Romanulu, septembrie 1868 (Anul 12)
1868-09-27
ANÜLU ALU B6ÜS-SPÄE-DECILE voissor ȘI "VEI PUTEA / LEI N, LEI N. ffi AND — - CAPITALE 43 DISTRICTE 58 pESÉSEtTTNÍ „ 24 „ 29 PR TBEÍ tnwí 1) Í2 ,, 16 PR ÜA LÓRA ,, 6 ,, 6 UNUKSEMPLARU 2 4 BÁNI PENTRU PAJUS PE TRIMESTRU FR. ÜU. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUBT. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respung etorii Singeniu Carada ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANU No. 1. -REDACIUNEA STRADA GOL IIA No. 42. VINURI, 27 DEPIEMME 1968. T.TIMTJÎEZA TE ȘT VE PI PEHTER ABONAMENTE, ANCNIÎDRÎ ȘI RECLAME aUK ADRESA ÎN BUCURENCI, LA ADMINISTRATITFNEI ZIARULAT IN DISTRICTE LA CORESPONDINfli DIARIDtoI Șl PRIN POSTA. • LA PARIS LA I>. DAftHAS-IULtECTRAIN UDE DE T.’anCTENNE COMEDIE NO. f. ANDNȘ1UBILE LINIA DE 30 UTERE.............................40 BANI 1NSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NO* DEPEȘIE TELEGRAFICE (Serviciulii privații alii MONITORULUI). MADRID, 6 Octobre. — Gazeta oficiale puplică proclamațiunea ce regina Isabela a adresatü Spaniolilor.. .Tonta,vice gazeta oficiale, nu o califică, căci Națiunea a judecată In moda suverana actele reginei, ea va judeca și cuvintele sale. Diariul Uniune ciiberică a apărută. Olozaga a răspunsă la invitațiunea lui Serrano că, patriotismul, Uă consiliă de a nu veni prin ce guvernulu nu se va constitui. Formarea ministcriului s’a asumată până la sosirea lui Prim. Alocuțiunea lui Serrano, publicată astăzi î, a zice că conființa nu decrește și că disciplina armatei și fraternitatea sea cu poporul vor termina revoluțiunea. Aneiiewei Răpciune OUbUU .SUA BrumSrel. După sincera expunere a faptelor și sinceritatea argumenteloră, se vede dreptatea și sinceritatea unei partite. Spre a se face lumina, puserămă necontenită suptă ochii publicului acusările ce aducă guvernului fracțiunile ce lă combată; astăzi ne vomă împlini cu arătă mai bine acestă datoriă, cu câtă avem î nainte-neuă movilă de acusări, cari de cari mai mari și mai grave. Relațiunea medicale a d-lui doctore Popescu este neadeverată, dice Terra de ieri. Pressa de arsi «jlice: „Nouă file continuă, trei înalți funcționari, un directore de poștă și doui Prefecți; se ingeniasă a găsi și a aplica torturele cele mai rafinate; sângele curge din plagele sermanelor, victime, aerulă se umple de strigătură lară de durere, oue copte, țepi, spin fură târe, tălpi arse, membre sdrobite; agenții direcți aî d-lUÎ ministru Hp se lnfluresc vedendă pe pacienți in spitala; însuși de sea se convinge în fine, că torture s’aă aplicată, destitue pe culpabili și ’i dă in judecată . . . camaraderia iasă nu permite ca vrmulă din membrii sei se fiă lovită fără a se crede atinsă în totă corpulă seu. Dacă faptulu constantă nu se póte nega într’una modă absolută, medicii bine-voitorî și amici sunt ă aci spre aî diminui gravitatea și cuvântul ă larăcată se fiă crețjutu pentru că are autoritatea sclinței.