Romanulu, ianuarie 1868 (Anul 12)
1868-01-13
ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANE NO. 1 REDACTIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. ANUÎLU ALU DOUE-SPRE DECELE. voiksoe și vei puté: CAF1T. MST. PK asv.........................................leî nouî 48 — 58 PE SÉSE LDNÍ........................... „ „ 24 — 29 PE TBEÎ I.UNÎ........................... ,, „ 12 —-16 PB ÜA LÜNA........................... „ „ Ö — 6 UNU K8EMPLARU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR, 20. PENTRU AUSTRU.......................FIOR. 10 VAL. AUST. SAMBATA, 1 3 IANUARIU 1868. LUMINIZATE ȘI VEI P. PENTRU ABONAMENTE, ANOSTURÎ ȘI RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚIE DIABIULUI ȘI PRIN TOSTA. - LA PARIS LA D. CARRAS-HALLEORAIX JUIE DE L’aNCIEENE COMEDIE SO. 5, ANINpLURILE LINIA DE 30 LITERE..................................40 BANI INSERTION!^11 RHOLAME, LINIA 2 LEI NOU Membrii Comitatului societăței „ Transilvania“ sunt invitași a se întruni acasă la subscrisule, Duminecă (14 ianuarie) la 12 ore. La ordinea țjilor, Intre altele, pregătire pentru Adunarea societăței. Președintele societăței, A.PapiulIaria,nu. SERVITUL TELEGRAFICII AUI ROMANULII. LONDRA, 23 ianuarie. Cu ocasiunea banchetului de la Bristolford Stanley adisă: Cu totă sporirea armateloru pe continiate, n’are delocătârnă d’a vede pacea turburată asia de curându; armările suntü căte vădată amenințări ș’adese numai precauțiuni contra primejdielor adeverate sau închipuite. BELGRAD, 23 ianuarie. Qiaktula Vidovdan constată cele din urmă demarșie diplomatice contra armării Serbiei. Vidovdan justifică măsurile militare ale Serbiei, prin necesitatea de a ținea sema de transformările instituțiunilor militarie și armurilor. In tota Europa. ----------------------------------------------- Bucuresci H Călindarul. Senatulü a procesa an i la alegerea președintelui, resultatulu votului a fost acela urmatorii: La scrutinulu I, votanți 37 Generării Herescu . . 16 Al. Plagino . . . . 12 Mitropolitulu Primatu . o Costache Cretzulescu . 2 Bilete albe......................2 La scrutinulu II. .|Mitropolitulu Primatu . 19 || Generariu Herescu . . 17 Biletű albü .... 1 Prin urmare Mitropolitulu primatu a fostu proclamații președinte. Camera a urmatü a$ desbaterea în privinția alegerilor contestate și resultatură ílü publicații mai la vale în darea de somn a ședinței. Corespondința nóstru telegrafică de axjiî conține adirî însemnate și aretă că adtările vântuluĭ de pace, celă menționa rămnerl, nu s’au întrerupții. Vomü publica măne după diaburi francese la Liberté, unu articlu în privința măturării stradelor în Paris. Acestă articlu dovedesce câtă suntu de nedrepți cei cari critică pe membrii Comunei Bucurescî că n’au redicatu noua și ghiața de pe ulițe. Elü aretă că 'n Paris a căzută noua de 15 centimetre și că pentru a se redica trebue și e milione de franci, și tiece oile de lucru, având 15.000 de care. La noi ghiața este de 40 de centimetre și suprafația este ca la doua treimi din a Parisului. Că nu trebue darii pentru a se curăți ulițele? In Paris s’a ordinată că fiecare se taie ghiața în facia casei lui, se curețe noua și ghiața de pe trotuaruri și s’arunce nisipüseu cenușiă spre a opri alunecarea, suptă pedepsă de urmărire la tribunalul polițienescă pentru cei cari nu se voră conforma acestei ordinance. Pentru ce are cetățianii nu facă la noi fată astăfelă de la șinele? Cumă ore nu ’nțelegă că cu acestă sistemă curățirea sar