Romanulu, ianuarie 1868 (Anul 12)
1868-01-13
34 ö *_____________________ acasaacasacsaca \m 'wcasaa niiiü^iMraBBSBgga—1 ■* cu totu talentulu d-lui Vernescu, ar isbuti și domnialui celu puțină se fia ascultată, însă o nu voiă face-o, căci acuma fiindu la putere t: potu se dovedescu prin fapte de sunta séa nu a devodatu libertățiloră publice și națiunea va aprețui mai bine faptele de câtu cuvintele. Póte, adăose d. ministru, că și eu amaere Ii dutu, că vrma Prefectu a trecutu peste limitele ce-i suntu desemnate, am făcută’ o 1servărî Prefectului, daru nu l’am destituitu, căci s’ar fi disă c’am cautatu se prejudeca cestiunea. Ascepta se ve pronunțiațî și ea se esecuta. Dacă am făcută bine veți spune-o dacă am făcută reă me veți da judecății sau me vei țî scula de pe aceste bance, și că me voi supune. Se închide discuțiunea și se primesce propunerea d-lui Gogălnicianu. Se pune în desbatere alegerea colegiului I de la Gabulă, alesă D. Celibidache. S’a amănată, căci trei alegători aă protestată c’aă venită la 4 ore și nu li s’a mai permisă a vota. Se constată că aceștia aă venită după ce s’a fostă deschisă urna. Se pune la votă și se primășce cu 95 bile albe contra 2 negre. Se pune în desbate alegerea de la colegiulu II Gorjă făcută în persona d-lui Tache Moscu. Votanți 39, D. Moscu 20 voturi, însă ună biletă direa Costache Moscu, și cinci alegători aă disă c’acelă biletă privea pe frătele alesului. Toți alegătorii insă au declarată C’acelă biletă privia pe celă alesă, fiindă că ambii frați se numescă oficiale Gostache, secțiunea a declarată alegerea validă, dupe orecare mici desbaterî se pune la vot și se primesce. S’anuncă pentru mine desbaterea alegerii d-lui Epurianu ș’apoi alegerea biurouluî. ROMANULU 13 IANUARIU 1868 ■* Ședința de la 11 Ianuari, Discursurile d-loră Gogălnicianu și I. Brătianu. D. M. Cogălnicianu. D-loră, deși suntă amă ală trecutului, dar totă amâncă sânge în vine, și mai alesă căndă este se aperă uă cestiune dreptă. Am și că, d-loră, pasiuni politice, și multe, dar pasiunile mele politice se oprescă acolo la ușe și incetăză căndă până piciorulă și iitr în acestă Cameră (aplause) intrăndă aci, nu mai am pasiuni politice, atunci mă îmbracă cu rolulă pe care lea descrică arătă de frumosă onor. D. Lahovari, am rolulă de judecătoră, și judecă dreptă pe amicii mei și mai alesă pe inamicii mei politici. In anulă trecută s’a combătută de aci (aretândă spre partea dreptă a Adunării) iar nu de aci (aretândă spre partea stângă) alegerea d-lui Stefan Golescu, a d-luî Brătianu a d luîi Scotti j majoritatea. minorUatea Ia secțiuni se făcea prin mine, că am votată de bună alegerea d-lui Ștefan Golescu, pentru că cramă convinsă cum suntă și astă dî, că dăcă colegiulă ală 4-le, maî cu sămă ală judeciuluî Ilfov póte se fiă represintată mai bine, este numai de d-nu Ștefan Golescu care tóta viăța sea a jerfic’o pentru binele țereî. Dăcă anulă trecută am fostă pentru validarea alegerilor, capitalii Bucurescî, este, că eramă convinsă din tóta inima că s’a votată bine și dreptă pentru acești omeni cari am lucrată mai multă de cătă orî cine alții pentru luminarea orașului Bucurescî. Permiteți-mî acumă se fiu dreptă pentru nisce persóne cu cari ori de căte ori moara aflată cu d-loră pe aceste bance, mami fostă amică și num votată împreună. Căndă voiă apera pe d-nu Iepurianu, fiți și cum că nu aperă opiniunele politice ale domnieî-săle. Piste pentru mine uă cestiune chiară de demnitate