Romanulu, iunie 1867 (Anul 11)

1867-06-30

AN OL irt in ALU UN-9PRE-ț>ECELE VOIESCE ȘI VEI PUTE Cap. Dist. Pe aon..........................lei 128 — 152 Pe sefi­­iun!..................... » 64— 76 le trei luni................... » 32 — 38 pe ua lună..................... » 11 — — Unű­eseraplaru 24 par. Pentru Parisü pe trimestru fr. 20 Pentru Austria.................fior. 10 v. a. ADMINISTRAȚIUNEA, PARADIÜZ.C? noi». 1. — RED­ACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI 32. VINERI 30 IUNIU Și SAMBATA 1 IULIU 186­7. LUMINEZA­ TE ȘI VEI VI -------------­Abonamentele în Bucuresci Pasagiulü Romanii No. 1. — In districte la cores­­pondinții jianului și prin poștă. La Pa­ris la D. Daras-Hallegrain, mede l’an­­cienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administra­iune la d.T.Paleologu­l ANONCIDR1I. E / Linia de 30 litere........................1 11jfrț/ Inserțiuni și reclame, linia........5| rY­ Artid­ele trimise și nepublicate se vor­ arde. —­Redactorii respundetorii Eu­geniu Carada. PRIMARUL­ COMUNEI BUCURESCI După demisiunile date de unii din d-nii Consiliari ai acestei Comune, au remas și șose locuri vacante în consiliu, adică uă a treia parte din No. întregii ale Consiliărilor­, și prin urmare con­formă art. 32 din legea comunale, ur­­mezu a se face o­ nouă alegere spre complectarea acestoru vacanțe. Supu­ semnatulu dată, Primaru alu Comunei Bucuresci, în urma adresei cu No. 13075 ce am primită de la d. Mi­nistru de Interne în acesta cestiune și în temeiulu art. 32 din lege, invită pe toți d-nii Alegători Comunali înscriși în listele remase definitive ale anului cuvinte 1867, ca în fliua de Duminică la 16 iuliui viitorii, la 10 ore dimineața se se adune fle­care în localele sem­nate mai josu, spre a procede la ale­gerea celoru fose Consiliare, cu cari se se complecteze No. de 17 Membri ho­­tăriți pentru Municipalitatea Capitalei. l-iii. D-nii Alegători de Golórea Roșie, vor­ vota în sala Ospețului co­munale, unde va fi și biurourü princi­pale ală alegerei. 2. Cei din Colorea Galbenă, vor­ vota în focalulu Ministeriului Finance­­loru de pe strada Mogoșaia. 3. Cei din Colorea Verde, vor îi vota în sala Atheneului de lângă an­­treulă grădinei Cișmegiu­. 4. Cei din Colorea Albastră, voru vota in localululu scolei publice de bă­­eți din curtea bisericei Radu Vodă. 5. Cei din Colorea Negru, vom­ vota în localuln scolei de fete No. 4 (Casa d-lui Ștefanu Pancu) de pe­ strada Moșiloru săfi Târgu­ d’afară. Primarulă C. PANAIOT. No. 6908, 1867 Iuniu 26, probațiunea ce inspiră acastă lovire adusă civili­­sațiunei.— Aprobațiune. FLORENZA, 6 Iulie.— Camera discută legea eclesiastică. Ratazzi acceptă contra-proiectulă co­­ misiune­ cu reservă a face modificațiuni. PARIS, 8 Iulie.— M. S. a primită erî la Tui­­lerii pe principele Nicolae de Montenegro. Impe­­ratorele trece astă­zi un mare revistă militară la Champs Elisée. Sultanulu va pleca touî la Londra- Vice­regele Egyptului a sosită la Londra. VIENA, 8 Iulie. — împeratură va pleca la Paris la începutul­ lui Septem­bre. Sultanulă este acceptată la 21 Septembre și va sta la Viena și Pesta pînă la 26 Septembre. PARIS, 9 Iulie. — Mexico, 1 Iulie. — Sigură­­tatea personale a legațiunei francese care se află încă la Mexico nu inspiră nici uă temere. Ve­racruz a fostă ocupată la 27. Nici uă desordine între trupele străine. Ele au putută a se îmbarca fără a fi supărate. LONDRA, 9 Iulie.