Romanulu, iunie 1867 (Anul 11)

1867-06-30

542 Ba dă armele, munițiunile, ea trimite com­ndanți insurgințiloru. Căndă tote țerele aceste voră fi în focă atunci Roș­a va interveni milităresce și pro­­vinciele Orivntelui, acestă suburbie a Constantinopolei, vom­ fi suptă dom­­nirea Czarului. Cu tote aste, guvernulu franceze, care cunosce uneltirile Rusiei, nu ia nici uă atitudine în acastă cestiune ar­­»jetare­­dice broșiura în cestiune. Po­­porele creștine din Ob­inte nu ascâptă decătu unu cuvânt», decatu unii semnă pentru a se libera de concursură e­­goistă ală Rusiei. Acestu cuvânt» va fi ^isc­are? S­a Rusia va fi lăsata a’și ajunge la scapă, 40 de ani după vic­toria de la Sebastopole? ,,Broșiura In cestiune $ice și unu cuvântă în privința acelei cestiune Evreiloru din România despre care s’a vorbită atătfi de multă: în realitate, ministerulă Română n’a isgonită de­­cătă­nesce vagabond­ și conspiratori, evrei sau creștini. Acesta este singu­­rulă midilocă pentru dănsulă d’a se a­­păra contra intrigilor­ rusesc!. Dacă Evreii au fostă atinși de lege, acesta nu ca Israeliți ci ca aginți ai cons­pirațiuni.“ m­ireei. Sperămu că ca preferința ce vor­ fi datu și vor­ da încă în viitor a­cestui uvragiu profesorii și studiații, răsplăti pe bo. Rîuriacu și An­­gelescu, de ostenéla ce s’aă datu și-i va încm­agia și pe dumnialor, și pe fții d’a înzestra scólele cu tóte uvra­giele ce sunt­ de cea mai neapărată nevoie. Suntem­ de părere că ar fi de mare utilitate ca ministeriul. Instrucțiune­ pu­­blice se pui la concursu scrieri sau și traduceri de uvragie didactice, acor­­dându premiu celui care la concursu se va găsi că este celu mai bunu. Procedându-se după ordinea ce ur­­meză și învățământul, credemu că tre­­bue se se puiă mai ântâiu la concurau cărțile necesarie scalelorö primărie, a­­tătu cele cari lipsescö cu totulă câtu și cele cari sunte dare nu ’ndeplinescu calitățile cerute. Sunt erau și cumi c’aceste concurați va da resultatele ce se pote așcepta de la un nobile emulațiune și totu­lădată de la dormnția ce are fiă-care Romănă d’a se ’ntinde uă instrucțiune bine-fă­­cétóre în tóte clasele societății. C. ROM/IULU­I IULIU. jatia sea pentru Io­nanilor îi și ură cu celu mai ’Iu­nn’ are entusiasme. Vi­su­l Măriei Sele­ste de bune augură, căci plóia urmată de Sâmbătă séro, pună astă­zii de diminul dű cea mai mare speranță de nă­scoltă îmbelșugată. (Monitorulü.) CĂRȚILE SCOLASTICE. Scólele din România au fost ă ș’amu putea­nice că suntö mai cu totulu lip­sita de cărți didactice bine scrise. în seólele primărie, mai cu sema, unde inteligința jună și puținii desvoltată a copiiloru are­mentare scrise nevoie de uvragie ele­cu mai multă chiari­tate și după uă metodă astă­felii în câtu se ftă lesne de înțelesu și de unu stu­din plácute ș’atrâgătoru, acesta lipsă se simte mai mulții. S’a aflată mij­loculu d’a se adresa la copil, d’a lega spiri­tulu loră de studiu, d a le inspira gus­tulă și dorința d’e se instrui, prin sti­lul ă și metoda cu care sunt­ scrise uvragiele destinate lorii. Pinâ cândă și scólele nóstre primărie nu vor­ ave asemene cărți, instrucțiunea nu­ se va întinde în tóte clasele societății și nu’și va ajunge scopul ă seă civilisatoră și meralisatori; chiaru programele nóstre școlare nu voru pute fi îndeplinite cu strictuteță, și voru urma a se aplic­ĭntr’une chipu arbitrariu, atâiu de vă tematorii educațiunii juneții. Asemene și ’n licee, lipsindu mai