face lesne, grabnică și cu pușină cheltuială pentru fiă care? Cumă nu nțelegă că neurmăndă astă-felă perdă toți, atâtă cei cari umblă pe fosă, și cadă la fiă care pasă într’uă grdpă, seü alunecă, câtă și cei cari mergă în trăsuri, espunându și trăsura și viața loră? Sperămă însă că cetățianii voră înțelegem acestă adevĕru și, comuna, cerându-le că asemene lucrare nimene nu se va refusa d’a o împlini. Intr’unulă din No. trecuteamă reprodusă după o fabulă Albina uă acusare adusă unui Romană pe care îl desemnă numai suptă numele de beisadea. Acusarea este c’ar fi remasă datoră, ancă de la Mariță trecută la biuiculă telegrafică din Viena are 200 de fiorini și nu i-ar fi plătită ancă. Onorabilele d. Dumitru Ghica, ne-a espresa temerea ca nu cumva se potă bănui cineva că d-lui ar fi acea beisadea. Temerea d-lui D. Ghica este cu totulă neîntemeiată, căci nimene nu pote se comită uă asemene erore. Cu acesta ocasiune suntemă datori se facemă cunoscută că noi amă reprodusă acea acusare numai pentru a i se da uă demințire, căci suntemă și cum că nu este și nu póte fi adevărată. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 12 ianuarie. Luptă președința provisonă a d-lui N. Golescu. Se pune in desbatere alegerea d-lui T. Pisosky alesü la colegiulu I de la Dorohoiu, unde urna s’a deschisă Inânteiadi, nu este nici uă protestate. Se pune la vot și se primeșce cu 88 bile albe contra 7 bine negre. Colegiul IV judeciulü Vlașca. Alegerea d-luî Serrurie și presintarea d-luî Cesar Bolliac ca alesă totă în acelă colegiu. Secțiunea în majoritate respinge ca nulă alegerea d-lui Bolliac ca una ce s’a făcută întrună ofelă; căcî admiténdouă asemene procedură din tote colegiile ar veni mai mulți candidați aleși în osebite locuri și astă-felă orî cine vede resultatulă la care ne ar conduce asemene alegeri. D. Apostolianu a făcută parte din minoritatea care a propusă ca ambele alegeri se se anuleze, își explică rațiunile pentru care a fostă din astă minoritate. cumă S’a petrecută faptul alegerii. Relateza zice că urna s’a scosă din sala alegerii, după ce s’a votată acolo până la 4 ore pentru motivă că n’ar fi asigurată și ducându-se la ună altă locală s’a urmată alegerea și S’a alesă D. Bolliac; cealaltă parte a remasă stepănă pe terămă ș'a alesă pe D. Serurie. Actele d-lui Bolliac sunt legalisate de primară și nu se pote dice că nu suntă legali. Conformă legei, căndă se nasce neorânduiala în colegiu, președintele trebue se ceru forcia publică, ori nu se se strămute urna, orî ce altă procedare de cată cererea forciei publice este contra legei; d’aceaa alegerea d-lui Bolliac este legale pină la patru ore ora d’aci înainte a fostă ilegale, și de nu i se va proba că biuiculă a cerută ajutoriulă forciei publice și nu i s’a dată, este pentru anulare. Pentru alegerea d-lui Serrarne partita d-sele a părăsită sala primăriei la începută pentru a trece în altă cameră pe căndă biuiculă provizoriă era în sală, și majoritățile nu procedezá loculă; asta dar și începutul alegerii d-lui Servrie a fostă ilegale, proba e evidinte, și este pentru anularea alegerii fără nici uă reservă. Dacă d-nu Bolliacă va proba că s’a cerută forcia publică și nu s’a dată, atunci camera trebue se admiră deputatulă. D. Gheorghiu vorbindă în cestiune de regulamentă, țfice c’a fostă din majoritate în secțiune, dară acumă vede că s’ar fi putută cere forcia publică și nu s’a acordată, d’acea a. ifice că dreptatea cere ca d-niî Bolliacă și Serturie se viă în adunare și