Romanulu, ianuarie 1868 (Anul 12)
1868-01-22
VOIESVE Ș VEI PUTE ——EX-*------CAUT. DJ ST. PRAND..................................MII NOUI 48 — 58 pe sase luni. .... „ 24 — 29 PE TREI lunI. .... .. .. 12 — 16 PE UA LUNA „ 5 — 6 UNU ” SKMPLA.AU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA......................PIOR. 10 VAL. AUST. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetorii Eugeniu Carada. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI ——...... PENTRU ABONAMENTE, ANUN^SUUT ȘI RECLAME A SE ADRESA IN BUCURESCT, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIABIULUI ȘI PRIN POSTA. ~ LA PARIS LA D. CARRAS'HALLEGRAIN RUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5- ANUNȚURILE LINIA DE 30 LITERE. 40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOUI Bucurescî 2. Căbudaru. Făurari Domnului Vasile Boerescu luptă, și încă cu energie, spre a dovedi că n’are cea mai mică solidaritate cu Jiariulu Terra, că nu împărtășiasce principiele și ideiele ce represintă disulu cliariu. Lupta d-lui Boerescu este logică, și prin urmare ea era surprinsă pe nimeni. Cine însă nu va fi surprinsă cănd îi va afla că diariulă Terra luptă, cu o energie multă mai mare, spre a se lepăda de ori ce solidaritate cu parteta,cea vechiă, astăfelă cumă ea s’a recompusă la 1 Noembre ? Ciudată sdrtă avu asociațiunea boerilor vechi și noul de la 1 Noembre! Nu trecură două luni de la întocmirea iei și e că că însuși organulăscă, ființă spiritului, a principielor ș’a ideilor ă sele se lepădă de densa pe totăjiua și în tóte modurile. Ce felă ? bărbații cari se cjlcă cei mai emininți schiv.țerel, s’adună la 1 Noembre și declară privj’’unii manifestă că represintă proprietatea, inteligința, comercială și industria, elementele cari constituescă națiunea română, puterea vitale a țerei, semenii carii s’aă simplită spontanei mișcați d’aceste mari principie, s’aă comunicată ideiele și temerile loră asupra situațiunii, s’aă adunată și în numele acestoră elemente ale țerei să avem ș’aă delegată pe suptăsemnații din acelă manifestă spre a împărtăși credința lor alegetorilor, spre a face apelă la cei ce represintă proprietatea, inteligința și comercială și a ledice că întărirea Tronului, întărirea unirii, întărirea libertăților și sincera loră aplicare, că respectulu pentru ordine și legalitate simtă singura salvare a țerei și a naționalității române; și în urmă acestei declarări, acestui apelă, acestui manifestă, se despartă din nou, se risipesc și se daă atunci ? Ce feră? Bărbați politici eminenți, mișcați toți de cele mai mari principii, se întrunescă, facă apelă la proprietate, la inteligință, la comerciă și industriă, declară că voiescă a salva țara și naționalitatea română, și îndată ce aă făcută acea declarare, acelă apelă, consideră misiunea loră ca sfîrșită și se despartă, fiecare se duce unde să reclamă interesele sale individuale piariulă Terra, spune acuma necontenită că nu represintă de cătă treimea ce este în capulă fotei. Dar de este asta ce a fostă aceaa asociațiune de la 1 Noembre, care declara că represintă totă ce este mai mare în națiune ? Ce a fostă acelă apelă prin care se chiăma națiunea întrega luptă stindardală redicată în casa Moscu, spre a lupta pentru salvarea țerei și a naționalității romăne, suptă direcțiunea domniloră Tell, Dumitru Iliiea, Manolachi Costachi, P. Mavrogheni, V. Boerescu, A. Plagino, N. Blaremberg, Aristide Pascal! Credut-aă ore domnialoră, că se scapă, „se salvază uă țară ș’uă naționalitate“ printr’ună singură apelă ? A face uă asemene presupunere, ar fi a face acestoră însemnați bărbați mă atacă din cele mai mari, pentru ce dară, jiabulu Terra, lepădăndu-se de părinții lui, declarăndă că nu este ființă acelei asociațiuni, organ nulă aceloră bărbați, le face mă asemene atacă? Și dacă cliarculă Terra, nu represintă de cătă treimea din capulă seă, pentru ce în ânteiulă seănumera alesă în profesiunea de credință: „ne coborimă din nou în arena luptelor ?