Romanulu, septembrie 1868 (Anul 12)

1868-09-27

ANÜLU ALU B6ÜS-SPÄE-DECILE voissor ȘI "VEI PUTEA / LEI N, LEI N. ffi AND — - CAPITALE 43 DISTRICTE 58 pESÉSEtTTNÍ „ 24 „ 29 PR TBEÍ tnwí 1) Í2 ,, 16 PR ÜA LÓRA ,, 6 ,, 6 UNUKSEMPLARU 2 4 BÁNI PENTRU PAJUS PE TRIMESTRU FR. ÜU. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUBT. Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorii respung etorii Sin­geniu Carada ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANU No. 1. -REDAC­­­IUNEA STRADA GOL­ IIA No. 42. VINURI, 27 DEPIEMME 1968. T.TIMTJÎEZA­ TE ȘT VE­ PI PEHTER ABONAMENTE, ANCNIÎDRÎ ȘI RECLAME a­UK ADRESA ÎN BUCURENCI, LA ADMINISTRATITFNEI ZIARULAT IN DISTRICTE LA CORESPONDINfli DIARIDtoI Șl PRIN POSTA. • LA PARIS LA I>. DAftHAS-IULtECTRAIN UDE DE T.’anCTENNE COMEDIE NO. f. ANDNȘ1UBILE LINIA DE 30 UTERE.............................40 BANI 1NSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NO* DEPEȘIE TELEGRAFICE (Serviciulii privații alii MONITORULUI). MADRID, 6 Octobre. — Gazeta oficiale puplică proclamațiunea ce regina Isabela a adresatü Spaniolilor.. .Tonta,­­vice gazeta o­­ficiale, nu o califică, căci Națiunea a jude­cată In moda suverana actele reginei, ea va judeca și cuvintele sale. Diariul Uniune ci­­iberică a apărută. Olozaga a răspunsă la invitațiunea lui Serrano că, patriotismul, Uă consiliă de a nu veni prin ce guvernulu nu se va constitui. Formarea ministcriului s’a a­­sum­ată până la sosirea lui Prim. Alocuțiu­nea lui Serrano, publicată astă­zi î, a zice că conființa nu decrește și că disciplina arma­tei și fraternitatea sea cu poporul­ vor­ ter­mina revoluțiunea. Aneii­ewei Răpciune OUbUU .SU­A BrumSrel. După sincera expunere a f­aptelor­ și sinceritatea argumenteloră, se ve­de dreptatea și sinceritatea unei par­tite. Spre a se face lumina, puse­­rămă necontenită suptă ochii pu­blicului acusările ce aducă guver­nului fracțiunile ce­ lă combată; as­­tă­z­i ne vomă împlini cu arătă mai bine acestă datoriă, cu câtă avem î nainte-ne­uă movilă de acusări, cari de cari mai mari și mai grave. Relațiunea medicale a d-lui doc­tore Popescu este neadeverată, dice Terra de ieri. Pressa de arsi «jlice: „Nouă­­ file continuă, trei înalți funcțio­nari, un directore de poștă și doui Prefecți; se ingeniasă a găsi și a aplica torturele cele mai rafinate; sângele curge din plagele ser­­manelor, victime, aerulă se umple de stri­­gătură lară de durere, oue copte, țepi, spin­­­ fură târe, tălpi arse, membre sdrobite; agenții direcți aî d-lUÎ ministru Hp se lnflu­resc vedendă pe pacienți in spitala; însu­și de sea se convinge în fine, că torture s’aă a­­plicată, destitue pe culpabili și ’i dă in ju­decată . . . camaraderia iasă nu permite ca vrm­ulă din membrii sei se fiă lovită fără a se crede atinsă în totă corpulă seu. Dacă faptulu constantă nu se póte nega într’una modă absolută, medicii bine-voitorî și amici sunt ă aci spre aî diminui gravitatea și cu­­vântul ă lară­cată se fiă crețjutu pentru că are autoritatea sclinței.“ Medicul Popescu a publicată nea­­deverurîi și pe ce se htemeiază o­­norați, directori și redactori ai Pres­sei pentru a arunca în facia unui omă cea mai gravă și degrădătorie insultă? Pe nimică. Noi nu arun­­cămă cuvinte deși arte, ci punem î­nainte acte autentice și ancă acte dacele ce nimene nu le va mai pu­tea nega. Acelă actu este, în acestă cestiune, relațiunea înscrisă a medi­­cilor­ din Focșani, făcută îndată, suptă direcțiunea și­ în presința pro­­curatorelui generale Degrea. Deci acelă actă spune că nici oă femeie n’a lepădată; că n’a fostă nici țepi, nici spîndurătore, nici tălpi ar­se, nici membrii sdrobițî, nici ar­deri cu gază, și mai adaugă că toți