cu cotul­ cărțile didactice, studiuți­ sudiu siliți a’și scrie singuri obiectele ce afi a studia, supte dictarea profesorelui, ș ori câtu de bunu ar pute fi profeso­rele, este cu neputință ca dintr’un die tare repede se paiá eși uoc­uvragii­ maturi raționalu, cumpamte in tot părțile lui, moetodice conceputu, având în fine tote calitățile cerute pentr’un»­uvragiu scolastice, în starea de progresă în care se afl­­ ațci instrucțiunea în țe­zele civilizate de unde adoptarăm­ mai numai programele. Din causa acestei lipse se mai vede încă unu lucru straniö in scalele nóstre, și numai într’ale nó­stre; studiații din clasele puținu mai superiore studiază pe cărți scrise în limbe străine, cee­a ce face ca juni­mea română în locö se găsască în scóle cultivarea și iubirea limbei soră, pe care îincă o­­nțelegu și mai bine, gasescu indiferința și despre ținlu pen­tru limba strămoșilor­ loru. Vedem­ însă cu fericire că unii re­­cunoscându­ deja relele ce decurge din acesta lipsă de cărți didactice, au con­tribuita pentru parte­le cu timopulu, cu ostenela și cu punga lor, chiara, spre a le ’nlâtura; aste­fel, printre cei deja mai bine cunoscuți vormu cita pe DD J. M. Riulianu și E. Angeles­cu cari au tradusă și publicata ELEMENTELE DE GEOMETRIE de A. M. Legendre CU ADAUSE ȘI MODIFICAȚIUNÎ de M. A. BLANCHET. Acest n­uvragiu care pînă acasă doui ani se studia în limba fran­­cese prin licee, este acuroc bine tra­ Nimțu, 26 Iunifi. M. S. doranitorule, după un nópte pe­trecută în Fălticeni la d. pretecti. Du­minică diminâța, la 9 ore, a visitatu spitalul», casa comunală, spitalulu e­­breescu, arestulu și a gradată pe con­damnații la pedepsa corecțională. M. S. a fostă întâmpinată de unu numerosa publică care n’a încetată unu nunita de a manifesta cea mai sinceră boem­ie pentru că vedea în mi­la locul ă lui pe alesur­ națiunei. La 10 ore a primită din nou felici­tările autorităților, precum­ și a mai multor­ cetățeni; după acesta a acor­dată câte­va audiențe. La 11 ore s’a servită M. Sele dejunulu la care au a­­vutu onore a asista 20 persone. La 12 ore M. S. Insopitu de unu mare numeru de săteni călări cari ve­niseră pînă la marginea judeciului Nemțu a plecată din Fălticeni spre monastirea Rișca. Pe tote stradele orașiului a fost­ salutată cu entusiasma. La bariera Tem­pestelor­, suptă una arcă de triumfă meretű, unde acceptaă cetățenii cu pri­marii în frunte, M. S. a fostă din nou salutată și acolo ’și-a luată adio,mul­țu­­mind o tuturoră pentru buna primire. La 2 ore a sosită la monastirea Rișca, unde a fost­ întâmpinată de arhhiman­­drtură Neofită Arbore, egumenul­ mo­­nistirei. M. S. a mers­ în biserică și după finirea ceremoniei religiose a visitat pe egumenă, tóte chiliile, precum­ și arhondăria și trapeza. Pe la 3 ore a plecată din monasti­rea Rișca și la 5 a sosită la Boróia, unde a fostă salutată de populațiunea plășei Moldova care sponta neu, de­și prea forte tare, s’a adunata pentru ală saluta și a’i dori călâtorie fericită Pe la 7 ore M. S. a sosită la Namțu insoci­t de autoritățile judeciului Namțu ce la primită Ia marginea districtului După ce a visitat» spitalul­ din târ­­gulă Namțu, M. S. a plecată la m­ona­­stirea Agapia unde a ajunsă pe la opt­ ore și jumetate petrecând« aoptea aci. Astă dimineță, M. S. la 8 ore, a visi­tatu monastirea cu uă solicitudine ade­vărată pârintască, s’a informată de totu­și la 8 ore și jumetate s’a spitö că­lare la Agapia in