“ Cine nu vede că acestu măreț „ne coborimă din nucă,“ nu putea fi lisă în seriosă de trei luni cari n’am putută avea ncăuă vieță politică? Dacă diabulă Terra, nu represintă de cătă treimea din capulă lui, cum ar fi putută dice în profesiunea sa de credință ? „avemă îndresniala a crede că noi represintămă aci elementule naționale, adică fusiunea tutoră simțimintelor patriotice.“ Ce felă? Intre doi. Carp, Blaremberg și Pascal, era trebuință a se face ul fammé ? Ș’acestâ treime, este ea dre atăt de cunoscută încăt se potă dice că „represintă proprietatea, inteligința, comercială, industria și tóte simțimîntele patriotice,“ trebuitore pentru „salvarea țerei ș’a naționalității romăne?“ Pretențiunea ar fi atătă de mare, încătă ar deveni uă glumă și d’aceaa este învederată a Șiariulă Terra a fostă și este organulă boiarilor vechi și noul asociați la 1 Noembre. Acestă asociațiune este originea lui; prin spiritură și prin contribuțiunele acelei asociațiuni s>afundată, acesta este valorea sea, puterea sea, și pînâ ce nu va declara limpede că se lepădă de acea asociațiune, cumă a declarată d. V. Boerescu că se lepădă de ideiele și principiile diariului, vomă fi siliți a ave pentru acestă organă considerarea ce se cuvine organului unei partite. Partita de la diariulă Terra a luscută în numerile sale de Sâmbătă și Duminică două declarări forte însemnate ce avemă datoria a le face cunoscută publicului. Una: „țiariulă nostru nu este în realitate decâtă organulă partitei liberale și naționale, în adevăratulu înțelesă ală acestoră două cuvinte. “ Doue: „Ore exemplulă Poloniei este așta de "departe de noi? Uitatu-s’a c’abia suntă cineî spre dece ani, mă consulă rusă însoțită de câțiva caporali, comanda în România, esilăndă pe cei ce nu-i plăceau, trimițindă la Benderseh în Kiev pe toți acei ce aretaă fre care independință de caracteră, redicăndă pînâ și arhivele nostre naționale, în spera ruia d’a șterge suvenirile din istoria nostră, în fine, asiedendă tunurile sale pe piețele publice pentru a năbuși t orî-ce încercări de naționalitate? Ore la acei timpi voiesce a se ’ntorce Romanului Nu, poporulă romană nu se va lăsa înșiela prin vane declamațiuni.“ Partita de la Terra, a vendă în capul ă iei pe dd. Plagino, Manolache Costachi ș. c. 1. represintă în România, partita liberale și naționale, și noi represintămă partita anti-liberale și anti-naționale. Partita de la Terra, avândă în capulă iei pe dd. Plagino ș. c. 1., represintă ideiele francese, și noi pe cele ruseșci, și ne spune nouă că muscalii întemnițeaz și estiaă pe toți câți aremaă frecare independințiă de caracteră! Asia că ’nvîrtitura este frumosă și unică în felul ă iei, și mare, forte mare progresulă în România? Asia este că suntemă pe deplină învinși de di. Plagino și tăvărășii, căndă facă aceste declarări prin organulă dumnnatoră și căndădică că: „Nu, poporulă română nu se va lăsa înșiăla prin vane declamațiuni! „Elăa băută din cupa săntă a libertății; elă nu mai voiesce băutura amară a despotismului!“ Este frumosă, sănta cupă a libertății ș’a naționalității, redicată în facia națiunii de dol. Plagino, Manolachi- Costachi și tovărășiă! Veniți, apropiați-ve, proprietari, comercianți, industriași și popori! Eca preotulă Plagino și tovărășiă ce vă prezintă sănta cupă și vă chiama se vă comunicați cu libertatea și cu naționalitatea, ca se puteți dobîndi lumină și putere pentru a sparge cupa „cu beutura amară a despotismului“ ce vă presintă partita de la Romăniță, și cu care vă amărasce’ necontenită de la 1848 și pîn’acumă. Mergeți, mergeți cetățiani; preoții de la Terra vă chiamă, și noi repetimă cu dânșii că „poporulă română nu se va lăsa înșiela prin vane declamațiuni!“ In revista nostră de Sâmbătă, aretară mă cari suntă midliceele, singurele eficade după noi, pentru a opri resbelulă în Oriunte ș’a curma ori ce înrîurire a Russiei. Precumă, supt Vodă-Cuza, dheamă necontenită în acestă firme, deputaților și proprietarilor: „luați din măna guvernului stindariulă naționale pe care stă scrisă, liberarea sătianilor și reforma electorale, căci lăsăndu’lă în măna lui, elă vă va conduce la Viespotismü.