personală, ca să se nu ftă alăturea cu d-nu Iepurianu nici ca omă politică, nici ca amică personale. Asemenea, dăcă aperă pe d-na generală Piorescu, aperă pe alegetorii colegiului din Dîmbovița, carii, suntă încredințată că am alesă bine și cu deplină voie pe d-nu Florescu și că d-nu Florescu e celă pucină totă atătă de dreptă și adeverată espresiune liberă și independinte a colegiului I din Dîmbovița precumă onorabilele d-nu Herder e espresiunea liberă și indipendinte a colegiului ală 4-le de la Bolgrad (aplause și rîsete.) Domniloră, s’adisă, și cu dreptă cuvântă, că cu ocasiunea alegeiiloră nu se legiferază. Suntă legi organice, suntă și legi de interpretare ale acestora, dar cari, daca nu esiste, nu se legiferază intrmă modă incidentală cu ocasiunea cutării sau cutării alegeri. Așadar ce se face ? Se rostesce numai asupra unei alegeri potrivită cu dreptatea, potrivită cu legea cum sa interpretată în totă dăuna pînă la uă nouă lege. Domniloră. în anală trecută negreșită că au fostă alegeri libere, acesta e ună complimentă de dreptate și nu de ironiă; e uă mărturisire de dreptate pe care o facă ministerului de atunci. Ei bine, în anulă trecută ce a disă Camera, cândă s’a redută că legea electorale s’a interpretată de alegători și numai de alegători, întrună feră intrună judecia și intraliufelui în altă judeciă. Etă ce adrisă Camera prin președintele ei: » • • • Cătă pentru interpretările legei e lectorale, biuroula rege etc. etc.“ Etă,? d-loră, regula care a presidată lac verificările alegerilor din anulă trecută, poftitrivită acestei regule neama constituită, ne1 m ama însușită dreptulă de legislatori; potrivită acestei regule ama resturnatü ministerie, și amă formată și sprijinită ministerie; h potrivită acestei regule amă făcută legi cari , dacă nu se observă, conducă pe călcătorii ja loră la pușcărie. jc Acumă se întrebă ce s’a făcută cu pro-1ipunerea Adunării de a se vota uă lege de a interpretare a legii electorale ? unde este regulamentulă pe care Camera anului trecută era reclamată și pînă la facerea căruia adisă că nu se póte esclude ună deputată prin interpretare, și că interpretarea e numai a biuroului colegiului și a alegetorilor? Nu fnsistă. Apoi dacă nu există, pentru ce se critică acestă modă de procedare? 1 Se zice că Adunarea actuale nu e ținută la urma după precedentele celeilalte Adunări. Dar celă puțină veți încuviința, ca pentru nisce bieți alegători, voturile Camerei se lefiă voturi seriose și se le privăscă de lege , pînă la facerea altei legi care se le modifice. Voi-vețî d-vóstra reă alegetoriloră, dăcă î chiară unu votă ală d-vóstră îlă voră privi , cu ună prestigiă, îlă voră privi cu supu 1 inere și ascultare? Așadar, în totu buna-credință am putută , se lucreze alegătorii colegiului din Dîmboivița,, și cu atătă maî multă alegătorii colegiulu’'ântâiă. Acumă, s’a pusă Înainte de onor. D. Zeuceanu vă cestiune seriosa. Adisă, așa e, însă nu căndă este protestă, căci căndă este protestă, căndă vine mă omă și dice, dăca m’aî fi iesată pe mine se voteză, majoritatea ar fi fostă alta, atunci suntemă datori se ținemă sema de acelă protestă. Suntă și că alături cu D. Zeiceanu, însă declară că a nu există protestă la alegerea d-lui generală ^ Florescu. Cine protestă? Acela care e jignită în dreptura seă. Dară 3 4 alegători voteză.... Vă voce. Trei-deci și trei. D. Cogălnicianu. Aceștia votăză toți, și , în momentulă căndă se deschide urna, sau Ü mai