se ne lumineze, căcî și d. Florescu a fostă admiruieri a se apăra in adunare. Biurou să zice că d. Florescu a fostă înscrisă de Cameră în apelulă nominală, pe căndă d. Bolliacă nu este, și nu se póte admite în Cameră. D. Iatropolu respunde mai antesă d-lui Gheorghiu, iescendă că regulamentul Camerei este positiva, nu permite a se admite in Cameră aceia ce nu suntu înscriși în apeluri nominale. Vorbesce apoi în fondă și dace că numerală alegătorilor ă ce țjice d. Bolliacă e’aă votată pentru d-sea și acela ce zice d. Sertuiie că beau alesă, adunându-se suma totală întrece cu multă numerală alegetorilor înscriși, d’aceaa a cerută anchetă parlamentara pentru a se constata ca un alegetori aă votată de doue ori. Respunde d-lui Apostolianu la cea a ce a ținsă că uă majoritate nu cedăză loculă și țjice că tocmai uă majoritate este precumă datóre a păstra liniștea și a înlătura comflicte regretabile.. Este că mică greșială că s’au retrasă alegetorii d-lui Serrarie din sală, dară acésta nu vrea se ifică c’aă fostă în minoritate după cumă tjice d. Apostolianu. Alegătorii d-lui Bolliacă nu s’aă retrasă cu urna din sală prin nici uă violență pentru că alegătorii partitei opuse trecuseră in altă sală. Nici una motivă legală clară n’a avută părăsirea salei, luândă și urna. Arîtă apoi deosebite neorânduisli ce se vedă între actele alegerea d-lui Bolliacă. Arîtă să depeștă telegrafică cătră Domnitorii care zice că la patru ore și jumătate biuioulă nu era constituită, pe căndă în procesul ă verbale se țfice că era deja constituită la acea oră. Se vede ună protestă dată de mai mulți delegați, supscrisă d’uă singură mână și nelegalisată de nici uă autoritate prin care țfică c’aă fostă siliți a părăsi sala din causa violențiî alegătorilor d-lui Serrurie. Altă protestă supscrisă de multă mai mulți alegători zice că din causa violențiî alegătorilor. d-luî Bolliacă, pentru a înlătura scandalulă, ai d-luî Serrurie aă trecută în altă cameră. zice că in actele alegerii d-luî Bolliacă nu se vede apelă nominală nici pentru constituirea, biuroului, nici pentru alegerea deputatului. Tote aste neorănduiele trebuescă cercetate prin anchetă parlamentariă. Cestiunea este gravă pentru libertatea și legalitatea alegerilor, camera trebue se fiă scrupulosá și dreptă, trebue se suspende alegerile și se trimită anchetă parlamentariă. D. Voinov susține opiniunea minorității și face ca și d. latropola apelă la dreptatea camerei, după d-sea. Arată cumă s’a petrecută alegerea Susține că actele d-lui Bolliac sunt în regulă. Pentru aceaa că protestulă dată de alegetorii d-lui Bolliac era subscrisă d’uă singură mână, este naturale pentru că delegații sătiani nesciind scrie, supscmă prin punere de degetă. Respunde pe rândă la tote, punjeii discursului d-lui Iatropolu, spre a proba că actele alegerii d-lui Bolliacă suntă in regulă. Apeluri nominale nu probaza legalitatea alegerii deputatului, ci mandatură ce’îlibereza alegetorii sei. D. Iatropolu a mărturită că alegetorii d-lui Serrarie au făcută uă mică greșeală retregându-se din sală. Apoi dacă greșeala este făcută, dacă legea este călcată, alegerea este naturalmente nulă. Apelulă nominală din dosariulu d-lui Serrurie nu este regulată după cumă adisă d. Iatropolu, căcî apelul ă pentru formarea biuroului Inregistrămă numeră de delegați pe cândă din resultatul alegerii deputatului resultă că au fostă cu 13 mai mulți, aceștia au putută se viă mai tăristă, dară se nu se ifică că apelul nominale este in