déiu, pentru­­ a visita și acea parte a mânăstirei. Pe la 9 ore și jumătate s’a coborîtă în mânăstire. La 10 ore, după ce a esprimatu mul­țumirile sele maicei starițe, a plecații la Văratică. La 2 ore s’a reintorsu în târgul­ Nemțu, unde a visitatu fabrica de pos­tavá a d-lui Gogălnicianu, și la 3 ore a plecată spre Secu. Totă astă­ iji va merge la Monastirea Namțu, unde va petrece noaptea. Poporațiunea județului Namțu, ca și dusa în lim­ba română, la disposițianea acea a județului Sucava, manifestă si in­ ESPOSIUNEA OVER SALE DIN W. AGRICELTUA FRANCESA. (ii vedé N-le din23, 24 și 27 Iuniű.) Ne pare reă­ci în parculă esposi­­țiunei nu s’a presarată agricultura fran­cosa cu mai mult specimene de pro­ducte ale scólelor de agricultură și mai alesă ale feneioră modele. Scóla ca scóla, lucrură însă care face cauă sc«ală se fiă pusă In condițiuni de a da eleviloră uă inventură bună, teoretică și practică, este asploatarea băutasă a fermei, de acea n Francia nic­­uă sca1ă de agricultură nu este înființată da­că nu la moșia care s’a recunoscută că face uă cultură progesivă, înavcțitare și prin urmare modilă. Moșia care aduce venitulă celu mai mare este adeverata s­a1ă de agricultiră, căci pentru ce învață séu­se bine cine­va se învețe agricultura, de­ci pentru a se pune în stare ca se scote și elă din pămîntă venitulă celă m­a mare cu chieltuela cea mai mică. Legea din Octombre 1848 a învățămintului agricole din Francia pune condițiunea sine qua non pen­tru înființarea unei scoli la uă moșiă, ca moșia se fiă cea mai bine cultivată. Legea acésta este și astăzi lucratóre in Francia, cu tote că unii de la noi ș’aă permisă a <zice că s’a schimbată, că a­vemasă uă vechitură. Avemă și noi multe moșii în țară dirigente de proprietari și arendași forțe inteliginți și unii dintr’înșii fórte pro­gresist­, cari ar putea se priimăscă sub­vențiuni de la guvernă pentru înființa­rea de școli de agricultură poporană și chiaru do unu gradă mai Inaltu, daci amu noi se facemu ce­va seriosă și e­ficace pentru propășirea agriculture­­ ítóstr8. Progresele cele mai însemnate ce s’au realisatu până acumă in agri­­cultura nostru le datorimă numai par­­ticularilor, proprietari și arendași. Si apreciarea acestora și pentru încura­jarea lor­ pe calea progresului supu­­nemu uă esposițiune agricolă a une moșii ce o găsim. In parculă esposi­­țiunea universale ca specimeni de fo­losele ce pote căpăta cine­va din im­bunătățirile agricole. Acesta moșiă est proprietatea domnului Bignon și se nu­mesce Them­elle în departamentală Aliei Domnul. Bignon a cumperată acest moșiă în 1849 cu 214,900 franci. Mo •țsia are o ă întindere de 387 hectare D. Bignon espune într’un­­ pavilionú stu­ >­rea moșiei, căndă a cumperttu-o,­­ > starea în care a adusu-o îmbunătățiri du-o pînă acumă în 1867. 1 Situationen moșiei in minutulă luăr< iei în stăpînire de către D. Bignon er­a­­ urmatórea: Pământurile, argilo-silicasa cu su­sol impermeabile se găsoseau în cea mi prostă stare. Ele erau sărace, plin de burueni, umede peste mesură, ad­ >­perite­ în mare parte cu lande și spin • moșia avea: 185 hectare paminturi necultivabile. ■ 50 — — mlastinase. «82 — — islas, lande și spii • 70 — — cultivabile. ) ‘ 387 Moșia se cultivă cu meteieri, adiv cu cultivatori alcătuiți pe imparțală « ’ producte. Meteiatul, fiindă deja intro­­­dusă de multă la noi, este acea ce­­ dice cultură in parte, cultură care­d­i­ană in ană se desvoltă