Romanulu, ianuarie 1868 (Anul 12)

1868-01-13

34 ö *_____________________ acasaacasacsaca \m 'wcasaa niiiü^iMraBBSBgga—1 ■* cu totu talentulu d-lui Vernescu, ar isbuti și domnialui celu puțină se fia ascultată, însă o nu voiă face-o, căci acuma fiindu la putere t: potu se dovedescu prin fapte de sunta séa nu a devodatu libertățiloră publice și națiunea va­­ aprețui mai bine faptele de câtu cuvintele. Póte, adăose d. ministru, că și eu ama­ere­ I­i dutu, că vrm­a Prefectu a trecutu peste li­­­­mitele ce-i suntu desemnate, am făcută’ o­ 1­servărî Prefectului, daru nu l’am destituitu, căci s’ar fi disă c’am cautatu se prejudeca cestiunea. Ascepta se ve pronunțiațî și ea se esecuta. Dacă am făcută bine veți spune-o dacă am făcută reă me veți da judecății sau me vei țî scula de pe aceste bance, și că me voi supune. Se închide discuțiunea și se primesce pro­punerea d-lui Gogălnicianu. Se pune în desbatere alegerea colegiului I de la Gabulă, alesă D. Celibidache. S’a a­­mănată, căci trei alegători aă protestată c’aă venită la 4 ore și nu li s’a mai permisă a vota. Se constată că acești­a aă venită după ce s’a fostă deschisă urna. Se pune la votă și se primășce cu 95 bile albe contra 2 negre. Se pune în desbate alegerea de la cole­­giulu II Gorjă făcută în persona d-lui Tache Moscu. Votanți 39, D. Moscu 20 voturi, însă ună biletă direa Costache Moscu, și cinci alegători aă disă c’acelă biletă privea pe frătele alesului. Toți alegătorii insă au de­clarată C’acelă biletă privia pe celă alesă, fiindă că ambii frați se numescă oficiale Gostache, sec­țiunea a dec­larată alegerea validă, dupe ore­­care mici desbaterî se pune la vot și se primesce. S’anunc­ă pentru mine desbaterea alegerii d-lui Epurianu ș’apoi alegerea biurouluî. ROMANU­LU 13 IANUARIU 1868 ■* Ședința de la 11 Ianuari, Discursurile d-loră Gogălnicianu și I. Brătianu. D. M. Cogălnicianu. D-loră, de­și suntă amă ală trecutului, dar totă am­âncă sânge în vine, și mai alesă căndă este se aperă uă cestiune dreptă. Am și că, d-loră, pa­siuni politice, și multe, dar pasiunile mele politice se oprescă acolo la ușe și incetăză căndă până piciorulă și iitr în acestă Ca­meră (aplause­) intrăndă aci, nu mai am pa­siuni politice, atunci mă îmbracă cu rolulă pe care lea descrică arătă de frumosă onor. D. Lahovari, am rolulă de judecătoră, și ju­decă dreptă pe amicii mei și mai alesă pe inamicii mei politici. In anulă trecută s’a combătută de aci (aretândă spre partea dreptă a Adunării) iar nu de aci (aretândă spre partea stângă) a­­legerea d-lui Stefan Golescu, a d-luî Brătianu a d luî­i Scotti j majoritatea. minorUatea Ia secțiuni se făcea prin mine, că am votată de bună alegerea d-lui Ștefan Golescu, pen­tru că cramă convinsă cum suntă și astă­ dî, că dăcă colegiulă ală 4-le, maî cu sămă ală judeciuluî Ilfov póte se fiă represintată mai bine, este numai de d-nu Ștefan Golescu care tóta viăța sea a jerfic’o pentru binele țereî. Dăcă anulă trecută am fostă pentru va­lidarea alegerilor, capitalii Bucurescî, este, că eramă convinsă din tóta inima că s’a vo­tată bine și dreptă pentru acești omeni