bine dicândă, după ce se deschide urna , și se cunosce resultatul alegerii, vină 5. [1 nu alegători sosiți fără să vină cinci votanți, e cinci alegători cari aă votată și daă acestă protestă (citesce). " Acești domni cari au făcută protestulă, ii vădândă resultatulă votului se apucă și facă L protestulă. Ei bine, pentru ună momentă o așă fi in dreptă se dică că nu cunoscă acestă protestu, eî att votatu îi peri și independenți, și nu mai aveau pentru ce se prosteste. Cu tote aceste, să facă întrebarea: [, de la 16 Decembre și pînă la 12 ianuarie , suntă 14 și cu 12 două decî și șăse de fidile; orî-ce poștă ar fi, orî-cătă de rea, cu e boi, cu animale încă și mai greaie, cu elefanți, totă încă ar fi avută timpă în acestă intervală se vină mă protestă de la aceia cari n’am asistată la alegere? Venilea? Nu și mai cu semn căndă acei alegători •î suntă alegători de colegiulăântătă, principi, lî proprietari mari, baroni, ómeni cu mici’lace, n-ar fi venită ei sedică. Stați, ne-ațî împiedicată de la dreptulă nostru! Dară nimică, ă aă tăcută muți ca pesciî. Am vedută pe coloniștii de la Bolgradă, Greci și Bulgari, viindă și protestăndă alegerea d-luî Hăjdeu, jî și proprietarii mari din Dîmbovița aă tăcută, e n’aă protestată, și fiindă că ma protestată e nimeni, aidie se protestămă noi! Apoi, drepu tate e acăsta, d-loră? Cestiune de verificare, fie acasta, s’aă de partidă? S’aă óre astă dîi, voiți se se plătăscă capitalulă cu dobîndă, și âncă cu dobindă mare pentru păcatele și strîmbătățile ce s’aă făcută de acolo (din drăptă)? Nu póte fi, d-loră, altă felă decâtă bună , acestă alegere cândă nici umbră de protestă ă nu există. Cei cinci domni cari protestă ! Cei cari aă votată, suntă d-ni. Manolescu, Atanasiu, Brătescu, Caramanlîu și Cioranu ă protestă pentru 31 alegători absinți, oameni mari cari voiescă se tacă. — Dacă vr’uă dată trebue se se dă sămă că acei carii, tacă consimtă, astă dată și mai multă aceasta póte se șî aibă lacă. Ve rogă, fiți drepți și luați sema uă lucru, trecutulă este dovadă că ce dică e adevérată, și o dică pentru că s’a întinsă cestiunea de la verificarea alegerii d-lui Florescu, la uă cestiune de partidă. Județul Dimbovița de la Constituanta pină astă dî mare representantă ală colegiului ântâiă. Cumă se întâmplă monstruoșitatea acasta? doui ani proprietarii și omenii bogați din colegiulă ântâiă ală districtului Dîmbovița mai avută repreă sintantă în Adunare, și pentru ce? pentru că totă-d’auna generaliulă Florescu a fostă candidată, și totă-d’auna avea șansele de a fi ă alesă.— Astăfelă, s’a întrebuințată totă cei putea se întrebuințeze ună altă partită pentru ca generaliulă Florescu se nu se arăgă. ă Sciți, d-loră, că, pentru ca generaliulă Florescu se nu fiă alesă anulă trecută, s’a căutată din Români pe celă mai ilustru ca se i se opună concurinte, i s’a opusă Principele Antoniu de Hohenzollern, unănume ,care nici vădată nu trebuia în țara nóstru se s fiă întrebuințată in lupte de partițî, — ună r nume înaintea căruia fiecare trebue se ne c plecămă, ca înaintea tatălui bunului nostru a Domnitoră. Eî bine, acestă nume s’a pusu în alegeri ca luptătoră contra d-lui generaliu I Florescu (Ol O!) Așa e, d-loră, și repetă de a trei ori că e așa. Nu numai arătă, verificarea alegerii nu S’a făcută trei luni, pentru ca colegiulă se remăsă vacantă, și toc mai pe urmă,după formarea noului minis 1 temță și recunoscerea sa, a venită și a spusă că înălțimea Sa nu póte primi se lase parlamentulă marii Germanie, pentru ca se vină în parlamentulă nostru. 