Romanulu, iunie 1867 (Anul 11)
1867-06-30
542 Ba dă armele, munițiunile, ea trimite comndanți insurgințiloru. Căndă tote țerele aceste voră fi în focă atunci Roșa va interveni milităresce și provinciele Orivntelui, acestă suburbie a Constantinopolei, vom fi suptă domnirea Czarului. Cu tote aste, guvernulu franceze, care cunosce uneltirile Rusiei, nu ia nici uă atitudine în acastă cestiune ar»jetaredice broșiura în cestiune. Poporele creștine din Obinte nu ascâptă decătu unu cuvânt», decatu unii semnă pentru a se libera de concursură egoistă ală Rusiei. Acestu cuvânt» va fi ^iscare? Sa Rusia va fi lăsata a’și ajunge la scapă, 40 de ani după victoria de la Sebastopole? ,,Broșiura In cestiune $ice și unu cuvântă în privința acelei cestiune Evreiloru din România despre care s’a vorbită atătfi de multă: în realitate, ministerulă Română n’a isgonită decătănesce vagabond și conspiratori, evrei sau creștini. Acesta este singurulă midilocă pentru dănsulă d’a se apăra contra intrigilor rusesc!. Dacă Evreii au fostă atinși de lege, acesta nu ca Israeliți ci ca aginți ai conspirațiuni.“ mireei. Sperămu că ca preferința ce vor fi datu și vor da încă în viitor acestui uvragiu profesorii și studiații, răsplăti pe bo. Rîuriacu și Angelescu, de ostenéla ce s’aă datu și-i va încmagia și pe dumnialor, și pe fții d’a înzestra scólele cu tóte uvragiele ce sunt de cea mai neapărată nevoie. Suntem de părere că ar fi de mare utilitate ca ministeriul. Instrucțiune publice se pui la concursu scrieri sau și traduceri de uvragie didactice, acordându premiu celui care la concursu se va găsi că este celu mai bunu. Procedându-se după ordinea ce urmeză și învățământul, credemu că trebue se se puiă mai ântâiu la concurau cărțile necesarie scalelorö primărie, atătu cele cari lipsescö cu totulă câtu și cele cari sunte dare nu ’ndeplinescu calitățile cerute. Sunt erau și cumi c’aceste concurați va da resultatele ce se pote așcepta de la un nobile emulațiune și totulădată de la dormnția ce are fiă-care Romănă d’a se ’ntinde uă instrucțiune bine-făcétóre în tóte clasele societății. C. ROM/IULUI IULIU. jatia sea pentru Ionanilor îi și ură cu celu mai ’Iunn’ are entusiasme. Visul Măriei Seleste de bune augură, căci plóia urmată de Sâmbătă séro, pună astăzii de diminul dű cea mai mare speranță de născoltă îmbelșugată. (Monitorulü.) CĂRȚILE SCOLASTICE. Scólele din România au fost ă ș’amu puteanice că suntö mai cu totulu lipsita de cărți didactice bine scrise. în seólele primărie, mai cu sema, unde inteligința jună și puținii desvoltată a copiiloru arementare scrise nevoie de uvragie elecu mai multă chiaritate și după uă metodă astăfelii în câtu se ftă lesne de înțelesu și de unu studin plácute ș’atrâgătoru, acesta lipsă se simte mai mulții. S’a aflată mijloculu d’a se adresa la copil, d’a lega spiritulu loră de studiu, d a le inspira gustulă și dorința d’e se instrui, prin stilul ă și metoda cu care sunt scrise uvragiele destinate lorii. Pinâ cândă și scólele nóstre primărie nu vor ave asemene cărți, instrucțiunea nu se va întinde în tóte clasele societății și nu’și va ajunge scopul ă seă civilisatoră și meralisatori; chiaru programele nóstre școlare nu voru pute fi îndeplinite cu strictuteță, și voru urma a se aplicĭntr’une chipu arbitrariu, atâiu de vă tematorii educațiunii juneții. Asemene și ’n licee, lipsindu mai cu