regulă. Dacă alegătorii d-lui Bolliacă au părăsită sala nu este de bună voiă, ci totă pentru a Înlătura desordine după cumu se constată din acte. Argumenteză pe acestă termă pentru a proba validitatea alegerii d-lui Bolliacă și cere a se valida alegerea d-lui Bolliacă sau a se anula amândoue alegerile. Sfârșiasce cerândű ca, conformă dreptului, se fie admiși d-nu. Bolliacă și Sertu de a se apăra. Dl. Brătianu respunde argumentării d-lui Voinovă, arată neregulele ce au făcută alegătorii d-lui Bolliacă și după ce le enumeră pe tote, spune că urna din care a eșită d. Bolliacă n’a fostă deschisă ci spartă, acesta se póte proba. Iice că s’au putută pune in urnă atâte voturi câte aă trebuită pentru a avea majoritatea; cu acesta nu atacă pe alegători, ci pe amicii d-lui Bolliacă, cari nă voită se lă alăgă cu orice preță. Enumeră și desvoltă acele argumente invocate de d. latropolu și sfîrșiasce declarăndu-se pentru conclusiunile majorității secțiunii, pentru suspendare uă anchetă scrupulosa. D. Negură susține validarea alegerii d-lui Bolliacă are convingerea c’astă singură alegere aste bună, căci d. Bolliacă a fostă totăl dăiina alesă d’acestă colegiu, multă cultivată de d-sea. Amicii d-lui Larrurie puteau se pună nu atâte voturi câte aă făcută majoritate ci și patru sute. A fostă în Vlașca și s’a convinsă că d. Bolliacă are acolo uă mare majoritate și să nu mai d-sea póte fi alesă. Dacă alegetorii d-lui Serrurie erau în minoritate nu părăsină sala că ei d. Serrurie aprobază că este bravă, că este cutezator. Nu este nici pentru suspendare, nici pentru invalidarea ambelor alegeri, ci pentru proclamarea d-luî Bolliacă, singurulă alesă adeverată. Cere se fiă admisă d. Bolliacă ași presînta apărarea. Se cere închiderea discuțiunei. Vorbesce contra d. Apostolianu și declară că se alipesce pe Ungă părerea d-luî Negură. Vorbesce d. Voinovă, și amendouă ceră a fi admisă d. Bolliacă a se apera. Vorbesce și d. Chenciu. Acestă deputată pentru ânteia dată se aude în adunare; d-sea are că voce puterică și fórte energică se esprime cu înlesnire și acurateță. la cuvântură pentru că nu voiesce a se calcă decisiunile adunărei; întru o ședință trecută camera a decisă ca d. Bolliacă se iasă din adunare, nefiind înscrisă în apeluri nominale, cum ar putea acumă camera, se reviă asupra decisiunei sale? Vorbesce apoi în fondă, argumenteză asupra imprejurăriioruilegii și se declară pentru suspendare și anchetă parlamentariă. Se închide discuțiunea și se pune la votă opiniunea minorității care este pentru casarea ambelor alegeri; se respinge cu 62 voturi contra 42. Se pune la votă opiniunea majorității care este pentru suspendarea alegerilor și trimiterea anchetei parlamentărie, se primesce cu 71 voturi contra 32. Se pune in desbatere alegerea din districtulă Ialomița, colegiulu ală Il-le. Secțiunea face cunoscută că primarulă, negăsindă No. de 25 de votanți, n’a deschisă colegiulu, avendu pentru acestă opiniune tiece alegători din 18 presiunî, colegiulu dar a remasă vacantă. In urmă, adaogă raportulă comisiunei, s’a presintată secțiunii pe cale particulariă ună dosară care s’a țisă că conține alegerea la acelu colegiu a d-lui Petre Grădiștianu. Acestă dosară, nevenindă ne calea legale, majoritatea, secțiunii n’a voită a’lă cerceta. Minoritatea a fostă de părere că pe orice cale voră fi venită acele acte secțiunea trebuia se le ia în cercetare și se se pronuncie asupra validității săăne validității lor. D. Vernescu începe prin a areta că în