cari am lucrată mai multă de cătă orî­ cine alții pentru luminarea orașului Bucurescî. Permi­­teți-mî acumă se fiu dreptă pentru nisce persóne cu cari ori de căte ori moara aflată cu d-loră pe aceste bance, mami fostă a­­mică și num votată împreună. Căndă voiă apera pe d-nu Iepurianu, fiți și cum­ că nu aperă opiniunele politice ale domnieî-săle. Piste pentru mine uă cestiune chiară de demnitate personală, ca să se nu ftă alăturea cu d-nu Iepurianu nici ca omă politică, nici ca amică personale. Asemenea, dăcă aperă pe d-na generală Piorescu, a­­peră pe alegetorii colegiului din Dîmbovița, carii, suntă încredințată că am alesă bine și cu deplină voie pe d-nu Florescu și că d-nu Florescu e celă pucină totă atătă de dreptă și adeverată espresiune liberă și indepen­­dinte a colegiului I din Dîmbovița precumă onorabilele d-nu Herder e espresiunea liberă și indipendinte a colegiului ală 4-le de la Bolgrad (aplause și rîsete.) Domniloră, s’a­disă, și cu dreptă cuvântă, că cu ocasiunea alegeiiloră nu se legiferază. Suntă legi organice, suntă și legi de inter­pretare ale acestora, dar cari, daca nu e­­siste, nu se legiferază intrm­ă modă inci­dentală cu ocasiunea cutării sau cutării a­­legeri. Așa­dar ce se face ? Se rostesce nu­mai asupra unei alegeri potrivită cu drep­tatea, potrivită cu legea cum sa interpre­tată în totă dăuna pînă la uă nouă lege. Domniloră. în anală trecută negreșită că au fostă alegeri libere, acesta e ună com­plimentă de dreptate și nu de ironiă; e uă mărturisire de dreptate pe care o facă mi­nisterului de atunci. Ei bine, în anulă tre­­cută ce a disă Camera, cândă s’a redută că legea electorale s’a interpretată de alegători și numai de alegători, întrună feră intrună judecia și intraliu­felui în altă judeciă. Etă ce a­drisă Camera prin președintele­ ei: » • • • Cătă pentru interpretările legei e­­­ lectorale, biuroula rege etc. etc.“ Etă,? d-loră, regula care a presidată la­­c verificările alegerilor­ din anulă trecută, po­­fti­trivită acestei regule ne­ama constituită, ne1 m ama însușită dreptulă de legislatori; potri­­­­vită acestei regule ama resturnatü ministe­­­­rie, și amă formată și sprijinită ministerie; h potrivită acestei regule amă făcută legi cari , dacă nu se observă, conducă pe călcătorii ja loră la pușcărie. jc Acumă se întrebă ce s’a făcută cu pro-1i­punerea Adunării de a se vota uă lege de a interpretare a legii electorale ? unde este re­­­­gulamentulă pe care Camera anului trecută e­ra reclamată și pînă la facerea cărui­a a­disă­­ că nu se póte esclude ună deputată prin­­ interpretare, și că interpretarea e numai a biuroului colegiului și a alegetorilor­? Nu f­nsistă. Apoi dacă nu există, pentru ce se­­ critică acestă modă de procedare? 