1 Acumă însă maî puteți dice d-vóstra că i generaliulă Florescu nu represintă colegiulă fântâiă ală orașiului Târgoscea? E, d-loră, <uă nenorocire, dară generaliulă Florescu absolută se-șî facă în Târgoviscenă bună re- iputațiune, prin îmbunătățirile făcute orașiului a căpătată titluri la recunoscinția orășianiloră. Cumă, d-loră, nu’mî veți permite d-vostră ca eă, de exemplu, se mă ocupă cu îmbunătățirile orașiului Huși pentru care am o deosebită afecțiune? Generarulă Florescu a luată banii cari erau în budgetul anului 1865, destinați pentru navigabilitatea Prutului, și în întrebuințată ca se rădice vechiulă paiață ală Domnilor Români, și se facă ună atelieră care se dea țeren tunuri, care se dea viață Tergoviștei, seî dea comerciă, lucruri pentru cari chiară noi Iași ans’, dacă s’ar fi făcută la Iași, ’î amă fi fostă tórte recunost j cetori. Eî bine, cumă puteți dice d-vóstra că generaliulă Florescu n’ar fi espresiunea reale ,ie și complectă a judeciului Dâmbovița?..... Uă voce. A colegiului póte, vrei se didi ! D. M. Cogălnicianu. D-vóstră voiți se să respingeți fiindă că baronii n’aă venită de la Viena? (aplause). Nu ve temeți, d-loră, de general sulă Florescu...... Voci. Nu, nu, ce ideiă! D. M. Cogălnicianu. Lăsați-să se viiă și între noi; temeți-vede ómenii și de ideiele a fi caii suntă afară din Adunare, (aplause). Me adreseză acumă la onor. Ministru. Toți acei cari avemă pretensiunea a ne califica de liberali, după deosebitele temperamente, și deosebitele zone; de exemplu că aci între d-vostră suntă privită de retrogradă, suntă privită ca uă rugină, eră în Moldova trecăi de democrată, am acolo amicii mei, am vestită în Cameră, am avută partitură meă, și am făcută pe viiă la putere ministerială acesta, acestii porvij de colii puciiii mi-lu veți recunosce- dară pentru ce anulă trecută v’amă dată concursulă meă? pentru ca se se Introducă in țară acea politică de împăcare care singură numai póte se fiă temelia cea mai statornică a tronului și a dinastiei Române (aplause.) Mă adreseză astă de la Ministeră și să rogă se precurme aceste pasiuni, aceste lupte, cari de la l6 Maiu 1866 nu trebue să se maî existe. Am venită cuotărîrea .I se mé țtă, cumă elicea anulă trecută d. N. . Ionescu, în fracțiunea liberă și independinte; nu voiă fi omă de partită; voiă vota tóte legile; tóte legile bune, și in discursul tronului am găsită multe lucruri bune, dară ’ pentru acelea cari mi se voră părea că nu suntă bune, voiă vota contra. Asia dară termină iipendă: nu fiți esclusivi, nu fiți nedrepți; alegerea d-lui generaliă J Florescu e totă atătă de bună și sfântă ca și a d-vóstre, și nu vue temă de general culă Florescu: nici de d-lă Iepureanu căndă noi vomă fi aci și vomă fi drepți. D. P. Buescu. Onor. d. Cogălnicianu care ,j a făcută apelă la trecutulă seă, credă că iv prin acasta nu ne-a dată nouă mă blamă, a cari n’amă avută ocasiunile de care S’a bust curată d. Cogălnicianu ca se ne potă vorbi și acumă de trecutulă seă. Recunoscă marile și incontestabilile merite ale d-lui Cogălnicianu, dară recunoscă totă de uă dată și marile și gravele sale greșele (aplause). >ft D. Gogălnicianu a crisă că că, ca rapor,fi tatoreamă fostă in mare eróre căndă amă târzisa că protestulă s’a dată înainte de a se fi cunoscută rnsultatul alegerii. [ D. M. Cogălnicianu. Nu, că n’am ^isă așa. 5. D. P. Buescu. Onor. d. Gogălnicianu ar (fisă că nu s’a făcută protestațiunea înainte , ci după proclamarea votului ei bine, pentru ca se ve dovedescă că nu este așa de voiă s- le citi procesulă verbale. Voci: Nu procesulă verbele; citesce profi testulă. 