce este pre multă și care constituie să perdere, și a da la altă parte care sufere, se usucă, mare, căndu i se va zice în­dată: stă­i, nu poți, căci ești oprită de cutare disposițiune, căci atingi vă lege sau faci uă lege, și nu poți face nici una nici alta fără voința Senatului. Cu acestă mi­ilocă, după noi celă puțină, nu numai Camera nu mai are trebuință a cerceta ș’a face bugetele, nu numai că ea nu mai pate face se circule vieța regulată prin tote arte­rele corpului ș’opri într’unele părți martea prin pretorii și ’n altele prin lipsă, dar și nici însu­și Senatulu­ nu va pute se indrepteze acelu rea de că nu numai de se va suprime articlulu 113 din Constituțiune și se va re­gula se se trăm­ită legea bugetarii și’n cercetarea lui. Cunan în adeverii Se­­natulu va pute sei trebuințele de ali­mentare ale corpului cändu­n’are nain­­te­i reservatoriulu generale, bugetulu? Prin acésta sistemă darii, ce dupe noi este uu greșită interpretare ce se dâ Constituțiunii, se face unu mare reu, s’aduce uă paralisiă în toto corpulă și d’acea­ a unii din deputați s’au ab­ținută alaltă­­ eri și eri d’a lua parte la des­­baterea bugetului ministeriului de res­­belu. Gestiunea fiindö seriosa, atra­­gemu atențiunea lutorii deputaților, și­ î rugăr să se cugete bine, și de voră găsi că s’a făcută uă greșală se ceru a se’ndrepta. I. Välfurama că proiectulu de budgete pentru culte pe 1867 este nepolitică, că singura ideiă ce transpiră din ele este impietatea și că, de nu cu inten­țiune, celă pugină din naivitate, m­ă­rei serviciu se face revoluțiunei de la 1 y23 Fevruarie și mai alesă dinastiei ce ea ne-a dată, prin acestă proiectă de budgetă. Dacă nu numai din a­ceste puncte de vedere proiectulă de budgetă este golă de ființă politică clară și din altele nu­mai pugină im­portante. In adeveră, ce cugetă acestă proiectă: a) In faciă cu cestiunea absolută pe calea diplomatică, încă pendinte la Con­­stantinopole, între monastirile grecesci și guvernamântală romănă? *) Veți Româmiă ie la 6 Ianuariu SENATULU. In ședinția de astă­ții, D. Ioan Manu a cerută de la D. Mi­nistru de Esterne se bine-voiască a depune pe Biuroului Senatului, actele ce au rnici’locțiu între guvernă și am­­­alia Porta în privința actualei nóstre situațiuni Politice. D. Ministru de Esterne respunde că ar dori se depus actele și documen­tele cari s’au făcută în Constantino­­pole, și prin cari s’a recunoscută si­­tuațiunea noistră politică, însă pănă în ziua în care se vom­ deschide Confe­rințele cari au ș ’nregistra tóte actele politice, crede că ar fi în contra inte­­reseloru țereî și ’n contra cuviinței ce datorimă către puterile bine­voitorie cari ne au protegiatu păn’aci. Crede că cu tóte însă că nu póte d’uă camă dată se depue aceste acte, totu­șî însă póte comunica Senatului parte din consecințele aceloră acte, deja împlinite și recunoscute de tote puterile. Aste­fel, unirea este pentru totă­­deuna consolidată. Ereditatea Domnitoriului și Dreptulă­verii de a contracta acte internaționale precumu Convențiunea dintre Rusia și Astria pentru navigația prutului, ba încă și altele ce țara este in momentul­ de a încheia chiorii cu Porta. Și în fine dreptul­ de a ne fi dată că Constituțiunea, la care intervențiu­­nea străinului au fostă înlăturată, nu precumu pe timpurile Reglementului Or­ganică și ale Statutului. (Aprobări generale). Pentru ce s’atinge de drepulu de a tăia Monetă, și a face decorațiunî de distincțiune, deja proiectele sunt­ tri­­mise în Camera de unde eșindu se voră trimite la Sonată. Senatulă mulțămindu d-lui Ministru de Esterne. Trece la ordina dilei. Proiectului de budg­etu pentru Culte pe a. 186Î este elu politicu, legale, justu, equitablu si economicii?