1 Se zice că Adunarea actuale nu e ținută l­a urma după precedentele celei­l­alte Adu­­­­­­nări. Dar celă puțină veți încuviința, ca pen­­­­tru nisce bieți alegători, voturile Camerei se l­e­fiă voturi seriose și se le privăscă de lege , pînă la facerea altei legi care se le modi­­­­fice. Voi-vețî d-vóstra reă alegetoriloră, dăcă î chiară unu votă ală d-vóstră îlă voră privi , cu ună prestigiă, îlă voră privi cu supu­ 1 i­nere și ascultare? Așa­dar, în totu buna-credință am putută , se lucreze alegătorii colegiului din Dîmbo­­i­vița,, și cu atătă maî multă alegătorii cole­­­­giulu’'ântâiă. Acumă, s’a pusă Înainte de onor. D. Zeu­­­­ceanu vă cestiune seriosa. A­disă, așa e,­­ însă nu căndă este protestă, căci căndă este protestă, căndă vine m­ă omă și dice, dăca m’aî fi iesată pe mine se voteză, majoritatea ar fi fostă alta, atunci suntemă datori se ținemă sema de acelă protestă. Suntă și că alături cu D. Zeiceanu, însă declară că a nu există protestă la alegerea d-lui generală ^ Florescu. Cine protestă? Acela care e jignită în drep­­­­­­tura seă. Dară 3 4 alegători voteză.... Vă voce. Trei-deci și trei. D. Cogălnicianu. Aceștia votăză toți, și , în momentulă căndă se deschide urna, sau Ü mai bine dicândă, după ce se deschide urna , și se cunosce resultatul­ alegerii, vină 5. [1 nu alegători sosiți fără să­ vină cinci votanți, e cinci alegători cari aă votată și daă acestă protestă (citesce). " Acești domni cari au făcută protestulă, ii vădândă resultatulă votului se apucă și facă L­ protestulă. Ei bine, pentru ună momentă o așă fi in dreptă se dică că nu cunoscă a­­­­cestă protestu, eî att votatu îi peri și inde­­­­pendenți, și nu mai aveau pentru ce se pro­­s­­teste. Cu tote aceste, să facă întrebarea: [, de la 16 Decembre și pînă la 12 ianuarie , suntă 14 și cu 12 două­ decî și șăse de fi­dile; orî-ce poștă ar fi, orî-cătă de rea, cu e boi, cu animale încă și mai greaie, cu e­­­­­lefanți, totă încă ar fi avută timpă în a­­cestă intervală se vină m­ă protestă de la aceia cari n’am asistată la alegere? Venilea? Nu­ și mai cu semn căndă acei alegători •î suntă alegători de colegiulă­ântătă, principi, lî proprietari mari, baroni, ómeni cu mici’lace,­­ n-ar fi venită ei se­dică. Stați, ne-ațî împi­­e­dicată de la dreptulă nostru! Dară nimică, ă aă tăcută muți ca pesciî. Am vedută pe co­­­­loniștii de la Bolgradă, Greci și Bulgari, viindă și protestăndă alegerea d-luî Hăjdeu, jî și proprietarii mari din Dîmbovița aă tăcută, e n’aă protestată, și fiindă­ că ma protestată e nimeni, aidie se­­ protestămă noi! Apoi, drep­­u tate e acăsta, d-loră? Cestiune de verificare, fi­e acasta, s’aă de partidă? S’aă óre astă­ dî­i, voiți se se plătăscă capitalulă cu dobîndă, și âncă cu dobindă mare pentru păcatele și­­ strîmbătățile ce s’aă făcută de acolo (din drăptă)? Nu póte fi, d-loră, altă­ felă de­câtă bună , acestă alegere cândă nici umbră de protestă ă nu există. Cei cinci domni cari protestă !­ Cei cari aă votată, suntă d-ni. Manolescu,­­ Atanasiu, Brătescu, Caramanlîu și Cioranu ă protestă pentru 31 alegători absinți, o­­a­meni mari cari voiescă se tacă. — Dacă vr’uă­ dată trebue se se d­ă sămă că acei cari­i, tacă consimtă, astă dată și mai multă a­­c­easta póte se­ șî aibă lacă. Ve rogă, fiți drepți și luați sema u­ă lucru,­­ trecutulă este dovadă că ce dică e adevé­­­­­rată, și o dică pentru că s’a întinsă ces­­­tiunea de la verificarea alegerii d-lui Florescu,­­ la uă cestiune de partidă. Județul­ Dimbo­­­vița de la Constituanta pină astă­ dî mare re­­­presentantă ală colegiului ântâiă. Cum­ă se întâmplă monstruoșitatea acasta? doui ani pro­­­prietarii și omenii bogați din colegiulă ântâiă­­ ală districtului Dîmbovița mai avută repre­­ă sintantă în Adunare, și pentru ce? pentru că­­ totă-d’auna generaliulă Florescu a fostă can­­­didată, și totă-d’a­una avea șansele de a fi ă alesă.