și se intine­­ mai multă. Astă­felă câtă din acest­ă punctă de vedere moșia domnului Bu­ •­non póte deveni pentru m­ă­ană isvor­ă de multe și salutarie invețăminte. La 1849, sub regimele vechiă t­i cultură, moșia presinta in cereale, fi­­­rajuri și vita starea următore: Cereale, grău­dimica. — orfra nimica. — secară 144 hectolitre sau­ 971 fr. — ovesu 72 hectolitre saö 162 fr ITT 1134 fr. Furonuri făneță artificiale nimice. — rădăcini furagere nimice. — fănață naturală 82,200 ki­lograme facă 3280 franci Vite erau pe moșia pentru 5100 franci. Asole­mentulă moșiei era: Anulă l­iu jașera. Anule 2-le secară. Anulă 3-le presă. Venit­ulă moșiei în 1849 era: Din cereale .... 1134. Totală 2184. Acestă venită nu aduce de cătă nu­mai m­ilă la suta capitalului anga­jată de 214,900 franci în cumperarea și e­­sploatarea moșiei, cifra exactă a ve­nitului­­ ste lar,016 la sută.­­ Pentru una la sută nime­nu se de­termina a avansa capitalul ă seu, nici­­ chiară aici în Francia unde capitalul ă ji financiară aduce 2 si 3 la setă pe ană, * * adică cu jumătate mai pucină de cătu ce aduce la noi dupe calculile statis­­tice făcute de princinlă Nicolae Suțu. ^ Luăndă moșia în stăpînire, domnul­ui , Bignon s’a apucată de făcută îmbune­­­­­­tățiri considerabile, și anume: 1. Uă împărțire noue a păm­înturiloru 2. Desfundarea landeloră, spinelor­ și a lacuriloru necultivabile. 3. Uscarea milișteniloru. Drenajul­ ’ a costată 230 franci de hectare, și us­carea 35 franci totă de hectară.­ 4. Punerea de var in ogère (chaulage] 5. Am­enajearea apeloră pentru în­­­­ființarea de fănețe. 6. Culturi de fănețe artificiale pe ui mare întindere de pămintă. 7. Cultură de rădăcini furagere. 8. Plantarea de pomi roditori, d nuci, de castani, etc. 9. Introducerea unei rase de vit­e mai bine alese și mai bine îngrijite. 10. Scoterea apeloră pentru a ud . fănețele. 11. Reconstruirea rațională a aca ie *­returiloru, avându in vedere salubrita­tea și economia. 12. Transformarea landelor­, islh*,u­m­b­ră în fănețe. 13. Întrebuințarea de mașini și in­strumente agricole facêndö lucru­rii bună și mai eftină, și in fines. [ mm 14. Incuragiarea și căutarea cu drep­tate a intereseloră cultivatorilorfi me­u­­ teierî. 1a Relațiunele înființate de D. Bigno cu meteierii sunt­ vrednice de adus K­.la cunoscința proprietarilor­ și aren­dașilorn noștri. Bată estrad­ură condi­țiunilor d tn meteierii. 1. Desființarea a ori oe dare căti , proprietate afară de acea ce se plăti ’ sec Statului, adică de imposită. 2. D. Bignon este datoră a ocupa o totă cursulă anului șase ameni cu ^i« fa dintre meteieri. 3. Lucru ca și culturele de făcu­t pe moșie în fiă­care sesonu suntă de­ □bbătute și hotărîte de către proprietar HO cu meteriulă lui. 4. Proprietarulă dă varulă de pui în ogore și colonuiu se obligă a’lă că și a’lu împrăștia. Ingroșările, gunoiu și altele se plătescă jumetate de pr­prietari și jumetate de metereză. 5. Tóte productele scose de pe mo­șiă se împartă în doue, una pentru pr­orietare și una pentru colonă. 7. Tóte lucrările estraordinare ' CU facă cu consimțimântulă amândora părților", j­u­­r 8. Domnulă Bignon își opresce pe­tru sine esclusivă direcțiunea și priv­i­gherea lucrărei moșiei. Cu aceste condițiuni de lucru­ri par și cu îmbunatățirile arîtate mai sus domnulă Bignon a înființată aspleme ,ru tulă următoră: Anulă 1. Rădăcini furajere și uni­de este trebuință facerea de laseră. fu* Anulă 2. Cereale de tomnă, grăă secara. 