“ Medicul Popescu a publicată neadeverurîi și pe ce se htemeiază onorați, directori și redactori ai Pressei pentru a arunca în facia unui omă cea mai gravă și degrădătorie insultă? Pe nimică. Noi nu aruncămă cuvinte deși arte, ci punem înainte acte autentice și ancă acte dacele ce nimene nu le va mai putea nega. Acelă actu este, în acestă cestiune, relațiunea înscrisă a medicilor din Focșani, făcută îndată, suptă direcțiunea și în presința procuratorelui generale Degrea. Deci acelă actă spune că nici oă femeie n’a lepădată; că n’a fostă nici țepi, nici spîndurătore, nici tălpi arse, nici membrii sdrobițî, nici arderi cu gază, și mai adaugă că toți cei aduși in spitală voră fi vindecațî în termenă de la 10 pînă la 25 de lile. Pentru ce dată nu se spune cea-a ce este numai, eră nu nu și cea a ce nu este? Pentru ce s’afirmă c’a mințită, ș’a mințită prin sclință d. doctore Popescu, căndă medicii din Focșiani, faciă cu d-nu Degrea, nu constată arderi cu gază, tălpi arse, membrii sdrobițî etc. ? Și căndă faptele dau asemene autentice de mințiri acusatorilor, ce nume se cuvine celoră carii aruncă cele mai grave atacuri și insulte asupra omenilor, carii relateză numai acte,verulă ? D. Arion a fostă acuzată c’a dată ordine procuroriloră a nu-șî face datoria. D. Arion respunde acestei calomnie trămițăndă naintea justiției pe procurorele ce nu’șî a făcuțui datoria și în urmă pe judecătorii și procurorii carii au susținută acestă acusare în contra sea. Pressa, în locă s’aștepte resultatulă justiției, susține adî că tote aceste acusuri suntă adeverate. i Totă în No. de adî Pressa dice: „Una mandată de aducere s'a dată din Focșani contra d-lui Fălcoianu. Executatu-S’a? d. Fălcoianu era încetată ună momentă de a se bucura de întregimea libertății sale.“ Și d’aci cele mai grave acuzări în contra d-lui Arion, în contra întregului ministeriu și chiară în contra unei partite întrege. Adeverulă însă respunse tutoră acusatorilor: 1. Că d. Fălcoianu a fostă îndată arestată. Adeverulă spune că dacă n’a fostă îndată pornită, nu este în nimică culpa ministrului sef a aginților, însărcinați de lege cu escutarea mandatului de aducere. Acelă mandată cerea pe d. I. Fălcoianu și ancă p’ună altulii care nu era în Bucuresci. Celă însărcinată cu esecutarea mandatului face cunoscută prin telegramă celeră îndreptă de la Focșianî împregiurarea, și-i întrebă dacă voiescă s’aștepte dove știle, pînă ce se va aduce și celălaltă acusată; la casă contrariă le cere autoritarea în formă de a trimite numai pe d. Fălcoianu. Aperătorii legislaî d-lui Fălcoianu, reclamă la autoritățile competing contra mandatului de aducere; ei găsesc ilegalități, călcări de lege, numai seamă ce, în tote aceste ce este de vină ministrulă, guvernulă și partita? Ce felă? Căndă ună amică politică ală nostru comite să culpă seănă crimă, trebue c’acea culpă se cară asupra partitei întrege? Și trebue ancă ca pentru jelă se se suspende tote drepturile ce dă legea unui acusată, ș’acosta numai spre a nu putea oposițiunea se calomnieze? Ministrulă cere de la curtea de Casațiune, pe temeiă că spiritele sunt agitate în Focșianî în contra acuzaților, strămutarea procesului la oricare altă curte. Ministrulă, după datoriă, alătură curții și cererea d-lui Ion Fălcoianu, însă repetă că procurorele se susțiă, numai consideranții din adresa sa. Pressa îlă acusă de cele ce adusă D. Fălcoianu în acea petițiune. Acestă acusare este pre dreptă, este leale? Este însă ceva și mai frumosă. Ministrulă cere, curată și simplu, strămutarea și numai strămutarea. Curtea, nu scimă prin ce scăpare de cuventă seă încurcătură de condeiă, duce în acea sentință: „Avende in vedere, ca prin strămutarea procesului la Curtea din Bucuresci, Curtea din Focșani este de dreptu desesită, verî ce instrucțiune făcută de acea Curte este și remâne anulată, servindă numai ca informașiune:“ Pressa plecândă