— Vice­regele Egyptului a avută uă recepțiune caldurosa. Se facă mari pre­parative pentru primirea Sultanului. Stanley res­­pun­­ând­ lui Layard a confirmată că „Arcadion“ a trasă asupra unei nave de resbelă turcesc­ o­­morîndă mai multe persone. SERVITXU TELEGRAFICII AKIA ROMANULU­K• LONDON, 8 Iulie. D. Layard a fost­ în­trebată în Camera Comunelor, de este ade­vărată cu batelula elenă Orcandia a trasă asupra batelului de reabelă turcescă.D. Stan­ley a respunsă că faptulă este esaptă dară nu-și pote esprime opiniunea pînă ce nu va cunoște pe acea­ a a Avocaților­ coronei. Vice-Regele egiptul«­ a sosită la Pala­tul» de la Windsor al­ reginei Engliterei. PARIS, 8 iulie. Proieptulă de lege înfă­­țișrată în cameră în privința creditului de 158 milione franci cheltuiți pentru urmările din causa Luxemburgului, a fost­ votată cu 136 voci contra 12. Măie se va începe dis­­cuțiunea bugetului ch­­eltuieliloră pe anul­ 1868. Thiers va vorbi. PARIS IO Julia. La Corpulă Legislatifa Thiers n­espusă ceatiunea mexicană. Blamamndu Între­prinderea Franciei, de­duce conchiderea că régimele personale trebue sc de louu la régimenül cu ună miniateriă responsabile care se reazrmă pe A­­dulre și inspirându-se împreună, în guvernarea loră, de opiniunea publică. Jules Favres <zice că trupele france se reîntor­­cându-se ară fi trebită se readucă pe Maximilian pentru că astă­ feră Francia se fiă apărată de sân­gele ce recade asupra iei. Ministrul­ Boucher res­­punn­ându <Jiie că Napoleone a rugată de două­zeci de ori pe Maximilian se părăsăscă Mexi­­culă,— Maximilian Insă nu voită. Monitoriulu­i zice că Imperatulă Napoleone a ordinată ca Lopez, trădătorulă lui Maximilian, se fiă ștersă numerasă oficiărilor. Legiune! de O­­nore. CONSTANTINOPOLE 9 Mill. Oficiale. — Omer-pasia a câștigată uă mare victorie, a luată cu asaltă posițiunile de pe munții Sfakia. Totă ținutulu supusă a depusă armele. CONSTANTINOPOLE 10 iulie. Luarea Sfa­­kiei este confirmată. —• Borneos și Zimbrakakis sunt­ blocați în nesce pescere. (Serviciul­ privată ală Monitorului). BERLIN, 6 Iulie— Regele a adresată uă scri­­sorră autografă de condoleanță Im­peratului Austriei. Curtea va lua doliuță pentru 4 septemănî. Regele va pleca astă-seră la Ems. PARIS, 6 Iulie.— Corpulă legislativă.— La în­­ceputul­ ședinței, președintele anunci findă mórtea lui Maximilian, ține a se manifesta pe fa­iă la­ Bucuresci TM Camerele, de la 1859 și pii’ acumu, au făcută multe legi, și guvernulu a­­solutu de la 2 Mai a prefăcutu­ multe din ele și le-a redecretatu, ș’a decre­­tatu încă multe altele proiectate dar și nelucrate încă de Camere. De unde insă vine că, tóte aceste legi conținu multe defepte? Causa negreșita nu pate fi reua voință a legiuitoriloru, candu vedemu că legile lor ii sunt­ greșite chiar­ din puntul­ de vedere din care legifera fiă­care. Asta­fele darii devine ínvederata că nu pate fi alta causa de­cât u isolarea în care erau legiuitorii. Lupta regimele personale Miniștrii faceau legile în cabinetulű loru, le desbateau între dânșii, sou și chiar­ în cerculi restrânsű a­i Consiliului de Statü și apoi, 8iipuindu-le la semnătura Capului Statului, le decretau. Lupta regimele constituționale, mi­niștrii făceau proiectele de legi. Se a­­duceafi în Cameră și deputații, împo­vărați de multe lucrări și une­ori si­liți de cerințele flilei, cercetau cu re­peziciune acele proiecte, se desbäteau cu răped­iciune, și le trimiteau la gu­­vernu care le promulga. Câudü unű guvernu și chiarű ua Cameră nu suntu ajutate de cunoș­­cințele teoretice și pratice ale tutu­­ror­, de intréga opiniune publică, de sicura d’aei decurgu doue rele. Unulu că legile ce voru