Romanulu, iulie 1868 (Anul 12)

1868-07-15

ANULU ALU DOUK-SPRE DECILE VOXELOE ȘI VEX PUTEA LEÎ N. ' " LEi N. CAPITALE 48 DISTRICTE 58 ANU ■ PE 9É9E LUNI „ 24 „ 29 petreTlene „ <2 „ 15 PE n LUNA „ 5 „ 6 CNC R8EMPLARU 24 BANI PEATRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA....................FIOR. 10 VAL. AUST. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundeteră Eugeniu Carada ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANIA No. 1v- REDACȚIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. LUNI—MARȚI, 15-IS lUAU 1868. Lu amrozA>T £ și vei fi FRHTRU ABONAMENTE, ARUNĂURÎ ȘI RECLAME A ffI ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIVN*A STARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIAB1ULUI ȘI PRIN POSTA. * LA PARIS LAP. DARRAS RALI TO RAIN RUE DE L’ANCIERNE COSTEDT*. NO. 5. ANUNȚUURIER LINIA DE 30 LITERE.........................40 HANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI SUD DEPUTAȚII ALEȘI LA 14 ȘI 5 IULIU. Ilfov, col. II. Matache Atanasiu, cu 95 din 119 votant. Vélcea, col. II. Dumitru Filip Covurluiu, col. III. Mehedinți, col. III. Cernătescu Colegiulu Universității din Iași, alesă de Senatore pe d. ȘTEFAN MICLEA. SERVIȚII TELEGRAFICI! *1.1 HOHAIVUL lil. CONSTANTINOPOLE, 26 Iuliu. In consiliulü de miniștrii ținută ieri și la care asista și Midhat Pașia s’a luată otărirea a se trimite acesta de pe urmă la Rusciucă ca comisariu si caordinariu cu putere deplină. Midhat a și plecata aséra. (Servituda privată ale MONITORULUI). VIENA, 25 Iuliü. — Convențiunea telegrafică internationale și convențiunea poștei cu Austria s’a semnații. Convențiunea Germaniei de Nord se va primi In curendiu la Bucurescî. Bucurescî Cuptor’. Cumu se pate, clică chiarnele oposițiunii, cumu se pote dlica unii din d-nii consuli, între carii, de nu ne’nsfălămă, este și D.aginte și consule generale alü Rusiei, ca guverrulu românii se nu fi aflatu de mai nainte conspirațiunea Bulgariloru și se v’o fi opritu cându era âncă în stare de proiectă? Serviciul nostru telegrafică ne transmite următorea depeștă din Paris, cu data. 25 iulie. Monitorele, vorbindă de desordinile din Bulgaria ,fice. Nu putemă înțelege cumü asemene fapte, ce este învederată că suntă pregătite de mai nainte, aă putută scăpa suprăveghiării autorităților române. “ Ce ore ni s’ar putea respunde când la rândul nostru anjă întreba pe d-nii consuli, cumü se face că adese conspirațiuni multă mai mari de oătă acea a a una sau doue sute de Bulgari, n’au fostă descoperite de guvernele dumneloru respective de oătă după ce aă isbucnită, uneori atunci căndă era prea tără? Gumă se face că mai de ună-o fi în doue departamente ale Franciei s’aă făcută orecari resculărî de urmeri ce nuă fostă descoperite mai nainte, astă-felă încătă a trebuită a se trimite oscirea spre a risipi pe turburători? Cumü de uită că dacă ar fi cu putință unei administrațiuni a cunosce de mai nainte orice conspirațiune, atunci nu mă fi vedută negreșită isbucnirea atătoru revoluțiunî și’n Paris, și’n Viena și chiară în Rusia, și mai pucină încă triumfală multora dintr’visele. In darea de sântă ce făcurâmă în No. trecută, a putută vedea ori cine că era forte cu greă, ca se nu chemă peste putință, ca administrațiunea nostră se fi putută afla conspirațiunea în cestiune. Ună Bulgară, mare