cotul cărțile didactice, studiuți sudiu siliți a’și scrie singuri obiectele ce afi a studia, supte dictarea profesorelui, ș ori câtu de bunu ar pute fi profesorele, este cu neputință ca dintr’un die tare repede se paiá eși uocuvragii maturi raționalu, cumpamte in tot părțile lui, moetodice conceputu, având în fine tote calitățile cerute pentr’un»uvragiu scolastice, în starea de progresă în care se afl ațci instrucțiunea în țezele civilizate de unde adoptarăm mai numai programele. Din causa acestei lipse se mai vede încă unu lucru straniö in scalele nóstre, și numai într’ale nóstre; studiații din clasele puținu mai superiore studiază pe cărți scrise în limbe străine, ceea ce face ca junimea română în locö se găsască în scóle cultivarea și iubirea limbei soră, pe care îincă onțelegu și mai bine, gasescu indiferința și despre ținlu pentru limba strămoșilor loru. Vedem însă cu fericire că unii recunoscându deja relele ce decurge din acesta lipsă de cărți didactice, au contribuita pentru partele cu timopulu, cu ostenela și cu punga lor, chiara, spre a le ’nlâtura; astefel, printre cei deja mai bine cunoscuți vormu cita pe DD J. M. Riulianu și E. Angelescu cari au tradusă și publicata ELEMENTELE DE GEOMETRIE de A. M. Legendre CU ADAUSE ȘI MODIFICAȚIUNÎ de M. A. BLANCHET. Acest nuvragiu care pînă acasă doui ani se studia în limba francese prin licee, este acuroc bine tra Nimțu, 26 Iunifi. M. S. doranitorule, după un nópte petrecută în Fălticeni la d. pretecti. Duminică diminâța, la 9 ore, a visitatu spitalul», casa comunală, spitalulu ebreescu, arestulu și a gradată pe condamnații la pedepsa corecțională. M. S. a fostă întâmpinată de unu numerosa publică care n’a încetată unu nunita de a manifesta cea mai sinceră boemie pentru că vedea în mila locul ă lui pe alesur națiunei. La 10 ore a primită din nou felicitările autorităților, precum și a mai multor cetățeni; după acesta a acordată câteva audiențe. La 11 ore s’a servită M. Sele dejunulu la care au avutu onore a asista 20 persone. La 12 ore M. S. Insopitu de unu mare numeru de săteni călări cari veniseră pînă la marginea judeciului Nemțu a plecată din Fălticeni spre monastirea Rișca. Pe tote stradele orașiului a fost salutată cu entusiasma. La bariera Tempestelor, suptă una arcă de triumfă meretű, unde acceptaă cetățenii cu primarii în frunte, M. S. a fostă din nou salutată și acolo ’și-a luată adio,mulțumind o tuturoră pentru buna primire. La 2 ore a sosită la monastirea Rișca, unde a fost întâmpinată de arhhimandrtură Neofită Arbore, egumenul monistirei. M. S. a mers în biserică și după finirea ceremoniei religiose a visitat pe egumenă, tóte chiliile, precum și arhondăria și trapeza. Pe la 3 ore a plecată din monastirea Rișca și la 5 a sosită la Boróia, unde a fostă salutată de populațiunea plășei Moldova care sponta neu, deși prea forte tare, s’a adunata pentru ală saluta și a’i dori călâtorie fericită Pe la 7 ore M. S. a sosită la Namțu insocit de autoritățile judeciului Namțu ce la primită Ia marginea districtului După ce a visitat» spitalul din târgulă Namțu, M. S. a plecată la monastirea Agapia unde a ajunsă pe la opt ore și jumetate petrecând« aoptea aci. Astă dimineță, M. S. la 8 ore, a visitatu monastirea cu uă solicitudine adevărată pârintască, s’a informată de totuși la 8 ore și jumetate s’a spitö călare la Agapia in