face voru avea lip­suri, căci nu este data nimenui a avé atătea cunoscințe teoretice și pratice, nici atâta spiritu cătu totă lumea. Altulu că publiculu, nedesbaténdu elu ânsu-și acele proiecte de legi, căndu ele devin­ legi, le prime­­sce cu răcelă, cu nepăsare, și une­ori chiaru cu ură; căci omulu se te­me de cea-a ce nu cunosce, și nu se ’ncrede de catu în lucrările la cari, direptü séü indireptü a luatü élu en­­su­și parte. Spre a scăpa legile nós­­tre d’aceste doue mari rele, este de trebuință ca proiectele, mai nainte d’a deveni legi, mai nainte d’a se da în desbaterea Corpuriloru legiuitorie, mai nainte chiaru d’a se desbate de ensu­și consiliulu de Miniștrii, se se puie în desbaterea publicului. Asta­felö cel cari se dă ceva, prin teoriă sau prin prati­­că, se desbatu, gâsescu ce coprinde bunii și ce­rea fiă­care proiept si de lege, publică părerea loru; guvernule adună tóte opiniunile și, luminatu prin cunoscința și prin spiritulu tutulorö, presintă Adunării proiepte de legi, în tóte modurile mai bune. Deputații 0așii adunându opiniuniie tuturoru ș’a­­vendu ei ânșii timpu d’a studia fiă­care cestiune, potula^e legi cu multu mai puține defepteii publiculu, luându parte elű însu­și li acele legi, le cu­­nosce și le primesc apoi cu înțele­gere și cu iubire, a uă lucrare pro­­priă a sea. La noi mai nici unu ministru n’a procedată asta-felu pín’acuma și d’a­­cea­a și mai tóte ligile nóstre schio­­pătă pe unde­va di la ăniâia Z’ a punerei loru în lupăre. D. ministru de financie este cel c­­are portă sarcina cea mai grea, celu care are în mănere séle una din cele mai puterice teme­lie ele Statului, cela care are nevoie a face reformele cele mai mari, cele mai radicali și totü d’uădată cele mai giogoșie, ș’a le face curende­­ și bine. D. Vasescu, cunoscuidü tóte aceste, a și lucra la câte-va proiecte de legi, de cea mai mare însemnătate și este sin­­gurulu, de un ne ’așiălâmu, care mai nainte chiaru d'a le pune în delibe­rarea consiliului de miniștrii a voit, a le pune în desbatena publicului. Recunoscétori d-ui ministru de fi­nancie, atâta pentru acestă procedare cătQ și pentru c’a bine­voită a ne trimite să copiă din unele din aces­te însemnate proiecte, punem­ a-i supta ochii publicului proieptulu pen­tru „schimbarea contribuțiunii perso­nale într'uă contribuțiune de repar­­tițione.“ Imposituri personale ce platimü a^i este nedrepta și prin urmare vătămă­tori pentru toți și din tote punturile de privire. Cu modulu ce propune d. ministru, nu va mai plăti d’uă potri­vă cela săracă și cela avută; se va vede că după noulu proiectü contri­­buțiunea acesta se scade, pentru cei mai săraci pînă la 24 lei, și se urcă la masimumumű de 480 lei; asta­felu fiă care va plăti după putința sea; asta­­felu venitulu se va între­­pate pentru Stată, făr’a vetăma pe nimeni, și va fi unu venitu si curți, posib­il și fără re­­m­ășire. Dacă proiectul a d-lui ministru de finance are ceva lacune, séu greșiale, ocá­lu pușü în desbaterea publică, și Ziariele suntu la serviciulu tutuioru; se spue fiă care cea-a ce scie, și des­baterea aducêndu lumina greșialele, se voru îndrepta, lacunele se voru um­plea. De nu vomu voi se desbatemu, puindu fiă care în serviciulă publică cea­a ce scimă, prin teoriă sau prin practică, atunci celű pucina căndu le­gea nu va fi bună, culpa va fi a nós­­tră și numai a nostră. Spaciulă lipsindu-ne ațili spre a vor­bi despre soirile din afară, dămă­locă aci urmetórei sciri din întru, ce o da­­torime ^iariului din Iași Dreptatea. „Aspra la 7 ore, Domnitorul« a