1- D. Buescu. In procesulă-verbale e și proiă testulă (scomotă). Vevi: Destulă ! scimă procesulă-verbale e fi (scomotă). D. I. Florescu. Domniloră, am cerută t cuvântulă numai pentru uă simplă esplicațiune. L. Domniloră, urna s’a deschisă, s’a constatată la alegerea și lărțjiă după aceea că venită unii din amicii mei se’mî spusă că suntă cățiva e din onorabilii alegători cari aă protestată, și pentru ca se să ve convingă că a fostă așa e facă apelă chiară la onorabilele d. Buescu și’să rogă se ve spuiă ceea ce mi-a spusă t mie dincolo în cameră că protestulă S’a făcută numai verbală și tăristă în urmă S’a adusă la biurou. 1 C. I. Brătianu, ministru de interne. Domniloră, se vede că în adeveră,după cumă iaă irisă unii din onorabilii domnii deputați, c mai mulți dintre noi, conduși de pasiune, nu o caută adeverulă in simplitatea lui, și dovadă de acesta suntă actele depuse la tribună de care nu voiți se țineți socotală. Sciți f fórte bine, domniloră, că biuroală unui co- legiu electorale este totădauna ală majoriității alegotriloră; speră dară că și la co-legiulă ântâiă ală judeciuluî Dâmbovița pre- i ședințele biuroului, cu toți secretarii și scrutatorii fiindă espresiunea acelui colegiu, nu s aă putută face ună procesă verbale care se nu fiă adeverată saă care ar fi cu totulă în contra alesului loră. Ni s’a spusă, domniloră, că pretestulă s’a 1 făcută verbală și înaintea deschideri urnei. Protestulă înscrisă s’a dată după închidere, căci de unda scriă acei alegători căndă avea de gândă biuroulă se deschidă urna, ca se fi pregătită protestulă de mai ’nainte ? și cumă puteaă se proteste contra deschiderii urnei mai inainte de a se fi deschisă ? Neapărată, domniloră, că după ce aă votată toți alegători, unii aă iisă se se deschisă urna, oră alții aă pretinsă se se lase pînă a doua a zi; majoritatea a insistată și ce îl aițî aă ifisă că protestază, și după ce urna s’a deschisă, pe cândă se constataă voturile, protestul ă s’a scrisă și apoi s’a depusă la biurcă; așa este și naturală și nici a putută fi altă felă. Acumă, domniloră, lămurindă acestă cestiune, viă se vă declară că că nu aveam ă de gândă se iaă cuvântulă în acestă desbatere a alegerii d-lui generală Florescu, saă uiaî bine a colegiului ântâiă de Dâmbovița, precumă in nici uă altă alegere de categoria acesteia; dară onorabilele d. Cogălnicianu prin ore cari punturî cea atinsă în discursul ă scă m’a obligată se iaă cuvântulă. Domniloră, suntă în cestiune operațiunile electoralei și circularia ministeriuluî de Interne, prin urmare a mea. Maî ’nainte însă de a intra în acestă materiă, se’mî permită domnulă Cogălnicianu ar spune că, daca în camera trecută d-niî Gheorghiu, Tăcu, N. Ionescu și alții au avută nevoiă se se afirme, se declare că suntă liberi și indipendințî, d. Cogălnicianu însă nu avea nici cum trebuință de a uă asemenea declarațiune, căci pentru d-sea, o sole totá lumea, nu póte fi de cătă indipendinte, căci nici în interesulă d-lui nu erea se fiă altă feliă, încă uă cestiune voiă atinge înainte de a intra în materiă. D. Cogălnicianu a făcută uăclusiune glumață la alegerea d-lui Hejduță și adisă că d. Florescu este celă pucină totă arătă de , multă espresiunea colegiului anteră în Dâmbovița, pe