— Astă­felă, s’a întrebuințată totă ce­i putea se întrebuințeze ună altă partită pen­­­­tru ca generaliulă Florescu se nu se arăgă. ă Sciți, d-loră, că, pentru ca generaliulă Flo­rescu se nu fiă alesă anulă trecută, s’a cău­­­tată din Români pe celă mai ilustru ca se­­ i se opună concurinte, i s’a opusă Princi­pele Antoniu de Hohenzollern, ună­nume ,care nici vădată nu trebuia în țara nóstru se s fiă întrebuințată in lupte de partițî, — ună r nume înaintea căruia fie­care trebue se ne c plecămă, ca înaintea tatălui bunului nostru a Domnitoră. Eî bine, acestă nume s’a pusu în alegeri ca luptătoră contra d-lui generaliu I Florescu (Ol O!) Așa e, d-loră, și repetă de a trei ori că e așa. Nu numai arătă, verifi­­­­carea alegerii nu S’a făcută trei luni, pen­­­­­­tru ca colegiulă se remăsă vacantă, și toc­­­ mai pe urmă,­­după formarea noului minis­ 1 temță și recunoscerea sa, a venită și a spusă­­ că înălțimea Sa nu póte primi se lase­­ parlamentulă marii Germanie, pentru ca se­­ vină în parlamentulă nostru. 1 Acumă însă maî puteți dice d-vóstra că i generaliulă Florescu nu represintă colegiulă f­ântâiă ală orașiului Târgoscea? E, d-loră, <­uă nenorocire, dară generaliulă Florescu a­b­solută se-șî facă în Târgovisce­nă bună re- i­putațiune, prin îmbunătățirile făcute o­­rașiului a căpătată titluri la recunoscinția orășianiloră. Cumă, d-loră, nu’mî veți per­­­­mite d-vostră ca eă, de exemplu, se mă o­­cupă cu îmbunătățirile orașiului Huși pen­tru care am o deosebită afecțiune? Gene­­r­­ar­ulă Florescu a luată banii cari erau în budgetul­ anului 1865, destinați pen­tru navigabilitatea Prutului, și­­ î­n între­­­­buințată ca se rădice vechiulă paiață ală Domnilor­ Români, și se facă ună atelieră care se dea țeren tunuri, care se dea viață Tergoviștei, se­î dea comerciă, lucruri pen­tru cari chiară noi Iași ans’, dacă s’ar fi fă­cută la Iași, ’î­ amă fi fostă tórte recunos­­t j cetori. Eî bine, cumă puteți dice d-vóstra că ge­­­­neraliulă Florescu n’ar fi espresiunea reale ,i­e și complectă a judeciului Dâmbovița?..... Uă voce. A colegiului póte, vrei se didi ! D. M. Cogălnicianu. D-vóstră voiți se­ să­­ respingeți fiindă că baronii n’aă venită de la Viena? (aplause). Nu ve temeți, d-loră, de general sulă Florescu...... Voci. Nu, nu, ce ideiă! D. M. Cogălnicianu. Lăsați-să se viiă și între noi; temeți-ve­de ómenii și de ideiele a fi caii suntă afară din Adunare, (aplause). Me adreseză acumă la onor. Ministru. Toți acei cari avemă pretensiunea a ne califica­­ de liberali, după deosebitele temperamente, și deosebitele zone; de exemplu că aci între d-vostră suntă privită de retrogradă, suntă­­ privită ca uă rugină, eră în Moldova trecă­­i de democrată, am acolo