cei aduși in spital­ă voră fi vinde­­cațî în termenă de la 10 pînă la 25 de­­­ lile. Pentru ce dată nu se spune cea-a ce este numai, eră nu nu și cea­ a ce nu este? Pentru ce s’afirmă c’a mințită, ș’a mințită prin sclință d. doctore Popescu, căndă medicii din Focșiani, faciă cu d-nu Degrea, nu constată arderi cu gază, tălpi arse, membrii sdrobițî etc. ? Și căndă faptele dau asemene autenti­ce de mințiri acusatorilor­, ce nume se cuvine celoră carii aruncă cele mai grave atacuri și insulte asupra omenilor, carii relateză numai acte­­,verulă ? D. Arion a fostă acuzată c’a dată ordine procuroriloră a nu-șî face da­toria. D. Arion respunde acestei ca­lomnie trămițăndă naintea justiției pe procurorele ce nu’șî a făcuțui da­toria și în urmă pe judecătorii și procurorii carii au susținută acestă acusare în contra sea. Pressa, în locă s’aștepte resultatulă justiției, sus­ține adî că tote aceste acusuri suntă ade­verate. i Totă în No. de adî Pressa dice: „Una mandată de aducere s'a dată din Focșani contra d-lui Fălcoianu. Executatu-S’a? d. Fălcoianu era încetată ună momentă de a se bucura de întregimea libertății sale.“ Și d’aci cele mai grave acuzări în contra d-lui Arion, în contra în­tregului ministeriu și chiară în con­tra unei partite întrege. Adeverulă însă respunse tutoră acusatorilor­: 1. Că d. Fălcoianu a fostă în­dată arestată. Adeverulă spune că dacă n’a fostă îndată pornită, nu este în nimică culpa ministrului sef a aginților, însărcinați de lege cu escutarea mandatului de adu­cere. Acelă mandată cerea pe d. I. Fălcoianu și ancă p’ună altulii care nu era în Bucuresci. Celă în­sărcinată cu esecutarea mandatului face cunoscută prin telegramă ce­leră în­dreptă de la Focșianî îm­­pregiurarea, și-i întrebă dacă voiescă s’aștepte dove știle, pînă ce se va aduce și celă­l­altă acusată; la casă contrariă le cere autoritarea în for­mă de a trimite numai pe d. Făl­coianu. Aperătorii legisl­­aî d-lui Făl­coianu, reclamă la autoritățile com­peting contra mandatului de adu­cere; ei găsesc­ ilegalități, călcări de lege, nu­mai seamă ce, în tote a­­ceste ce este de vină ministrulă, gu­vern­ulă și partita? Ce felă? Căndă ună amică politică ală nostru co­mite să culpă seă­nă crimă, trebue c’acea culpă se cară asupra partitei întrege? Și trebue ancă ca pentru jelă se se suspende tote drepturile ce dă legea unui acusată, ș’acosta numai spre a nu putea oposițiunea se calomnieze? Ministrulă cere de la curtea de Casațiune, pe temeiă că spiritele sunt agitate în Focșianî în contra acu­­zaților­, strămutarea procesului la ori­care altă curte. Ministrulă, după datoriă, alătură curții și cererea d-lui Ion Fălcoianu, însă repetă că pro­curorele se susțiă, numai conside­­ranții din adresa s­a. Pressa îlă a­­cusă de cele ce a­dusă D. Fălcoianu în a­cea petițiune. Acestă acusare este pre dreptă, este leale? Este însă ceva și mai frum­osă. Ministrulă cere, curată și simplu, strămutarea și numai strămutarea. Curtea, nu scimă prin ce scăpare de cuventă seă încurcătură de condeiă, duce în a­cea sentință: „Avende in vedere, ca prin strămutarea procesului la Curtea din Bucuresci, Curtea din Focșani este de dreptu desesită, verî­ ce instrucțiune făcută de acea Curte este și re­­mâne anulată, servindă numai ca informașiune:“ Pressa plecândă d­aci, aruncă a­­supra guvernului șa partitei întrege ună cazană plină de atacuri și in­jurie ce serbă în clocote. Ce felii? totă guvernul se fiă ore de vină pentru greșiakie ce ar face curtea de Casațiune? totă înirîurirî oculte și amenințări ale guvernului se fi dicta udă și sentințele nemuri­­toriloru de la înalta curte de Casa­țiune, între carii, de nu ne’nsfălămă, au luată parte și onorabilii d-nii Can­­tacuzino și Caligari? toți sciă c’a­­cesta nu este, nu póte fi, și prin ur­mare întrebămă ce nume se cuvine acestoră acusări? Ancă ce­va. Se dice prin lume ! — căci direcțiunea și redapțiunea­­ Presset sunt misteriose — că sunt ! mulți legist! la redapțiunea acestui­a diam­ă. Nu suntă legist! la redap­­­­țiunea­ Românului, și prin urmare t de ne vomă înșiăla în cele ce a- i temă a­dice, ceremă iertare curții 1 de Casațiune. 