arendatoră, dă focă unoră clăi ale sale și face apoi cunoscută că are trebuință de mai mulți omeni ai sei spre a-și păzi mulțimea productelor, ce are în alți sau în ambare. Cine are pute opri uă asemene cerere și cine încă putea s’o bănuiască? Are tarămă climă locală în care erau productele, este fórte favorabile pentru a ascunde pe omeni, că omeni, venindă întru o șarcă acoperită, putură se scape forte lesne de supraveghiarea picheturilor. Gumă dară, încă vădată,, guvernul putea se descopere acest completă, mai cu semă cănd numerul colonei adunate la Petroșiani nu era mai mare de cătă de vre 150 de ómeni, numer ce s’ar fi putută aduna chiară pe faclă de cătră arendatorele unei moșie arătă de mare. Descoperirea nu s’ar fi putută face de câtă prin denunciarea la timpă, a vrenuia din conjurați. Dară între acei carii se rescula, să, fiă chiară carii credă că se rescula pentru măntuirea națiunii loră, se potă găsi ore denunciator!? și încă vădată denunciatorî sinceri. 0ră nu prefăcuți, carii se previe la timpără nu după ce faptulă ar fi îndeplinită? Ori cine scie că nu. Se nu se uite încă că sumele ce acordă budgetulă nostru pentru poliția generale a țerei, suntă atâtă de ne’nsemnate, încâtă chiară dacă ele s’ară cheltui numai pentru policia Capitalei, totă nară fi d’ajunsă spre a avea uă polidă, astăfelă cuma trebue se fiă întrunătată unde libertatea individuale șa întrunirileră este asolută. Se nu se uite apoi că ne aflămă încă luptă regimele consularii și că dacă s’ară face perchisițiuni numai pe simple bănuiele, atunci do. consuliară striga că se violeza domiciliulă supușilor ă loră, că se persecută Bulgarii, elenii și austriacă, cumü s’aă fostă persecutată și Israeliții, și cine mai scle pate că voră dice âncă că se lovescă unii Bulgari, ca astăferă guvernulă se ’nlesnescu calea conspirațiune care se restórne ordinea și se turbure liniștea imperiiloră din juru-ne. Guvernulă cară nu póte fi acuzat că n a descoperit că conspirațiune a 150 Bulgari, ci din contra toți ómenii cei fără pasiuni, îndată ce voră afla afacerea, voră recunosce din contra nu numai că ș’a făcută datoria clară încă că numai mă guvernă leale și tare prin simțămintele sale naționale,, bine cunoscute, putea se facă ceaa ce a făcută acestă guvernă și se oprescu orice mișcare ș’acesta cu cea mai mare liniște. Ș’acumă că guvernulă romănă ș a făcută datoria, se-și facă și doi. Consuli și Ambasadori paloră, îndemnăndă, silindă ar trebui se slicemă, pe guvernul Turciei a face se înceteze persecutările, căci astă-felă și numai astă-felă va pute opri conspirațiunile, astă-felă și numai astă-felă va pute opri pe creștinii din Oriinte a nu cădea în desperare ș’a nu imita, întrună modă sau într’altulă, pe eroii martiri de la Arcadia. D. Ion Manu a fostă alesă la colegiulă I de Ilfov. D. Ion Manu, este ună omă politică cu atătă mai însemnată, cu cătă este deplină, întregă, totă d’auna neșfovăitoră și prin urmare ori cine voteza pentru domnia sea, scie ce însemnătate dă votului seă. Astăferă dată, toți căți aă alesă de represintante alătoră pe d. Ion Manu aă votată pentru politica cea urmată d. Ion Manu, pentru Aga din ’nainte de 11 Iunie 1848, și pentru Caimacamulă de la 1859. Noi stimămă ne d. Ion Manu pentru ca are uă politică tare, lămurită, și merge fără șiovăire pe calea ce-î desemnă acea