*) (Urmare). VINURI 13 IANUARIE 1867. LUMINEZ­Ă-TE ȘI VEI FI Abonamentele în Bucuresci, Pasagiul Romănă No. 1. — In districte la cores­­pondinții (Jiariului și prin poștă, La Pa­ris, la 1). Caras-Hallegrain, rue de l’an­­cienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administra­­ June Iad. G.Ciocârlan ANUNCIU­RILE Linia de 30 litere......................1 _ Inserțiuni și reclame, linia....... 5 lei b) In fac­ă cu amenințătoria fază ia care au intrată de mai multă timpă unele culte creștine întinse, sub ames­­tecul­ și protecțiunea consulilor­, și mai alesă cultură catolică, care nu­­meră sute de mii de locuitori, săteni, români? și c) In fad­ă cu rolulă, cu destinele, ce D-d­eu a asignată Românilor­ în O­ m­inte, prin pozițiunea loră topografică, etnografică, de cultură, etc. îi. Nimica! nimica!! NIMICA!!! Eca, ce imiteza, respunsulu ce ne dă proiectulu de bugetu ce avem î­nainte-ne la aceste trei întrebări. Nimica în privirea cestiunii monas­­tiriloru flise închinate! Ni se va­­ zice că gestiunile politice nu suntu de com­­petința ministerului culteloru. Fiă! însă ministerulu culteloră póte, prin sim­plele cifre a­le budgetului culteloru, prevede, în obiecțiuni, preîntimpina juste întorceri de dileme în contra acteloră politice ale țârii, in­casulű speciale de exemplu alu secularisării averilor, mo­nastriloră­mise grecesti..... Avemă în sprijinulă nostru tată pe guvernulu re­­voluțiunei de la 1V23 Fevruarie. El­ însuși recunosce prin mesagiulu des­chiderii Constituantei, că, din causa budgeteloru nepolilice­ țara a perdută, in­cestiunea monastirilor u­c­ise grecesci, terenulă­celă forte ce avè la începută, și de pe care puté se țlică călugarilor­ greci. Ce ați făcută cu averile donate de străbuni pentru fapte creștine? Ce ați făcută cu altarele ridicate, deci, era ruine pretutindene ruine..... Și preoții acostoră altare ce mine zărescă, pe la îngropăciuni și șerbeturi creștinesci, o esistență umilitóre... Destulă ați spo­­liate altarulu pentru a vâ înavuți, pen­tru a ve mărita nepotele, concubinele... Guvernulű romănă va esecuta sântele voinți ultime ale înzestrătorilor, bise­rcilor, cu averi---- Elu va reaidica templele ruinate, va reda preoțiloru dem­nitatea ce nu trebue se le lipsescă, va reda averile la destinațiunea lor­, la fapte bune, plăcute lui Dumnezeă și ómenilor­.... Și căndă guvernulă ro­mână ține asia limba gră, elă flice că­lugărilor­ greci, înaintea diplomației euripiane. Scoteți documintele dona­­țiuniloră și probați că nu sunte drepte acusațiunile mele!... Asta-ț­i el­­e potu scote și areta ca triumfă acelei Europe care, la unu mo­menta dată, pentru nenorocirea nos­tră, se ne tom­emű, nu cumă­va se fiă: Russia și Austria.... Proiectulă de budgetă pe 1867, nu cugetă la nimica de aceste. Tóte mo­­numintele pietății strebune suntă în ruină, căzute?... Ei bine, budgetul­ prevede___lei pentru reaidicarea, repararea și între­ținerea loră. De s’ar pune numai gemurile stricate pe la biserici, încă ar trebui una credită noă pentru piața tutorii gemurilor­, peste suma din bud­­geturi proiectate! — Ați închisă, strigau călugării greci, bisericile, și pre cele ce nu le-a dă­­ rimată încă timpulă nu le întrețineți cu cele necesarii divinului serviciu. Abia aprindeți policandrele la Pasci și la Crăciună... Abia mai dați căte vă păne săracului, la ocasiunea hramuluii de sufletul c­titoriloru.. . Astă# budgetul­ proiectată prevede întreținere de biserici, de monastiri , mai pugină de cătă ună leu pe #. Din acestă leă: oleiă, făclii, smirnă, te­măsă, vină, anaforă, sitii___ Totă!... Nici ună leă pe #, căndă uă facliă de 5 lei nu dură decătă pentru patru

Next