pri­mită u­ deputațiune compusă de 12 notabili cetățiani din Tatarași, înălți­mea Sea a arîtatu deputațiunel solici­tudinea ce are pentru poporulu ieșană și în special« pentru comercianții Ro­mani, cari suntă atătu de struncinați în posițiunea loră, și i-au anunciat­ că pentru suburbia Tatarașu— vechia vetra a comercialui romănescă din Iași — s’a hotărîtă se plătescă M. S. bezmănulu a­­nului acestuia, în cursul­ căruia va re­gula pe sema sea, și rescumpărarea ve­­cinică a bezmanarilor­ noștri Tătă­­rășeni. „Deputațiunea plină de bucurie atuul­­țămitu ferbinte domnitorului pentru a­­césta bună inspirațiune a irimei séle. „M. Lea a atinsă ĭntr’adevĕrut punc­­tulu simțitor» ală cestiunei economice a Iașiului. Împroprietărirea bezmănari­lor. Romani și colonisarea Iașului cu Romani pe locurile Statului, este, cre­­dem« cela mai puternică miijlocă spre a ridica acesta antică și ilustru muni­cipiu din căderea sea de astăzi. „Mărie Sea a luată inițiativa pe cătu Vau iertatu împrejurările­, acumu este rân­dul« deputațiloră ieșenî se propue Ca­merei unu proiectă de lege practică care se realiseze acastă ideie atătu de frumósa, și pe care pentru prima oră aă anuncist’o în Cameră unula dintre deputații noștri cel mai liberali și mai bine intenționați pentru înflorirea ur­bei lașului.“ Așia daru Domnule Româniloru nu numai c’a promisă că ia pe sema sea, adică că guvernulu va presintă Adu­nării unu proieptu de lege prin care se se dé dreptate și Romăniloru din suburbia Tătârașiu, s’așieze temelia ro­mânismului, în acea vechiă Capitală, de unde elu a fostu, de vre 30 de ani încóce, isgonitu în tóte modurile, dară âncă a plătită îndată din a­­verea sea și embaticulu locuitoriloru din Tătărași­. Intr’ună ană de ț­ile, Carolă I, a dato în bine­faceri totu lista civile, a dată âncă și din averea părintescă, a visitat­ România Intrega ș’a luptată spre a vindeca în câtă este prin putința omenésca totă felulă de suferințe și de rele ce a găsită aci, in acésta luptă a ’ntâmpinatu felurite pedice și ce este și mai durerosă că multe din acele pedice au venită din întru, și unele chiaru de la Senatu și de la Cameră. Suntemă și cum­ însă că virtutea, iubirea binelui ș’a Patriei su­­flăndu asupră-ne cu atăta tăriă de pe tronulu României, va risipi în curând feluriții nouri în cari fu înveluite și inimele și inteligința nóstra și ast­­­felű, redevenindu cea-a ce suntă prin natura loră, națiune și Domnă voră merge în viitoră pe acea­a­și cale, spre acea­a­și țintă și cu acea-a­și iubire și credință, înainta de către consiile comunale con­siliul­ județiană respectivă și de că­tre acesta Ministeriului de Finance. Dacă vr’m­ă contribuabilu se va crede năpăstuită prin tacsare, pate reclama, în termenă două lună la consiliulu ju­dețiană, care, va refera Prefecture­ re­­clamațiunile, spre a le cerceta și a rectifica clasificarea dacă se va găsi re­­clamațiunea întemeiată. Art. VII. Comunele sunt fi responsa­bile pentru regulata intrare a acestui im­­posito, pentru fie­care periodă de trei ani, după listele de recenseminte. Dacă spornicii, nu vomu acoperi la­cunele eventuale, comuna va repara­ lipsa asupra celoru-l-alți contribuabili în proporțiune cu darea loră. Art. VIII. Legea de urmărire se va aplica și pentru acestă impositu­ra pen­tru tóte cele-l-alte imposite la acel contribuabili ce nu vom­ achita acesta contribuțiune. Art. IX. Suntu esclușî din impositura­mobiliară: 1. Minorii de și voră avea împli­nită etatea de 18 ani dacă nu posedă uă avere proprie a loră séu mid’face proprii de esistințiă, și locuescă séu in casele părințiloră ori epitropiloru loră, séu ca școlari interni la unu In­­stitutu ori pensionată s’aă ca ucenici la stăpânii loră. 2. Servitorii cari locuescu la stă­pânii loru. 3 Infirmii admiși la Ospitale s’au alte așezăminte de bine-facere, precumu și acei cari trăiescă din adjutorulu mi­­leloru. 