daci, aruncă asupra guvernului șa partitei întrege ună cazană plină de atacuri și injurie ce serbă în clocote. Ce felii? totă guvernul se fiă ore de vină pentru greșiakie ce ar face curtea de Casațiune? totă înirîurirî oculte și amenințări ale guvernului se fi dicta udă și sentințele nemuritoriloru de la înalta curte de Casațiune, între carii, de nu ne’nsfălămă, au luată parte și onorabilii d-nii Cantacuzino și Caligari? toți sciă c’acesta nu este, nu póte fi, și prin urmare întrebămă ce nume se cuvine acestoră acusări? Ancă ceva. Se dice prin lume ! — căci direcțiunea și redapțiunea Presset sunt misteriose — că sunt ! mulți legist! la redapțiunea acestuia diamă. Nu suntă legist! la redapțiunea Românului, și prin urmare t de ne vomă înșiăla în cele ce a- i temă adice, ceremă iertare curții 1 de Casațiune. 1 Noi credemu că legea nu perimite curții a anula instrucțiunea făcută de curtea din Focșiani. Că asemenea anulare credemu că după legi, este și remăne nulă. Daca nu ne’nstălămu, pentru ce legiștii de la 1 Pressa și cei demisionați din Focșșiani, n’au stabilită cu legea în mână, acestă greșială a înaltei curți de justițiă? și pentru ce n’aă susținuții, cumă noî profanii nu putem decât adice, că nu instrucțiunea făcută de curtea din Focșianî ci anularea acelei instrucțiuni este și remăne ! anulată? Dacă ne’nsfălămă și dacă Curtea a fostă în lege, pentru ce, încă vădată, atacă pe Ministru ? De j nu ne asfălămă, pentru ce baretă greșiala comisă de Curte și nu de eliară ca noi, că ori ce greșială este și trebue se fiă nulă? In privința reșeoei de la Galați, Pressa de Martidice: „Regretămă că și d’astă dată guvernulă n’a scrută impedica nisce asemene fapte scandalose și carii nu potă decâtă a ne compromite in ochii Europei civilisate.“ Pressa recunosce c’asemeni acte scandalose ne compromită în ochii Europei, și far’ a sei dacă nu suntă culpabili unii din mulțimea de străini ce suntă în Galați,, acasă pe guvernă, ca astăfelă compromiterea se fie mai mare. S’acusarea ce facei guvernului este oare celă puci nu logică de nu dreptă? De ce, elice Pressa, guvernulă „n’a scrută împodica asemeni fapte scandalose?“ Gruvernulădară este culpabile că n’a scrută de mai nainte că doui copii să se se bată între ei, cumă a fostă ânteia versiune, la care respunde Pressa; scă de ce n’a prevăzută, cumă se elice asumă, c’ună Israelitu va răni din greșială ună băiată creștină; și că ună comisariă ele poJieiă, arestând fi și pe evreu și pe băiată spră a se face cercetările legiuite, lumea are se se redice și mai mulți Romani și greci să se ’ncepă bătaia și se comiță devastările de la Sinagogă? Se potă óre susține un singur momentă asemeni acuzări?— Dară, voră face cei de la Pressa, de ce poliția, garda naționale, armata n’aă eșită îndată pe ulițe și n’aă oprită d’a se comite lovirile și devastările? Dară, vomă respunde, de ce la 1866, nu s’a împiedicată devastarea Sinagogei? Nu se va dice că ș’atunci d. Ion Brătianu provocase Gestiunea Israeliților, nici că domnia-sească amicii sei era ă la putere, căci încă, de nu ue 'nsfălămă, amicii Presei erau la putere. De ce poliția, garda naționale și armata n’aăsolută împiedica în Bucuresci destrugerea Sinagogei? Atunci era Prim-Ministru și Ministru din întru d. Lascar Catargi, și proiectă ală poliței d. George Ghica, ce nu potă fi anusați nici unulă nie î altulă că voiau se se comiță acele acte scandalose. Cumă dară se numesce acusarea ce se face acumă guvernului? In No. de Duminică Pressa acusă pe guvernă că n’a cerută de la Senată ună bilă de indemnitate, fiind a c’a chiămată suptă arme conțin gentulă votată în anulă trecută. Dacă faptulă este că Sâmbătă, c’uăj Securitatea publică asemeni este , ____________________* v _ _____a.