adeveră Primarele n’a voită a deschide colegiulă; că i s'a dată apoi actele și n’a voită a le primi. Alegetorii zice, s’au adunată In numeră de 20. Primarele la 10 ore a deschisă colegiului electorale, însă după deschidere, alegetorii s’aă întrebată de potă forma biuroulă ’nainte d’a ave 25. S’aă Învoită între dânșii s’ascepte pînă la 3 jun. ore, câcî după ora 4 nu se mai putea începe operațiunea; nă plecată ș’aă Invitată pe Primară se vie la ora ficsată. Venindă n’a găsită nici pe Primară nici parte din colegii lor, atunci aă procedată înșir la alegere. Primarele însă a venită cu judecătorulă de Instrucțiune Însoțită de dorobanți și i-a dată afara. La virtutea cărui dreptă Primarulă a putută veni și viola astă feră să alegere? rece alegetorî, adăogă, aă protestată la Ministru și protestului remasă fără respunsă. Aci este ceva straordinar să țrice d-lui, dară nu trebue se ne pronunțămă acumă asupra acestui pantă ci se cercetămă numai datoriele ore nu drepturile Primarului. Aci d. Vernescu citeșce articlu 6 4 alu legii electorale și susține că Primarulă trebue se deschidă colegiulu la 10 ore, ca la 10 min. nu Primarulă are dreptul ă se se ocupe de a doua operațiune de No. de 25, ci numai alegetorii. Primarele n’are a interpreta legea ci numai a o aplica. Nimica nu-lü pate scuza dacă nu ba deschisă și d’aceaa trebue se mărgănaintea justiției. Nimene n’are dreptă a nu deschide ună colegiu, căci atunci S’ar viola alegerile. Nu dă asupra Ministeriului acestă faptă ci numai asupra Primarului. Primarulă acia deschisă colegiulu, dară a violată togea căndă a venită cu puterea judecătoriască și esecutivă și i-a aruncată afară din sală; și iotă ce lă pune In mirare este că acesta protestă nu. găsită mă resunetă la Ministeriu și că Primară și judecătorulă de instrucțiune subiüancă în funcțiunile loră. D. Vernescu a réti act cată de gravă este acésta violare, dă citire protestului în cestiune și cere ca Ministrulu se spue cea făcută în acésta Gestiune, cea făcută la reclamarea alegetoriloră. Dă apoi citire unui înscrisă dată de secretarulă Primăriei c’a primită dosariulu alegerii Colegiului alu il-lea de la biuiculă care a președintă acelă colegiu. Primarulă dată nu veți zjice c’ăvea dreptă a judeca de este séu nu alegere ș’a nu trămite dosariulă ce i s’a fostă dată ca alegerea se se trămită sĕu la acea așî Secțiune seu la unu comitatu, se se cerceteze tóte actele. D. Vernescu spune că domnialuî n’a făcută nici uădată parte din nici uă fracțiune, c’a susținută totădeuna libertățile, că ele acumă au fostă tare violate de Primară și de gendarmî, de agintele puterii esecutive, că suntă omeni cari în timpii de 20 de ani aă vorbită libertate S’apoi căndă vină la putere o sugrumă și că guvernulă va dovedi, speră, ca luată in considerare reclamarea alegetoriloră și că va da in judecată pe Primară și pe toți cari că violată sanctuarială alegerii. D. Cogălnicianu propune ca secțiunea se intre din nooă in cercetarea acestei alegeri și se se pronundă categorică. D. Ministru din intru începe prin a constata că D. Vernescu n’a lovită numai faptele și pe cei cari erau în jocă, ci administrațiunea, și prin urmare este datoră a respunde. Deși orice, D. Vernescu, a declarată că nu e partisanulă nici unei partite însă pentru onerea dumnelui și pentru binele țerei. D. Vernescu a fostă de mai multe ori deputată și se scie ca fostă uneori partisanulă unui guvernă și alte ori adversarială; că și noi credeamă că apărămă libertățile în contra