cătă este d. Hăjdeă espresiunea colegiului ală patrulea din Bolgrad. Dară, domniloră, dacă înbunătățirile de ’ caria vorbită d. Cogălnicianu și dhspulă cum S’aă făcută potă se dea titluri la sufragiele alegerilor, dintruă localitate, suntă și alte fapte, și alte merite, cari potă dat titluri multă mai mari, și d. Hăjdeă are destule merite cari aă putută seă facă înaintea alegâtoril or fi sei totă atâtea titluri, L cătă uă avută aici înaintea alegetoriloră loră. D. Cogălnicianu a mai făcută uă ilusiune indirectă, plină de fineță, precum ă este capabile se o facă d-luî, ca ună rafinată în limba giulă parlamentară, a făcută uă alusiune la alegerile actuale. D-luî a dish că face complimentă ministerială trecută pentru alegerile ce s’aă făcută suptă acelă ministeriă. Domniloră, suntă doue moduri de ’ a blama: unulă directă, și altulă indirectă, cu fineță, cu delicateță; acestă din urmă modă ba întrebuințată d. Cogălnicianu ca se ’ blameze ministerială de adî, lăudăndu pe 1 celă trecută. Eă, domniloră, nu mâ daă în lături de la respunderea mea, și d-vóstra puteți în ori 1 ce di, și chiară acumă verificăndă alegerile, i se desvoltațî purtatea mea în alegeri și se dicek* daca am făcută bine, saă se’mî di* 1 ceti călătoriă bună, daca nu înaintea Curteî de Casațiune, celă pucină afară dupe acestei bance. Domnulă Cogălnicianu, vorbindă de acestă alegere, a căutată s’o pusă pe terămulă personaje. Nu putea d-luî nici uădată se facă uă apologiă mai mare d-luî Florescu de călă dicândă că inimicii d-luî nu’î putea găsi ună rivală de cătă mergendă in ilustra familiă de Hohenzollern, credă că d. Florescu va fi ingrații daca nu va mulțumi d-luî Co- 3gălnicianu de uă asemeneai comparațiune. Dară se ve aduceți aminte, d-loră, că alegetorii L din Dâmbovița nu au fostă asia de ambițioși , precumă li crede d. Cogălnicianu, în cătăi se’și dică că nu este demnă ca se’î repre[ sinte de cătă d. Florescu ca principele de i Hohenzollern; acei omeni au fostă maî mai destîieînă alesă unii burgesă, pe d. Mainolescu. i. Onor. d. Cogălnicianu a pusă acasta cestiune pe terămură personale și pe acela de partită, și a făcuta apelă la dreptatea majorității de a nu se uita nici la persona d-luî Florescu nici la partitură cu care d-luî ar vota. Dară d. Cogălnicianu avea în acestă privință un esemplu nu mai departe de cătă de ieri, cu alegerea d-luî Rosnovanu, care, deși pînă acumă nu a avută să viață îndelungă politică, dară este scitită ca unul din cei mai tari ai partitului dreptei prin sentimente și prin tradițiunî chiară, și cu tóte acestea a’fî vedută că nu i s’a făcută cea mai mică dificultate, s’a proclamată în regulă și îndată asta precumă s’aă proclamată toți ceilalțî din acea parte a adunării. Aida, d-k>ră, nu e uă cestiune de personă, nu e uă cestiune de partită, ci e uă cestiune de dreptate, e uă cestiune de principiă în care nu încape altă divergință decătă în modulă cumă înțelegă și aplică unii și alții acestă principiă. Se susține, suptă cuvântul de înfrățire, de toleranță, că orice alegere, în orî ce colegiu, ori cum ar fi făcută, se o privimă ca bine făcută, cu alte cuvinte că cu orîce predă trebue se admitemă pe totă lumea In Cameră. Eî bine, d-loră, nu toți care suntă aleși se găsescă în aceașî posițiune. Nu credeți, d-loră, că înfrățirea se face călcândă legile, și nu numai călcăndă legile, dar călcăndă drepturile cele mai sacre ale națiunii represintate prin străini, căcî sciți