amicii mei, am ve­­st­­ită în Cameră, am avută partitură meă, și am făcută pe viiă la putere ministerială acesta, acestii porvi­j d­e colii pucii­ii mi-lu veți recunosce- dară pentru ce anulă tre­cută v’amă dată concursulă meă? pentru ca se se Introducă in țară acea politică de îm­­păcare care singură numai póte se fiă te­melia cea mai statornică a tronului și a di­­nastiei Române (aplause.) Mă adreseză astă­ de la Ministeră și­ să rogă se precurme aceste pasiuni, aceste lupte, cari de la l6 Maiu 1­866 nu­­ trebue să se maî existe. Am venită cu­otărîrea .I se mé țtă, cumă elicea anulă trecută d. N. . Ionescu, în fracțiunea liberă și independinte; nu voiă fi omă de partită; voiă vota tóte legile; tóte legile bune, și in discursul­ tro­nului am găsită multe lucruri bune, dară ’ pentru acelea cari mi se voră părea că nu­­ suntă bune, voiă vota contra. Asia dară termină i­ipendă: nu fiți esclu­­­­sivi, nu fiți nedrepți; alegerea d-lui generaliă J Florescu e totă atătă de bună și sfântă ca și a d-vóstre, și nu vue temă de general culă Florescu: nici de d-lă Iepureanu căndă noi vomă fi aci și vomă fi drepți. D. P. Buescu. Onor. d. Cogălnicianu care ,j a făcută apelă la trecutulă seă, credă că iv prin acasta nu ne-a dată nouă m­ă blamă, a cari n’amă avută ocasiunile de care S’a bu­­st curată d. Cogălnicianu ca se ne potă vorbi și acumă de trecutulă seă. Recunoscă marile­­ și incontestabilile merite ale d-lui Cogălni­­­­cianu, dară recunoscă totă de uă dată și marile și gravele sale greșele (aplause). >ft D. Gogălnicianu a crisă că că, ca rapor­­,fi tatore­amă fostă in mare eróre căndă amă tâ­rzisa că protestulă s’a dată înainte de a se fi cunoscută rnsultatul­ alegerii. [ D. M. Cogălnicianu. Nu, că n’am ^isă așa. 5. D. P. Buescu. Onor. d. Gogălnicianu a­r (fisă că nu s’a făcută protestațiunea înainte , ci după proclamarea votului­ ei bine, pentru ca se ve dovedescă că nu este așa de voiă s- le citi procesulă verbale. Voci: Nu procesulă verbele; citesce pro­fi testulă. 1- D. Buescu. In procesulă-verbale e și pro­­i­­ă testulă (scomotă). Vevi: Destulă ! scimă procesulă-verbale e fi (scomotă). D. I. Florescu. Domniloră, am cerută t­ cuvântulă numai pentru uă simplă esplicațiune. L. Domniloră, urna s’a deschisă, s’a constatată la alegerea și lărțjiă după aceea că venită unii­­ din amicii mei se’mî spusă că suntă căți­va e din onorabilii alegători cari aă protestată, și­­ pentru ca se să ve convingă că a fostă așa e facă apelă chiară la onorabilele d. Buescu și’să rogă se ve spuiă ceea ce mi-a spusă t mie dincolo în cameră că protestulă S’a fă­­­­cută numai verbală și tăristă în urmă S’a­­ adusă la biurou. 1 C. I. Brătianu, ministru de interne.