déiu, pentru a visita și acea parte a mânăstirei. Pe la 9 ore și jumătate s’a coborîtă în mânăstire. La 10 ore, după ce a esprimatu mulțumirile sele maicei starițe, a plecații la Văratică. La 2 ore s’a reintorsu în târgul Nemțu, unde a visitatu fabrica de postavá a d-lui Gogălnicianu, și la 3 ore a plecată spre Secu. Totă astă iji va merge la Monastirea Namțu, unde va petrece noaptea. Poporațiunea județului Namțu, ca și dusa în limba română, la disposițianea acea a județului Sucava, manifestă si in ESPOSIUNEA OVER SALE DIN W. AGRICELTUA FRANCESA. (ii vedé N-le din23, 24 și 27 Iuniű.) Ne pare reăci în parculă esposițiunei nu s’a presarată agricultura francosa cu mai mult specimene de producte ale scólelor de agricultură și mai alesă ale feneioră modele. Scóla ca scóla, lucrură însă care face cauă sc«ală se fiă pusă In condițiuni de a da eleviloră uă inventură bună, teoretică și practică, este asploatarea băutasă a fermei, de acea n Francia nicuă sca1ă de agricultură nu este înființată dacă nu la moșia care s’a recunoscută că face uă cultură progesivă, înavcțitare și prin urmare modilă. Moșia care aduce venitulă celu mai mare este adeverata sa1ă de agricultiră, căci pentru ce învață séuse bine cineva se învețe agricultura, deci pentru a se pune în stare ca se scote și elă din pămîntă venitulă celă ma mare cu chieltuela cea mai mică. Legea din Octombre 1848 a învățămintului agricole din Francia pune condițiunea sine qua non pentru înființarea unei scoli la uă moșiă, ca moșia se fiă cea mai bine cultivată. Legea acésta este și astăzi lucratóre in Francia, cu tote că unii de la noi ș’aă permisă a <zice că s’a schimbată, că avemasă uă vechitură. Avemă și noi multe moșii în țară dirigente de proprietari și arendași forțe inteliginți și unii dintr’înșii fórte progresist, cari ar putea se priimăscă subvențiuni de la guvernă pentru înființarea de școli de agricultură poporană și chiaru do unu gradă mai Inaltu, daci amu noi se facemu ceva seriosă și eficace pentru propășirea agriculture ítóstr8. Progresele cele mai însemnate ce s’au realisatu până acumă in agricultura nostru le datorimă numai particularilor, proprietari și arendași. Si apreciarea acestora și pentru încurajarea lor pe calea progresului supunemu uă esposițiune agricolă a une moșii ce o găsim. In parculă esposițiunea universale ca specimeni de folosele ce pote căpăta cineva din imbunătățirile agricole. Acesta moșiă est proprietatea domnului Bignon și se numesce Themelle în departamentală Aliei Domnul. Bignon a cumperată acest moșiă în 1849 cu 214,900 franci. Mo •țsia are o ă întindere de 387 hectare D. Bignon espune într’un pavilionú stu >rea moșiei, căndă a cumperttu-o, > starea în care a adusu-o îmbunătățiri du-o pînă acumă în 1867. 1 Situationen moșiei in minutulă luăr< iei în stăpînire de către D. Bignon era urmatórea: Pământurile, argilo-silicasa cu susol impermeabile se găsoseau în cea mi prostă stare. Ele erau sărace, plin de burueni, umede peste mesură, ad >perite în mare parte cu lande și spin • moșia avea: 185 hectare paminturi necultivabile. ■ 50 — — mlastinase. «82 — — islas, lande și spii • 70 — — cultivabile. ) ‘ 387 Moșia se cultivă cu meteieri, adiv cu cultivatori alcătuiți pe imparțală « ’ producte. Meteiatul, fiindă deja introdusă de multă la noi, este acea ce dice cultură in parte, cultură carediană in ană se