politică. Nu putem ă asemenea uu stima pe toți căți urmeză acea politică fără șiovăire și fără interese personale. Cei carii aă votată în alegerea din urmă sunt: 47. Din aceștia 8, aă votată pentru d. Nicolae Nicolescu și 39 pentru d. Ion Manu, adică pentru politica din nainte de 11 iunie 1848, și pentru politica Caimăcămiei de trei. Ca se se scră dară de toți cine suntă acei 8, și acei 39, publicămă mai la vale lista celor 47 de votanți. Votulă este secretă, însă oricine va sei cu nlesnire cine suntă cei 8, și cine suntă cei 39, acei carii suntă pentru politica actuale și cei carii voră politica din naintea lui 11 iunie 1848. „Este timpă, ^icea Cicerone, ca fiă-care se aibă scrisă pe fruntei cea-a, ce crede despre lucrură publică." Publicitatea este azi, pentru fiă-care, scrierea pe frunte a opiniunilor séle politice, și este timpulă și la noi s’avemă coragială a scrie pe fruntea nostru credințele nóstre politice, se simți ómeni și se lucrămă pe faclă, fiăcare în calea sea, conformă credințelor nóstre. SCIRE DIN AFARĂ. După Independința belgice, scirile de la Atena arű constatată ’mbunătățire simplitare in situațiunea politică a Greciei. Camera a sftrșită opera atătii de laboriasa a verificării titlurilor si, după ce anulă pentru neregularitate in alegeri 27 de deputați arătă din partita ministeriale cătfi din a oposiiiunii Candidaturü guvernului la președintă din Valaorius, ar fi fostü Înlăturată de Cameră care a ales pe generaliulii Lazzareto. Sunt două proiecte de respinsű la discursul tronului, cari deosebescă inpucină una de alta. Ală oposițiunei stăruiesce mai multă asupra simpatiei naționale pentru causa Cretezilor și asupra datoriei de a le da ajutoru. Amendoue recomandă buna ordine in financie, și ceră un organisare militariă care se stă la mărimea misiunei regatului hellenicii. Se țfice că o întâmplare stransă și misteriosă ar fi pusă in sbuciumare capitalea Maghiarilor. Președintele asociațiunei Honvédilorü, d. Benitzky, ar fi dispărută de mai multe file fără causă nici pasportă, și nu se póte descoperi unde se află și ce s’a făcută. Se crede în genere car fi căzută victimă unei asasinată politică, și bănuelele se aruncă asupra fracțiunei estreme a partitei radicale.— Nimeni insă nu póte garanta că alte cause nu deau silită să taie la soneta sa. 16 Iulie, a publicată ua ordonanță imperiale, care convoca dietele imperiului la 22 August, și prorogă sesiunea actuale a Reichsrathului pâă la 16 Octobra viitoriă, e scrie din Belgrad, că curtea de casațiune, însărcinată a compune consiliul de tutelă ală principelui Milană, a numită, spre a împlini aceste funcțiuni, pe M. Steneza, vechiă președinte al Senatului, pe M. Czenics, ministru de justiță și pe M. Milajkowitz, ministru de interne. Monitorele Franceze de sera, pufică ce urmeza: Imprumutămă de la «fiarulă „le Nord“ nararea urmatore : UA CONVORBIRE LA FONTAINEBLEAU. Se vorbea in cele din urmă (jile, la Fontainebleau, de finețe tragică ale Principelui Serbiei și de manifestele lui Felix Pyat, cari provocă la asasinatură imperatorelui. Se esprima temerea ca nișce esemple așa de oriciose și atâtea citări oficióse se n’aducă ceva noul incercări în contra capului Statului, imperatorele manifestă să oprduce contraria; și, pe cândă tóte privirile îndreptate către dânsuiű parea că ’i ceră secretulă