3/s și Regrnsă */. din întinderea totală a­semănă­ 9 Anu­lă 3. Trifoiă pe­­ 6 tumilorii de tomnă. Anulă 4. Trifoiă cosita și a după lăscută și apoi ruptă tomna tormie pen­tru a omorî pămîntulu. Anulă 5. Ovosă și ordă de primăvară. Resultatulu acestei culturi noue este în 1867, în cereale grău 810 hectolitre, ordă 214 — secară 286 — presă 896 — Totală 2206 hectolitre avândo­uă valore de 30,350 franci, în loca de 1134 ce se scotea în 1849. In furajuri fănață arti­ficiale ..............................237,000 kilog. Idem rădăcini . . .450,000 — Idem fânața naturală . 250,000 — Totală 937,000 — Kilograme având uă valore de 17,925 fr. și anume cele d’finteie 5,925 f. celu d’ală­douile 4,500 f. și celă d’ală tre­ilea 7,500 f. In vite se află acumu pe moșie vite de 76,365 franci. Venitulă actuală ală moșiei este din cereale :... 30,350 franci. Din vite . . . 7,795 — Din sporulu s oră 8,310 — Totală 46,455 franci, în loc de 2184 ce erau In 1849. Capitanulă anga­jată în cumparmite­­rea și îmbunătățirea moșiei s’a suită la 356,525 franci, iară venitură fon­dată adică interesul­ capitalului este acusă de 6 la sută (6,45 cifra exac­tă) adică de șase ori mai mare de­căt era în 1849. Pentru aceste însemnate lucrări de Bignon a luată marele premiu de o­­nore din partea guvernului și uă mul­­ime de alte premii și medalie de la deosebite societăți și comisii de agri­­cultură. In pavilionul­ domnului Bignon din micula esposițiune­ universale din Pa­ris, sunt r­espuse planurile economice ale moșiei, se găsi cumuta 1849 și cum si o ® gescaoij acumă In 1867, protretele vitelorâ de atunci si a celor» de as­­tâ­zi, din cari specimenele vii in na­tură suntu de totä frumusețe alătu­rile pe cari le ține in scopnlu de a le­­ a­­greșa fără a negligia lenă, cât» și va­­cile de lapte. La boii de lucru se ved tóte disposițiunile unui staule formată In scopul ă senetare! viteloru, a promp­titudinii serviciului și a cu­r»t«ni«i vi­teloru. Pe uă masă mare sunt d espuse e­­fantiliónele de grâu și de tóte cele­ 1—alte pânte ce cultivă ferma însocite de snopi atătfi de grâne c5te­șii de plfvite furagere. Tote aceste suntu pe­căti de bune pe atătu și de frumuse. Mai sunt­ în compartimentulă agri­colă ală Franciei din paronia esposi­­țiunei universale și alte ferme, pre­cum» acea a Marchizului d’Harvincourt In departamentala Pas-de-Calais, acea a d lui comite Kergorlay, acea a d-lui Giot la Gherry,în departamentul Seine­­et-Marne Departamentulu Siene-et-Marne, are făcută în parcă o d esposițiune colec­tivă chiar o l­ingă purta de la schela militariă despre agricultura și articul­­tura acelui departament și­­terte, graj­duri, staule, colecțiuni de tote feliile de producte, de plante, de vite, de mașini și instrumente de agricultură și specimenulu fermei domnului Giot, cu casele de locuință ale omenilor­, cu cultură de sfecle, topinambură și po­rumbă în linii și in vite, cai, vaci, oi, păseri. Aici In fermă se vede unu staulu rotundă unde vacile sunt­ puse cu sapală spre centru care formasă estele lorn. Laptele vaciloru, de totu frumusețe, se vinde la visitatori în ca­sa fermei. La grupa de gunoiu­ care și ea este rotundă și care se află lân­gă staulu se vede formarea gunoiului in condițiunile cele mai bune de um­bră și de umedală. Gunoiulu este a­­coperita și udată cu un pompă ingenio­se și comodă ce se află in mija locului grapei. Din Vite....................... 1050.

Next