­­ Domniloră, se vede că în adeveră,­după cumă i­aă irisă unii din onorabilii domnii deputați, c mai mulți dintre noi, conduși de pasiune, nu o caută adeverulă in simplitatea lui, și do­­­­vadă de acesta suntă actele depuse la tri­­­­bună de care nu voiți se țineți socotală. Sciți f fórte bine, domniloră, că biuroală unui co-­­ legiu electorale este totă­dauna ală majori­­i­tății alegot­riloră; speră dară că și la co-­­­legiulă ântâiă ală judeciuluî Dâmbovița pre- i ședințele biuroului, cu toți secretarii și scru­­­­tatorii fiindă espresiunea acelui colegiu, nu s aă putută face ună procesă verbale care se nu fiă adeverată saă care ar fi cu totulă în contra alesului loră. Ni s’a spusă, domniloră, că pretestulă s’a 1 făcută verbală și înaintea deschideri urnei. Protestulă înscrisă s’a dată după închidere, căci de unda scriă acei alegători căndă a­­vea de gândă biuroulă se deschidă urna, ca se fi pregătită protestulă de mai ’nainte ? și cumă puteaă se proteste contra deschi­derii urnei mai inainte de a se fi deschisă ? Neapărată, domniloră, că după ce aă vo­tată toți alegători, unii aă i­isă se se des­chisă urna, oră alții aă pretinsă se se lase pînă a doua a zi; majoritatea a insistată și ce î­l­ aițî aă ifisă că protestază, și după ce urna s’a deschisă, pe cândă se constataă vo­turile, protestul ă s’a scrisă și apoi s’a de­pusă la biurcă; așa este și naturală și nici a putută fi altă­ felă. Acumă, domniloră, lămurindă acestă ces­tiune, viă se vă declară că că nu aveam ă de gândă se i­aă cuvântulă în acestă des­batere a alegerii d-lui generală Florescu, saă uiaî bine a colegiului ântâiă de Dâmbovița, precumă in nici uă altă alegere de catego­ria acesteia; dară onorabilele d. Cogălnicianu prin ore­ cari punturî ce­a atinsă în discur­sul ă scă m’a obligată se i­aă cuvântulă. Domniloră, suntă în cestiune operațiuni­le electoralei și circularia ministeriuluî de Interne, prin urmare a mea. Maî ’nainte însă de a intra în acestă materiă, se’mî permită domnulă Cogălnicianu ar spune că, daca în camera trecută d-niî Gheorghiu, Tăcu, N. Ionescu și alții au avută nevoiă se se afirme, se declare că suntă liberi și indipendințî, d. Cogălnicianu însă nu avea nici cum trebuință de a uă asemenea declarațiune, căci pentru d-sea, o sole totá lumea, nu póte fi de cătă­­ indipendinte, căci nici în interesulă d-lui nu erea se fiă altă feliă, încă uă cestiune voiă atinge înainte de a intra în materiă. D. Cogălnicianu a făcută uă­clusiune glu­­mață la alegerea d-lui Hejduță și a­disă că­­ d. Florescu este celă pucină totă arătă de , multă espresiunea colegiului anteră în Dâm­­­­bovița, pe cătă este d. Hăjdeă espresiunea­­ colegiului ală patrulea din Bolgrad. Dară, domniloră, dacă înbunătățirile de ’ cari­a vorbită d. Cogălnicianu și dhspulă cum S’aă făcută potă se dea titluri la su­­fragiele alegerilor, dintruă localitate, suntă și alte fapte, și alte merite, cari potă da­t titluri multă mai mari, și d. Hăjdeă are destule merite cari aă putută seă facă îna­intea alegâtoril or fi sei totă atâtea titluri, L cătă uă avută aici înaintea alegetoriloră loră. D. Cogălnicianu a mai făcută uă ilusiune indirectă, plină de fineță, precum ă este­­ ca­­­­pabile se o facă d-luî, ca ună rafinată în limba giulă parlamentară, a făcută uă alu­siune la alegerile actuale. D-luî a dish că face complimentă ministerială trecută pen­­­­tru alegerile ce s’aă făcută suptă acelă mi­­­­nisteriă. Domniloră, suntă doue moduri de ’ a blama: unulă directă, și altulă indirectă,­­ cu fineță, cu