desvoltă și se intine mai multă. Astăfelă câtă din acestă punctă de vedere moșia domnului Bu •non póte deveni pentru măană isvoră de multe și salutarie invețăminte. La 1849, sub regimele vechiă ti cultură, moșia presinta in cereale, firajuri și vita starea următore: Cereale, grăudimica. — orfra nimica. — secară 144 hectolitre sau 971 fr. — ovesu 72 hectolitre saö 162 fr ITT 1134 fr. Furonuri făneță artificiale nimice. — rădăcini furagere nimice. — fănață naturală 82,200 kilograme facă 3280 franci Vite erau pe moșia pentru 5100 franci. Asolementulă moșiei era: Anulă liu jașera. Anule 2-le secară. Anulă 3-le presă. Venitulă moșiei în 1849 era: Din cereale .... 1134. Totală 2184. Acestă venită nu aduce de cătă numai milă la suta capitalului angajată de 214,900 franci în cumperarea și esploatarea moșiei, cifra exactă a venitului ste lar,016 la sută. Pentru una la sută nimenu se determina a avansa capitalul ă seu, nici chiară aici în Francia unde capitalul ă ji financiară aduce 2 si 3 la setă pe ană, * * adică cu jumătate mai pucină de cătu ce aduce la noi dupe calculile statistice făcute de princinlă Nicolae Suțu. ^ Luăndă moșia în stăpînire, domnului , Bignon s’a apucată de făcută îmbunetățiri considerabile, și anume: 1. Uă împărțire noue a pămînturiloru 2. Desfundarea landeloră, spinelor și a lacuriloru necultivabile. 3. Uscarea milișteniloru. Drenajul ’ a costată 230 franci de hectare, și uscarea 35 franci totă de hectară. 4. Punerea de var in ogère (chaulage] 5. Amenajearea apeloră pentru înființarea de fănețe. 6. Culturi de fănețe artificiale pe ui mare întindere de pămintă. 7. Cultură de rădăcini furagere. 8. Plantarea de pomi roditori, d nuci, de castani, etc. 9. Introducerea unei rase de vite mai bine alese și mai bine îngrijite. 10. Scoterea apeloră pentru a ud . fănețele. 11. Reconstruirea rațională a aca ie *returiloru, avându in vedere salubritatea și economia. 12. Transformarea landelor, islh*,umbră în fănețe. 13. Întrebuințarea de mașini și instrumente agricole facêndö lucrurii bună și mai eftină, și in fines. [ mm 14. Incuragiarea și căutarea cu dreptate a intereseloră cultivatorilorfi meu teierî. 1a Relațiunele înființate de D. Bigno cu meteierii sunt vrednice de adus K.la cunoscința proprietarilor și arendașilorn noștri. Bată estradură condițiunilor d tn meteierii. 1. Desființarea a ori oe dare căti , proprietate afară de acea ce se plăti ’ sec Statului, adică de imposită. 2. D. Bignon este datoră a ocupa o totă cursulă anului șase ameni cu ^i« fa dintre meteieri. 3. Lucru ca și culturele de făcut pe moșie în fiăcare sesonu suntă de □bbătute și hotărîte de către proprietar HO cu meteriulă lui. 4. Proprietarulă dă varulă de pui în ogore și colonuiu se obligă a’lă că și a’lu împrăștia. Ingroșările, gunoiu și altele se plătescă jumetate de prprietari și jumetate de metereză. 5. Tóte productele scose de pe moșiă se împartă în doue, una pentru prorietare și una pentru colonă. 7. Tóte lucrările estraordinare ' CU facă cu consimțimântulă amândora părților", jur 8. Domnulă Bignon își opresce petru sine esclusivă direcțiunea și privigherea lucrărei moșiei. Cu aceste condițiuni de lucruri par și cu îmbunatățirile arîtate mai sus domnulă Bignon a înființată aspleme ,ru tulă următoră: Anulă 1. Rădăcini furajere și unide este trebuință facerea de laseră. fu* Anulă 2. Cereale de tomnă, grăă secara. 