“ In revista de Sâmbătă, diserămă pentru a miatoră guvernului francesc: — „Redică din nuoă stindardulă Franciei: v’lesce pe Turi da a face, în unele părți ale Orientelui, ceaa ce a făcută Austria în Ungaria; silesce-o a da depline satisfaceri cerințelor legitime ale poporelor;; silesce-o a curați uscăturile ș’a stinge ea însași schînteiele ce o ’nconjură; în casă contrariă este lesne de ’nțelesă că guvernulă rusescă va sufla cu tăriă și incendiulă se va aprinde cu ’nlesnire. Totă în acea revistă, reproducând atacurile violenți ale Presei din Viena contra Russiei, diferămă: Nu Incepîndu cu Russia se va pută înlătura căușele de turburare, ci împretuindă cerințele cele legitime ale poporațiunilor și luăndă astăfelă din măna guvernului rusescă stindariulă naționalității și ală dreptății. Piarulă Terra strigă îndată: „ Amă clisă că ministerială actuale urmezură politică rusescă. Amă fostă acuzați că calomniămă pe guvernă. Romănulă de astă ji pare că s’a ’nsărcinatu d’a proba cătă dreptate aveamă. Elă declară curată că politica mea este identică cu aceia a Russiei; elă condamnă pe Francia, „care nu întrebuințază inteligința și energica mea acțiune spre a sili pe Turcia sențelegă.“ în fine, el adice că „Russia va fi forte tare, pe cătă timpă i se va da ocasiune a ține în mănele iei stindariă dreptății și ală naționalității. Da, onorați domni de la Terraamă disă și repetimă aceste cuvinte. Puteți striga câtă veți voi că suntemă vânduți Russiei. In țară ne cunoscă toți și, cumă dicețî arătă bine, „poporul română nu se va lăsa înșiela prin vane declamațiuni.“ Cătă pentru afară nu credeți că nu scimă care este sorgintea acestei propagante, și planulă ce se urmăresce. Scimă că se face uă propagantă activă în Francia și ’n Austria, spre a face a se crede cele ce au scrisă de mai multe ori în căte-va file în siariulu vostru, în unire cu unele chame din Viena, între cari și Fremdenblatt, adică: că guvernul actuale, în unire cu Prussia, cu Rusia și cu poporațiunile lui Oriinte, lucreza spre a rescula Oriintele și a lua parte la ună resbelă în contra Franciei. Daci vine că de unde acum două luni acuzați pe guvernă că nu se unesce cu națiunile ortodocse, acumă dicețî că sa unită cu dânsele, cu Prussia și cu Russia și că armele vină necontenită din Russia pentru Bulgaria, și guvernul nostru le trece în secretă. Diabiulă Fremdenblatt o spune acesta și mai frumos: „Comitatulă ruso-bulgară, dice esă după uă corespondință din Bucuresci, lucrezá aci (în Bucurescî) fără temere în diua mare, și este ajutată de luptă-comitate respîndite pretutindine, cu scopă d’a ’mpinge insurecțiunea cu energie. S’aă procurată arme și munițiuni cu bușiugare, și spre a le ’mpărți cu mai multă înlesnire ele s’aă depusă în orașele de pe țermurile Dunării: Ismailă, Galatzî, Brăila, Giurgiu, Calafată și Turnu-Severină. “ Asta este că se explică minunată cumă și de unde v’a venită acumă, d’uădată, spontaneă și cu entusiasmă necugetată, se deveniți partișaniî ideieloră și politicei francese și crunți, zei, furioși iimici ai Russiei ș’ai poporelor ortodocse? Iasă nu aveți temă, căci și afară politica ce urmămă de 20 de ani este destulă de cunoscută, și intrigele și calomniele se risipesc”. Și dovadă este că Francia a luată inițiativa a redica România ca ună grabă mai multă, propuindă Austriei a se însoți cu guvernul francese spre a numi în România însărcinați de afaceri, acreditați pe lângă Domnitorulă Romăniloră. Depeștele venite din străinătate, din care una s’a publicată în Monitoriu, mai alaltăori, spună că Austria ar fi mai otărîtă a primi aceaa propunere și că se susține că guvernul Austriei va numi pe d. Baron de Eder, ministru însărcinată de afaceri. Se mai zice încă, că Francia, spre a reîncepe inteligintea-i și bine-făcut prea-i acțiune în priunte, va face asemene și cu Principatul Serbiei, și va înlătura astăferă uă bună parte de uscături de pe lângă ardinții cărbuni ai naționalității ș’ai dreptății ce la orice ce suflare potă provoca incendiulă. Se susține dncă că s’a făcută și se face uă mare apropiare între guvernele din Paris și Berlin, și acesta făcându-se, precumă totulă ne