încrederii séle, luă cuvântulă sulf acești termeni, pe cari d putură mă aduna și pe cari ne silimă ad reproduce cu cea mai mare e sactitudine posibile: „nu posipunea ce ocupă, viéța al are de câtă unu farmecă: acesta e du a fi utilă prosperității și măririi Franciei. Câtă voiă trăi, nu voiă urmări altă scapă, și Provedința, care, piin aici, m-a susținută învederată, nu me va părăsi, sorta mea e în mânele sale. Afară de acesta, Ea va decide care póte servi mai bine din vieță sau din mortea mea interesele fetei. „Iu faca alâtoră startile aprinse de ambițiuni rivali și de pasiuni subversive, nu e salută pentru Francia decâtă de va ramânea intimă legată de dinastia mea, singura ce este una simbolă de ordine și de progresă. Deci, s'ară putea ca uă morte violente, se contribue și mai multă la consolidarea dinastiei mele decâtă prelungirea dilelor și mele. In adeverii, vedeți ceea ce se íntémpla: o mulă care inspiră seă care comite ună asasinată politică, care se face de uădată jude și calm, produce totădauna ună efectă contrariă celui la care voiesec se adjungă; acesta e pedepsa crimei sale. Ea e nemăturabile. Ceea ce se petrecu de curând, în Serbia: e dă dovadă învederată despre acesta. Conspiratorii sperau, ucigând și pe Principele Mihail, se facă a se ridica uă altă dinastie; ei au întărită pentru multă timpă familia numiților Obrenovici. La noi, daca vreunula din numerósele Philippe ară fi reeșită, rar fi putută paria că casa de Orleans ar fi domnită încă în Francia. Mâne, astăzi, daca așă cădea suptă lovitura asasiniloră, poporală întruă singură voce ar aclama pe fiu săracă, și chiară daca tata familia imperiale ar dispărea, elfi ar merge, ca in Serbia, se caute vruă nepotă ereditară ală numelui meu, vrune ore care Milan, spre a realia drapelul imperiului, a resbmna uciderea și a sancționa încă vădată acestă adeveră, că partita care -și móia mânele în sânge nu profită nici vădată de crima mea: „De aceia și potă privi viitorul, fără temere. Trăindă séu murindă, vieța séu martea mea voră fi de asemine utilii Franciei, căci misiunea care mi s-a impusă si va îndeplini, séu prin mine, séu printra? mei.“ Aceste cuvinte au fostămise în mijtoculü unui cercă destulă de numerosă; câțiva din asistinți ni le dă repetî lu. Noi arnă cugetată că ele nu voră fi fără interesă pentru cititorii noștri, cărora le puternii garanta completa loră autenticitate. FOSTIA ROMANULUI XON DE GHAZOLb PARTEA A TREIA. XL întruna din seri Genevieva, stăndu lângă fratele seu care fiindă bolnavă, nu venise la prâniță. Mătușa mea și cu mine cramă în salonă, pe căudă la căți-va pași de noi Viergia, rezemată cu măna de rampa scării, părea cufundată întrua visare adîncă. — De căte-va țjile ’ncóce, nu esti are isbită d’uă schimbare în veselia Viergie î ? imî fise încetă mătușa mea. Ea pare pe gânduri, Întristată, și nu potă ghici causa au’teî melancolii. — Ai intrebat-o ? — Da, și n’am pututu căpăta de câtă respunsurî cotitare. Me temu ca biata copilă se n’aibă vr’uă întristare ascunsă pe care nu cuteza a mi-o mărturi. Intr’acelti momentă, Viergia intră. Ea se puse la piano c’mă acră de obosela, și lasă se-l ratecésca machinalmente mâna pe clape. Marchisa ’mi aruncă uă privire tristă venindu-o astă-felă. — Viergia, copila mea, zise ea, dute de te plimbă putină prin parcă cu Ion in locă d’a