unui guvern, pe care D. Vernescu îl apera, și care mai în urmă a fost respinsă de totă țăra. — D. Vernescu țice ună cuventă de negare. — D. Brătianu replică: — M’adreseză la memoria națiunii căci a nóstra póte se ne înșiăle. D. Vernescu, urmeza d. Ion Brătianu, adisă că deși de 20 de ani amă făcută pe liberalii, căndă venimă la putere facemă despotismă. Nu pentru prima ora venimă la putere, deși amă stată totodeuna fórte puțină; amă fostă însă și la 48, și la 1860 și la 1866, țăra dară a putută se ne judece după fapte și, cu totă autoritatea ce aă cuvintele d-lui Vernescu nu credă că națiunea își va schimba opiniunea după vorbe, era nu după fapte. D. Ministru spune apoi că nu era la Bucuresci căndă a venită protestarea de la Călărași, darăntreba pe d. Vernescu ce ar fi făcută domnialuî în locu’î ? Se facă că anchetă șî se daă In judecată pe toți? Séü se daă ordine Primariloră cumă se deschidă colegiele și ce se facă? Dară atunci așă fi dată in adeveră dreptă d-lui Vernescu Se țjică că am prejudecată busă de putere, cestiunea s’amă făcută a Nainte d’a veni aci cei aleșî că nu m’am credută !« drepte, se ieű mei va raesura, se cerceteza ălegenie și se otărăscă că care,suntă bune soa rele. In casuță de faciă Primarulă a credută că nu trebue se deschidă colegiulu. D. Vernescu zice că s’a deschisă; dară in acestă casă pentru ce alegătorii s’aă dată rendezvous la 3 și jumătate ore? In sfărșită, a fostă séu n’a fostă îndreptă, nu potă că judeca precumă n’am prejudecată acesta cestiune în instrucțiunile că am dată. Unii din Primari n’aă deschisă colegiele, dacă dată au făcută reă seu bine. Încă vă dată acesta am crezută că este de competința domnia-vostra. Dacă, in cestiunea a doua, Primarele n’a permisă a se face în Primărie ua întrunire ce elă a crescuri-o ilegale, Camera, eră nu că are asemene seotărăscă. D. Ministru ț zice apoi că suntă determinate de lege cașurile căndă Primarele este aginte ale puterii esecutive și d. Vernescu, ca legistă emininte, cunosce fórte bine acele cazuri, și dacă crede că Primarele In alegeri este aginte ală puterii esecutive apoi vedeți cumă apără libertățile. Legea electorale a luată alegerile din măna puterii administrative și le-a dată Primarilor, tocmai pentru a alătura ori ce amestecă ală administrațiunii, așia dară mai cu osebire în acestă casă na putea d. Vernescu, apărătoră ală libertăților, se să facă aginte ală puterii esecutive. Aci d. Ministru citesce următoriulă arti:sti din legea Comunala pe care iji.ee că d. Vernescu ilu cunosce, dară în ocasiunile presinte nu ș’a adusă aminte de densulă. ,108. In casă de rescula, atrupamente ostile, să de loviri grele făcute păcii publice, primariuiu séu acelua care lu înlocuiesce va puté cere d’a dreptulă intervențiunea puterii armate comunale sau a autorității militare care voră fi datore a se conforma acestei cereri.“ Primarele acrediută c’a se ’ntruni in sala Primăriei, în contra legii, este turburarea păcii publice. Domniavostra dani, aveți se judecați, era nu capulă gendarmerie! dacă cererea ce eră a făcută autorității era sau nu in dreptă »’o facă. Dacă gendarmeria nu’i da ascultare întrebă, nu cădea ea în răspundere? Și dacă amă admite că Primarele a făcută țină adusă de putere, întrebă, dacă că eram îndrituită se condamnă sau se daă in judecată pe Primară ? D. Ministru (Ilie car avea și domnialui maternă se pasioneze Adunarea în privința libertăților) publice, a drepturiloru alegetorilor), a regimelui parlementariă și pote că,