delicateță; acestă din urm­ă­­ modă ba întrebuințată d. Cogălnicianu ca se ’ blameze ministerială de adî, lăudăndu pe 1 celă trecută. Eă, domniloră, nu mâ daă în lături de­­ la respunderea mea, și d-vóstra puteți în ori 1 ce di, și chiară acumă verificăndă alegerile, i se desvoltațî purtatea mea în alegeri și se dicek* daca am făcută bine, saă se’mî di* 1 ceti călătoriă­ bună, daca nu înaintea Curteî de Casațiune, celă pucină afară dupe aceste­­­i bance. Domnulă Cogălnicianu, vorbindă de acestă­­ alegere, a căutată s’o pusă pe terămulă per­­­­sonaje. Nu putea d-luî nici uădată se facă uă apologiă mai mare d-luî Florescu de călă­­ dicândă că inimicii d-luî nu’î putea găsi ună rivală de cătă mergendă in ilustra fa­­­miliă de Hohenzollern, credă că d. Florescu va fi ingrații daca nu va mulțumi d-luî Co- 3­gălnicianu de uă asemeneai comparațiune. Dară se ve aduceți aminte, d-loră, că alegetorii L din Dâmbovița nu au fostă asia de ambițioși , precumă li crede d. Cogălnicianu, în cătă­i se’și dică că nu este demnă ca se’î repre­­[ sinte de cătă d. Florescu ca­ principele de i Hohenzollern; acei omeni au fostă maî ma­­i destî­­ieî­nă alesă unii burgesă, pe d. Ma­­i­­nolescu. i. Onor. d. Cogălnicianu a pusă acasta ces­tiune pe terămură personale și pe acela de partită, și a făcuta apelă la dreptatea ma­jorității de a nu se uita nici la persona d-luî Florescu nici la partitură cu care d-luî ar vota. Dară d. Cogălnicianu avea în acestă privință un­ esemplu nu mai departe de cătă de ieri, cu alegerea d-luî Rosnovanu, care, deși pînă acumă nu a avută să viață în­delungă politică, dară este scitită ca unul­ din cei mai tari ai partit­ului dreptei prin sentimente și prin tradițiunî chiară, și cu tóte acestea a’fî vedută că nu i s’a făcută cea mai mică dificultate, s’a proclamată în re­gulă și îndată asta precumă s’aă proclamată toți cei­lalțî din acea parte a adunării. Ai­da, d-k>ră, nu e uă cestiune de personă, nu e uă cestiune de partită, ci e uă ces­tiune de dreptate, e uă cestiune de principiă în care nu încape altă divergință decătă în modulă cumă înțelegă și aplică unii și alții acestă principiă. Se susține, suptă cuvân­tul­ de înfrățire, de toleranță, că ori­ce a­­l­egere, în orî ce colegiu, ori cum ar fi fă­cută, se o privimă ca bine făcută, cu alte cuvinte că cu orî­ce predă trebue se ad­­mitemă pe totă lumea In Cameră. Eî bine, d-loră, nu toți care suntă aleși se găsescă în acea­șî posițiune. Nu credeți, d-loră, că înfrățirea se face călcândă legile, și nu numai călcăndă legile, dar călcăndă drepturile cele mai sacre a­le națiunii repre­­sintate prin străini, căcî sciți bine, d-loră, scenele cari s’aă întâmplată in anulă trecută.. D. Dim. Ghica. Respectați voturile A­­dunării. D. Ion Brătianu, Ministru de Inter­ne. Respecte dă voturile Adunărei totă așa cum respecteză și legea; înse supuindu-me și uneia și alteia, nu potă se mé leapădă de convingerea mea, să’mî ștergă conștiința mea. Mă supusă și voturilor­ și legiloră, ânse convicțiunea mea o păstredă neatinsă. Așa dară, d-loră, cestiunea nu e daca d. Florescu trebue se fiă deputată