bine, d-loră, scenele cari s’aă întâmplată in anulă trecută.. D. Dim. Ghica. Respectați voturile Adunării. D. Ion Brătianu, Ministru de Interne. Respecte dă voturile Adunărei totă așa cum respecteză și legea; înse supuindu-me și uneia și alteia, nu potă se mé leapădă de convingerea mea, să’mî ștergă conștiința mea. Mă supusă și voturilor și legiloră, ânse convicțiunea mea o păstredă neatinsă. Așa dară, d-loră, cestiunea nu e daca d. Florescu trebue se fiă deputată sau nu; . căci d-luî póte se fiiă alesă prea bine âncă uă dată, așa precum a disă d. Cogălnicanu, și că nu iué indoiescă despre acestă, cestiunea e că orî cine va veni aici se viiă întrună modă încâtă să nu se calcice legea, se nu se calce ună principiă. D-loră, dicețî că se respectămă voturile Adunării; și că dică se le respectămă, dar se respectămă mai cu sumă legile. Eî bine, legea Electorale dice că se va ține pr 1na deschisă până a doua di. Scă că aă [ venită din onor. Deputați în secțiune și aă [ disără atunci cândă numerală alegetoriloră [ e prea mare și nu potă pănă la 4 ore termina operațiunea incepândă de la 10, atunci cea numai dice legea, se se continue lucrarea pănă a doua di ânsă, d-loră, amă fostă , și că în Constituanta și în Comisiunea chiară în care s’a descuiată acea lege, și amă fostă 3 cu uă respundere multă mai mare decâtă . mulți dintre noi, fiindăcă mĕ aflamă in aicea vreme și ministru. Eî bine, nu a fostă în intențiunea legiuitorului că numai in casă * cândă numarală alegetoriloră ară fi prea mare se se continue operațiunea până a doua. di. fiindă că pentru acestă casă existe că o altă disposițiune a legii caridice ca alegetorii se se împartă în secțiuni și acesta se scie forte bine, pentru că legea electorale nu sa făcută nici la Paris nici la Constantinopole, ci s’a făcută in Bucurescî, de către deputații Români și aleși libere de către națiune; prin urmare de ómeni cari cunosceau , țara soră forte bine, și scriă că cineva poate se ajungă peste patru zile plecândă penttru uă distanță de doua poște. O voce! Nu face nimică se plece mai din vreme. D. I. Brătianu. Onor. D. Vernescu dice că 3 alegătorii să plece mai din vreme, ânsă legea a fostă mai generosa decâtă d-sa, căcî ț a determinată timpulă, ca se nu facă pe D- jimeni se plece cu prea multe dile înainte... O voce. Pentru ce? D. I. Brătianu. Acumă, domniloră, 3 ni î așa? se obiecta pentru ce legea a făcută Pentru că trebuia să fiă ună termenă, și daca facemă această obiecțiune , atunci tóte terminile care se pună de lege î . nu ară mai avea cuvintulă de a fi. S’adisă ieri că ară fi nedreptă se astepe te alegătorii localiî au venită m ântăia di pe aceia cari aă intârdiată. Dară domină soră, tocmai ca să nu fiă obligați alegătoriî se plece, cumă adisă d. Vernescu, cu i 3, 4 dăe înainte, tocmai de aceea legea a spusă terminulă de doue dăe, ca să potăm toți ceîlalți veni la timpă, iară nu a peri de timpulă venindă cu trei düe mai ’nainte. Onor. d. Cogălnicanu, adisă că dovada * ca termenulă acela nu e expucată în lege , este că i s’a dată o interpretațiune care nu ii se putea da de cătă Camerei și interpretarea a ce s’a dată întrună modă tacită de Camera 1 trecută, este că Camera a acceptată acele alegeri de bune, citindu-ne totă de uă dată B și cuvintele rostite de președintele fostei Camere. D-lară, se vedemă cari aă fostă argumentele aduse atunci, și se ne încredințămă dacă nu adevĕrü cestiunea s’a pusă pe terămură acesta și dacă Camera a dată mă