3/s și Regrnsă */. din întinderea totală asemănă 9 Anulă 3. Trifoiă pe 6 tumilorii de tomnă. Anulă 4. Trifoiă cosita și a după lăscută și apoi ruptă tomna tormie pentru a omorî pămîntulu. Anulă 5. Ovosă și ordă de primăvară. Resultatulu acestei culturi noue este în 1867, în cereale grău 810 hectolitre, ordă 214 — secară 286 — presă 896 — Totală 2206 hectolitre avândouă valore de 30,350 franci, în loca de 1134 ce se scotea în 1849. In furajuri fănață artificiale ..............................237,000 kilog. Idem rădăcini . . .450,000 — Idem fânața naturală . 250,000 — Totală 937,000 — Kilograme având uă valore de 17,925 fr. și anume cele d’finteie 5,925 f. celu d’alădouile 4,500 f. și celă d’ală treilea 7,500 f. In vite se află acumu pe moșie vite de 76,365 franci. Venitulă actuală ală moșiei este din cereale :... 30,350 franci. Din vite . . . 7,795 — Din sporulu s oră 8,310 — Totală 46,455 franci, în loc de 2184 ce erau In 1849. Capitanulă angajată în cumparmiterea și îmbunătățirea moșiei s’a suită la 356,525 franci, iară venitură fondată adică interesul capitalului este acusă de 6 la sută (6,45 cifra exactă) adică de șase ori mai mare decăt era în 1849. Pentru aceste însemnate lucrări de Bignon a luată marele premiu de onore din partea guvernului și uă mulime de alte premii și medalie de la deosebite societăți și comisii de agricultură. In pavilionul domnului Bignon din micula esposițiune universale din Paris, sunt respuse planurile economice ale moșiei, se găsi cumuta 1849 și cum si o ® gescaoij acumă In 1867, protretele vitelorâ de atunci si a celor» de astâzi, din cari specimenele vii in natură suntu de totä frumusețe alăturile pe cari le ține in scopnlu de a le agreșa fără a negligia lenă, cât» și vacile de lapte. La boii de lucru se ved tóte disposițiunile unui staule formată In scopul ă senetare! viteloru, a promptitudinii serviciului și a cur»t«ni«i viteloru. Pe uă masă mare sunt d espuse efantiliónele de grâu și de tóte cele 1—alte pânte ce cultivă ferma însocite de snopi atătfi de grâne c5teșii de plfvite furagere. Tote aceste suntu pecăti de bune pe atătu și de frumuse. Mai sunt în compartimentulă agricolă ală Franciei din paronia esposițiunei universale și alte ferme, precum» acea a Marchizului d’Harvincourt In departamentala Pas-de-Calais, acea a d lui comite Kergorlay, acea a d-lui Giot la Gherry,în departamentul Seineet-Marne Departamentulu Siene-et-Marne, are făcută în parcă o d esposițiune colectivă chiar o lingă purta de la schela militariă despre agricultura și articultura acelui departament șiterte, grajduri, staule, colecțiuni de tote feliile de producte, de plante, de vite, de mașini și instrumente de agricultură și specimenulu fermei domnului Giot, cu casele de locuință ale omenilor, cu cultură de sfecle, topinambură și porumbă în linii și in vite, cai, vaci, oi, păseri. Aici In fermă se vede unu staulu rotundă unde vacile sunt puse cu sapală spre centru care formasă estele lorn. Laptele vaciloru, de totu frumusețe, se vinde la visitatori în casa fermei. La grupa de gunoiu care și ea este rotundă și care se află lângă staulu se vede formarea gunoiului in condițiunile cele mai bune de umbră și de umedală. Gunoiulu este acoperita și udată cu un pompă ingeniose și comodă ce se află in mija locului grapei. Din Vite....................... 1050.