4. Văduvile sărace dacă n’au niciuă avere și nici unu mi-s’foce asiguratâ de esistințiă. 5. Militarii gradeloru de josu. 6. Preoții și călugării de ori-ce ritu. Disposițiunî generale și transitorii. Art. X. Acésta lege va fi pusă în aplicațiune de la 1 Ianuariu 1868. Art. XI. Tóte legile, Regulamentele și disposițiunile anteriore contrarii le­gei de faptă, suntă și rămână abrogate de la punerea ei în aplicațiune. PROIECTII DE LEGE. Pentru schimbarea contribuțiunei personale într'uă contribuțiune de repartițiune. Art. 1. Contribuțiunea de cantitate a­­rtă­ ș­i esistente suptă numire de per­sonale și de poduri și șosele, se înlo­cuesce printr’uă contribuțiune de re­­partițiune numită „darea mobiliară.“ Art. II. Perceperea impositului mo­biliară va începe de la ianuaria anului viitoră 1868, pînă atunci se va per­cepe impositura personală. Art. III. Contribuțiunea mobiliară, se va percepe de la toți locuitorii Ro­mâniei, ajunși în etatea de 18 ani, fără distincțiune de sediu și de naționali­tate, afară numai de cei escluși prin art. IX ală legei de fa­iă. Art. IV. Basa așed­ăre a impositului mobiliară este averea mișcstare, cal­culată în comunele urbane pe chiria lo­cuinței și în comunele rurale pe numerală viteloră. împărțirea se va face în comunele urbane în 8 clase, de la minimumă de 24 lei pină la maximumă de 480 lei, dare anuală, iară în comunele rurale in 5 clase, de la minimuma de 24 lei pînă la maximumă de 240 lei dare anuală. Art. V. Repartițiunea impositului se face pe districte, pe plăși pe comune și pe individ.­Art. VI. Recensemântului se face din 3 în 3 ani, spornicii în acestă inter­­vală servă spre acoperirea lacunelor c­ontemplatóre. Cu facerea recensămân­tului, sunt­ însărcinate consiliile comu­nale asistate de agenții fiscali. Rolurile s­au­ liste­i de recensementu, se vor­ Reproduce în urmatoarele linie după­­ l­ariulă din Paris la Presse: „Tulburările recente ce vă isbucnimu în Bulgaria, și cari mărturescu despre silințele emisarilor­ Ruși pentru a a­­gita țara, dau unu interesă de actuali­­­tate unei broșiure care a apărată a­­cumu suptă titlulă de: Propaganda ru­­sesca în Oriinte. încurcăturele și cal­culele machiavelismului muscălescu sunt date pe fa­ță în acea broșiură, ce ex­­plica de mai nainte pentru ca și cumu uă mișcare este neapărată în țerele unde nemulțămirile esistaă în realitate, însă exagerate forte multă de emisarii Ruși. Conchiderea autorelui, care pare a fi forte bine informată, este că, dacă puterile voiescă se ia cu d­ărîre în mănă interesele naționale ale Bulgari­­loru, aceștia cari se temu de despo­­tismulu Czarului, voră primi cu gră­bire concursul« protectore alu Euro­pe!. In casulă contrariu, uitarea sau părăsirea puterilor­, a Franciei ș’a En­­glitorei ar lăsa cămpulă deschisă intri­gii oru și acțiunea Rusiei.“ Iliariulu din Paris Epoca mai adauge următorele Iotă în astă cestiune: „Bulgaria se agită și curăndă vomă vedea mișcarea infundându-se asupra Serbiei și Muntenegrulă. Acumu este pensiunea pentru noi d’a semnala ci­­titoriloră nostrii uă broșiură ce a a­­părută acumă la Paris. Propaganda ru­­sesca în Oriunte.. Acésta broșiură ne a­­rată Rusia ca suficiulu acestei agitări,

Next