face a o spera, veți fi siliți din nuoă a schimba, tactica, a lăuda pe Prusia ș’a ne acusa atunci că noi lucrămă în contra ideielor politice ale Germaniei aliate cu ale Franciei. Aceste acusarî însă, nu ne facă nici uă impresiune. Statorici în calea ce ne amă trasă și pe cari umblămă fără șiovăire de 20 de ani, nu ne vomă abate nici ună momenta ; și acestă statoricie face ca și cei din țară ca și cei din afară, și România și Francia și Rusia se solă ce voimă și se ne potă onora cu încrederea loră, solindă cu ce politică aă a face. Astă-felă toți sciă că voimă întemeiarea Statului română , că voimă a ne organisa în întru astă-felă încăt se ne mănținem în neutralitate, dară totă d’uă dată gata a fi și bulevardulă ce gintea și posițiunea nostră geografică ne comandă a fi. Astăfelă scră toți că mamă susținută pe Rusia căndă putea se ve dea funcțiuni și decorațiuni, și că nu vomă combate-o ori de căte orî, adoptândă uă politică mai dreptă, mai inteliginte și conformă cu spiritului seclului, va da dovedi că nu mai combate esistența nostră naționale. Dacă aici Rusia desființază oostea iei din România, plătesce datoriele iei, dacă va voi se desființeze jurisdicțiunea consulară, pentru ce breșe nu-i mulțămimă? Și pentru ce cei de la Terra, se se supere pe Rusia acii, căndă ne dă postea și banii ce ne datorezá, căndă îi surîdeaă cu iubire pe căndă le da dumniasoră decorațiuni, și nouă întemnițări și esiliurî ? ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de la 22 Ianuariu 1868. Președinta d-lui Fetu. Se citesce sumariulu ședinței precedente și se priimesce. Se incepe desbaterea adresei. D. Ghitu, raportatore dă citire proiectului redigenta de comisiune. Se începe discutiunea asupra proiectului în totalii. D. R. Lăzărescu, spune că adresele sunt de mai multe feluri dupe circumstanțe și dupe atitudinea represintantilora. Ar fi trebuiuu se ne mărginimű latruă adresă de politeță, sau se arezuma vederile terți ln cestiunele politice, sau cumü se aplică sistema constituțională; căci nu vedemu lucrurile ca guvernul, adică că tóte mergu bine, sau se vorbimu de cestiunea israelițilorü care ia dimensiuni in afară, facendouă cestiune de naționalitate. Ar trebui se despartimü guvernulu de tronü, se facemu Domniton duîuă adresă de politeță, de curtenie. Se nu se ifică că amu facuta adresa mișcați de simtimente spontanee de entusiasma necugetată. Intentiunea comisiunei pare a fi fostü se se tie de simturi de curtenie, despărtindu guvernulu de tronü. Adresa insă pare chiar de la începută a pune în îndoială prerogativele tronului. D-lui crede că sunt și greșeli de limbă, de gramatică pe care le demonstră la primulü paragrafa ală proiectului de respunsü. D. Gheorghiu, fice că ar dori ca cuvéntula „combatere“ se nu se treca in desbaterile Camerii; apoi face că s’a adoptată de Adunare modulă care se ïntrebuinteza la Anglia. Proiectulă comisiunea atinge oă sumă de cestiune care pune pe Cameră in positiune false. Acestea comisiunea le-a făcută pate din erore. D-lui e surprinsă de ceea ce comisiunea pune In adresă, adică aducendă in discutiune prerogativele tronului. Rogă pe comisiune așî amenda proiectulă, retrăgendu-se in sesiune și a lă face curată dupe sistemul englesă. Adresa, dire d-lui, nu corespunde nici convenienței nici scopului propusă dupe modulă adoptată în Anglia. Trebuescu scose cestiunile ardinte, căci altă felă unii se voră abține și alții, voră vota contra. D. G. Brătianu, nu se unesce nici cu argumentarea d-lui Lăzărescu nici cu a d-lui Gheorgiu. In fiecare Stată sunt doue feluri de adrese, unaparamente constituțională ca în Anglia, și alta parafrastică ca în Francia. La noi miniștri sunt ă responsabili, și-î puter să interpela oricăndă. Adresa nostru dar trebue se fie puramente constituțională. Mesagiul tratesc multe cestiuni, pe care le putemă băga întruna singură. In cestiunea de progresă. In mesagiă se pune tóte cestiunile, dar resolvarea loră depinde de noi, când le vomă desbate. Prin urmare adresa nóstru e bună. In cestiunea israeliților se vorbesc de toleranță; prin mișcarea progresistă