sta pe gânduri in lipsa Genevievii. — Bine dacă vrai respinse Viergia cu nepăsare, apoi întorcându-se cătră mine . — Vii? adaogă ea, și fără a se uita daca o urmamu, coborî scara și se îndreptă cătră stufișă. — Termuiii lacului sunt umeri, ii ji seră, nu preferi a te urca pe podiștă ? — Cumü vei voi. Apucă atunci pe aleea cu tufe dese, și-și urmă calea. Ajunsesemă mala nu ne mai vorbi căndă eramă singuri. Mergeamă dar lângă dănsa in tăcere. Mersură seă trăda mă felă de nerăbdare turburată, și resimeamă, ca printru o stranie simpatie, că era chinuită de vruă cugetare durerósa pe care așă fi voită s’o Împartă cu dinsa. Cugetăndă, simțeamă privindu-o acea aspră neliniște de care nu sciauiă a me apăra, și me găndeamă fără voiemî la acelă visă d’uă 4* in timpulă căruia me crezusemă stepănu pe eșistina iei, dară care perise așa de iute Coprinsă din nucă de cmoOanele trecute, admiramă acesta frumusețe arătă de imbătătare și mișcarea armoniósa a acestui corp și elegantă și mladiosü. Vă viță de pără desfășurată filftia pe gitulă scă. Din căndă nu căudă, razele sorélui apustldu, refietăndu-se prin frunze, li pimeaă uă aureolă de purpură pe frunte. In cele din urma începută a suferi vedendu-o tacenda.— La ce te gândesc, Viergio? N 4iseid. Ea tresări, ca răpită fără veste de la preocuparea mea. — La ce me găndesc! respunse ea surprinsă, la nimică. Pentru ce-mî faci acesta întrebare ? — Pentru că, vedendu-te așa de gânditore, me temeama se mai viuă supărare. — Și dac ar fi una ca acesta ce ai face? respunse ca c’uă privire camă nepasatóre — Ți-așă spune că adesea omul își face nișce supărări închipuite pe cari ună amică le póte împrăștia dacă i se comunică. — Ol suntă prea fericită că n’am trebuință de mângâierile d-tale. N’am cre aici totă ce-așă putea dori, după cumü,o țjicî singură .. . fără a socoti și preciósa d-tele amicie ? — Ai greșelă, 4‘seii camă atinse, dacă nu o crezi sinceră. — O totă e sinceră intracestă castelă, respinse ca cu ironie. Me serba tot eseu, me adoră, me resfăță pină chiară și in capriciile mele, și suntă In adeveră uă ingrată pentru că nu aretü totădeuna ună surîsă de veselie. — Dumnezeulü meă 1 ce ai ? strigată, splimentata de acesta esplosiune de amăriciune. — Nimică . . . Vorbimă ... Ce vrei se am ? — Suferi, aceste vorbe stranii nu potă eși din anima d-tale. Ea ne privi ună minută, turburată, combătută. — Ei bine 1 da, 4*^ ea disperată, me înăbușă, nu potă resufla in insulă acesta, in fericirea acesta, intraces la siluire care-mi lănțue cugetarea și chiară celă mai mică curentă ce-mi vine pe buze. Lăngesescă in mi4’locule acestora îngrijiri neîncetate cari me apăsă, acestoră afecțiuni ce mo msodesou în fiecare oră, în fiecare locă, și-mi răpescu pină chiară și libertatea lacrămiloru cu cari i-așă supera. Mi-e sete de singurătate In aerulă liberă, de alergătură în praful drumului, de vise, de a trăi în fine, chiară numai spre a-mi lărgi «inima și a-mî gusta Întristarea sau bucuria ! Apoi începu a plănge, și suspinele întrerupte ti curmară vocea. Eramă uimită de acesta durere. — Viergio, i 4iseîă încetă, pentru ce plângi astă felă ? Ea nu-mî respunse. Vru să se-i íeamina, dară abia i-o atinseră și ea și-o retrase iute. — Lase-mă, lase-mă ! strigă ea că uă nespusă mișcare de manie. Nu Înțelegi ore că-mi eset nesuferită că te urască?