___ iyr* t__.lvw î a ]w v am fi în urma acusării acesteaa. Ministrul a făcută cunoscută Senatului, înainte d’a procede eră la votarea legii contingentului, acusările ce i 1 s’aă făcută în acestă privință, și Se i natulă trecu la ordinea (jile) și votăndă contingentală, a dată Ministeriului bilulă de indemnitate. Cumă se chiamă dară acusarea ce face : Pressa și Ministrului și Senatului în acestă privință? Totă în acelă No. Pressa zice: „Legea pentru evaluarea din nuoă a veniturilor fondării, lege pe care noi o considerămă ca și votată, deșteptam noiuă mulțime de cugetări, și am putea <fie pînă la orecare puntă, chiară de temei î. „De la evaluarea anteriora n'a trecută atâta timpö. In aceste intervale nu s’a făcută nimică. „Imulțitu-S'au și amolioratU'S’aă căile de comunicațiune? fondulu-s’au bănci fondiarii și alte institute de credită ? Securitatea este as»tățiî mai mare de cătă atunci? Numai acestea permită ca rendita 80ă venitulă pământului se crescl; numai în schimbul ă acestora guvernulă are dreptul ă a cere nene sacrificie de la cetățianî. „Personele insărcinate cu evaluarea potă fi luate numai din partitulu celoră de la putere. Instiința morale póte se-și vice ceda și aci. In acestă casă, stimatori ară putea evalua farțe susti proprietățile fondjiarie ale cetățianilor, ce nu se înclină la voințele partitului de la putere, și bună placă p’ale adepțiioră acestui partită. Administrațiunea S’ar putea arela tare de urechi la justele reclamațiunî ale lesați oră. „Nesincera evaluare a proprietățiloru fontjiariî, pe lângă n mulțămirile generale, voru causa chiară uă perturbațiune in sistemulă nostru electivă, care este basata pe censö. Mulți, a cărora avere nu le dă dreptulă de a figura in listele primului și ală ducilea colegiu, voră fi înscriși in aceste liste, și astafelă d. Brătianu nu va avea nevoe de influința morale, spre a obține și aceste doue colege deputați și senatori devotați pârlitului d-lui.“ Dacă căile de comunicare nu S’aă îmulțită și îmbunătățită, de ce are se ftă culpa ministeriului actuale, ce administra numai d’ună ană și jumătate, și nu a celoră de la Pressa și Terra carii, prin eî scă prin ambciî loră au guvernatu-o necontenită? Și cu tóte aceste, căile de comunicare s’aă îmbunătățită și îmulțită suptă guvernuiă actuale, și încă acurată, și numai acumă s’a înzestrată țera cu «căi ferate, și s’a înzestrată arendă în contra-le pe toți cei de la Terra și Pressa și cu toți amicii soră din Cameră și din Senată. A trebuită vă luptă și vă luptă din cele mai crâncene guvernului actuale, în contra tutoră fracțiunilor oposițiunii, spre a îndestra țara cu acestă mare sorginte de avuție, și prin urmare critica celoră de la Pressa este din tóte ponturile de vedere neî ntemeiată. Dacă nu suntă anca bănci fon Ziare și institute de credită, a cui este culpa de nu a celoră cari aă guvernată țera necontenită ? Și dacă nu s’a făcută pîn’acumă, suptă guvernul ă actuale, uă bancă fonZiară, totuși acordarea concesiunii căilor ferate ne face se simă sigură că la curenda se va face și banca fondară, și tocmai pentru