sau nu; . căci d-luî póte se fiiă alesă prea bine âncă uă dată, așa pre­cum a disă d. Co­­­­gălnicanu, și că nu iué indoiescă despre a­­­­cestă, cestiunea e că orî cine va veni aici se viiă întrună modă în­câtă să nu se cal­­c­i­ce legea, se nu se calce ună principiă. D-loră, dicețî că se respectămă voturile Adunării; și că dică se le respectămă, dar se respectămă mai cu sumă legile. Eî bine, legea Electorale dice că se va ține pr­ 1­na deschisă până a doua­ di. Sc­ă că aă [ venită din onor. Deputați în secțiune și aă [ disă­ră atunci cândă numerală alegetoriloră [ e prea mare și nu potă pănă la 4 ore ter­mina operațiunea incepândă de la 10, atunc­i cea numai dice legea, se se continue lucra­rea pănă a doua di­ ânsă, d-loră, amă fostă , și că în Constituanta și în Comisiunea chiar­ă în care s’a descuiată acea lege, și amă fostă 3 cu uă respundere multă mai mare de­câtă . mulți dintre noi, fiindă­că mĕ aflamă in a­­i­cea vreme și ministru. Eî bine, nu a fostă în intențiunea legiuitorului că numai in casă * cândă numarală alegetoriloră ară fi prea­­ mare se se continue operațiunea până a doua­­. di. fiindă că pentru acestă casă existe că o altă disposițiune a legii cari­dice ca alege­­­­torii se se împartă în secțiuni și acesta se­­ scie forte bine, pentru că legea electorale nu­­ sa făcută nici la Paris nici la Constantino­­­­pole, ci s’a făcută in Bucurescî, de către­­ deputații Români și aleși libere de către na­­­­țiune; prin urmare de ómeni cari cunosceau , țara soră forte bine, și scriă că cineva po­­a­te se ajungă peste patru zile plecândă pen­­t­­­tru uă distanță de doua poște. O voce! Nu face nimică se plece mai­­ din vreme. D. I. Brătianu. Onor. D. Vernescu dice că 3 alegătorii să plece mai din vreme, ânsă le­­­­gea a fostă mai generosa de­câtă d-sa, căcî ț a determinată timpulă, ca se nu facă pe D- j­i­meni se plece cu prea multe dile înainte... O voce. Pentru ce? D. I. Brătianu. Acumă, domniloră, 3 ni î așa? se obiecta pentru ce legea a făcută Pentru că trebuia să fiă ună ter­­menă, și daca facemă această obiecțiune , atunci tóte terminile care se pună de lege î . nu ară mai avea cuvintulă de a fi. S’a­disă ieri că ară fi nedreptă se astep­­e te alegătorii localiî au venită m­ ântăia di pe aceia cari aă intârdiată. Dară domin­­ă soră, tocmai ca să nu fiă obligați alegă­­­toriî se plece, cumă a­disă d. Vernescu, cu i 3, 4 dăe înainte, tocmai de aceea legea a s­pusă terminulă de doue dăe, ca să potă­m toți ceî­l­alți veni la timpă, iară nu a per­i­­ de timpulă venindă cu trei düe m­ai ’nainte. Onor. d. Cogălnicanu, a­disă că dovada * ca termenulă acela nu e expu­cată în lege , este că i s’a dată o interpretațiune care nu ii se putea da de cătă Camerei și interpretarea a ce s’a dată întrună modă tacită de Camera 1 trecută, este că Camera a acceptată acele a­­­legeri de bune, citindu-ne totă de uă dată B și cuvintele rostite de președintele fostei Ca­­­mere. D-lară, se vedemă cari aă fostă ar­­­gumentele aduse atunci, și se ne încredin­­țăm­ă dacă nu adevĕrü cestiunea s’a pusă pe­­ terămură acesta și dacă Camera a dată m­ă

Next