aceaa trebue uă nouă și mai bună constatare a venitului proprietății. Dacă guvernul actuale n’a făcută în 18 luni și institute de credită, totușî a făcută ca creditulă se se stabileze, ca tóte valorile Statului ce le-a primită cu set de minte aprópe de jumătate se fia acumă aprópe de al pari, și tóte veniturile se se urce, precum totulă o constată și precum noua evaluare a proprietății o va constata și mai bine, așî mai mare de câtă ori cândă, și ceî de la Pressa și Terra n’aă de câtă a se atrena câtă era de bântuită țera suptă guvernele trecute, ș’a ne spune apoi la câte magazie cu bucate se dă acumă focă și câte judecie suntă bântuite de tîlharî; resultatul ă la care voră ajunge, stăruim a a zice că va fi forte favorabile guvernului actuale și prin urmare nouei evaluări a proprietății. Se ne permită încă cel de la Presa, a-l întreba de este dreptă ca, omulă celă mai seracă se plătescă 48 de lei, și numai cei avuți se nu plătescă de câtă a treia parte din ce datorescă a plăti, conformă legii de contribuțiune? Nu, negreșită, și prin urmare trebue a se face uă nou e catagrafiă a proprietății. Venindu acumă la cealaltă parte a criticei sale întâmpinămă: Suptă tóte guvernele s’au făcută asemeni catagrafie; se ne arate că noiamă disă uă singură dată că ele nu trebue se se facă, căci voră tasa greă pe protivnicii loră politici și voră favora pe ambii loră. Se ne arate că singură dată că noi amă susținută uă asemenea teorie! Voră Zice are că noi și națiunea aveamă încredere în nepărtenirea și sănțenia tutoră guverneloră trecute? Nici acesta ne potă susținea, căci sciă că națiunea, și d’a dreptulă și prin represintanții iei, le-a respinsă necontenită. La evaluare apoi aă dreptă s’asiste și proprietarii și deputații și senatorii. In cine dară mai dă încredere cel de la Pressa, dacă se temu de neonestitatea tutoră acestoră cetățianî? In dumneloru și numai în dumnialoră ? Dară pre a nostră este culpa dacă națiunea n’a fostă nici vădată d’acesta opiniune ? A nostră este culpa dacă atunci când eraă la putere, națiunea protesta și-o respingea, și da dreptul ă și prin aî ieî represintanți, aleși luptă a loră administrațiune ? Acumă însă ceva și mai frumosă în cee a ce s’atinge de sinceritatea și de logica oposițiunii. Se nu se facă, Zîce Pressa, evaluarea suptă guvernulu aptuale, căcî el va scădea de la plată pe ambcii săi politici și va urca pe protivnicii sei. Se notăm ü acestă acuzare. Se nu se facă,jice totă Pressa, evaluarea suptă guvernulu actuale, căci elă va mări averea amicilor ăsei politici, spre a, le da dreptă d’a intra în listele electorali , în auteiulă ș’ală douilea colegiu, și va scădea averea protivnicilorü sei, spre a-I șterge din aceleașî liste. Așia dată, guvernul ă aptuale va avea măiestria d’a comite d uă-dată doue feluri de abuzuri și cari se combată între dînsele. Cumă ore se va face acestă minune? Nu scimă, nu putemă înțelege și desfidemă pe oricine d’a ’nțelege. Și fiindu că nimeni nu va fi în stare a deslega asemeni dileme, suntemă în dreptă a Zice. Se se véde tóte acestea atacuri, și ele voră areta și inteliginția, și sinceritatea, și realitatea celoră cari atacă guvernul actuale precum și pînă unde póte conduce orbia pasiunii. ------------—1868 Septembre 22. D-lui Redactare alu Romanului» Domnule, Apelulu ce se făcu patriotismului romanii pentru armarea țerei nu póte se găsescă imn Pudreria ăstei din Tărgușoru Nuoii.