1 Noi credemu că legea nu per­­i­mite curții a anula instrucțiunea fă­cută de curtea din Focșiani. Că a­­­­semenea anulare credemu că după legi, este și remăne nulă. Daca nu ne’nstălămu, pentru ce legiștii de la 1 Pressa și cei demisionați din Foc­­ș­șiani, n’au stabilită cu legea în mână,­­ acestă greșială a înaltei curți de jus­­tițiă? și pentru ce n’aă susținuții,­­ cumă noî profanii nu putem­ de­­­cât a­dice, că nu instrucțiunea făcută de curtea din Focșianî ci anularea­­ acelei instrucțiuni este și remăne ! anulată? Dacă ne’nsfălămă și dacă Curtea a fostă în lege, pentru ce, încă vădată, atacă pe Ministru ? De j nu ne asfălămă, pentru ce b­a­­retă greșiala comisă de Curte și nu de eli­ară ca noi, că ori ce greșială este și trebue se fiă nulă? In privința reșeo­ei de la Galați, Pressa de Marti­dice: „Regretămă că și d’astă dată guvernulă n’a scrută impedica nisce asemene fapte scan­­dalose și carii nu potă decâtă a ne compro­mite in ochii Europei civilisate.“ Pressa recunosce c’asemeni acte scandalose ne compromită în ochii Europei, și far’ a sei dacă nu suntă culpabili unii din mulțimea de străini ce suntă în Galați,, acasă pe gu­vernă, ca astă­felă compromiterea se fie mai mare. S’acusarea ce face­i guvernului este oare celă puci nu logică de nu dreptă? De ce, elice Pressa, guvernulă „n’a scrută împodica a­­semeni fapte scandalose?“ Gruver­n­­ulă­dară este culpabile că n’a scrută de mai nainte că doui copii să se se bată între ei, cumă a fostă ânteia versiune, la care respunde Pressa; scă de ce n’a prevăzută, cumă se elice asumă, c’ună Israelitu va răni din greșială ună băiată creștină; și că ună comisariă ele poJieiă, ares­­tând fi și pe evreu și pe băiată spră a se face cercetările legiuite, lumea are se se redice și mai mulți Ro­mani și greci să se ’ncepă bătaia și se com­iță devastările de la Sina­gogă? Se potă óre susține un singur momentă asemeni acuzări?— Dară, voră fa­ce cei de la Pressa, de ce poliția, garda naționale, armata n’aă eșită îndată pe ulițe și n’aă oprită d’a se comite lovirile și devastările? Dară, vomă respunde, de ce la 1866, nu s’a împiedicată devasta­rea Sinagogei? Nu se va dice că ș’atunci d. Ion Brătianu provocase Gestiunea Israeliților­, nici că dom­­nia-sea­scă amicii sei era ă la pu­tere, căci încă, de nu ue 'nsfălămă, amicii Presei erau la putere. De ce poliția, garda naționale și­­ armata n’aă­solută împiedica în Bu­curesci destrugerea Sinagogei? A­­tunci era Prim-Ministru și Ministru din întru d. Lascar Catargi, și pro­iectă ală poliței d. George Ghica, ce nu potă fi anusați nici unulă nie î altulă că voiau se se com­iță acele acte scandalose. Cum­ă dară se numesce acusarea ce se face a­­cumă guvernului? In No. de Duminică Pressa a­­cusă pe guvernă că n’a cerută de la Senată ună bilă de indemnitate, fiind a c’a chiămată suptă arme con­țin gentulă votată în anulă trecută. Dacă faptulă este că Sâmbătă, c’uăj Securitatea publică asemeni este , ____________________* v _ _____a.___ i­yr* t__.lv­w î a ]­w v am­ f­i în­ urma acusării acestea­a. Mi­­­­nistrul a făcută cunoscută Senatului, î­nainte d’a procede eră la votarea­­ legii contingentului, acusările ce i 1 s’aă făcută în acestă privință, și Se­ i natulă trecu la ordinea (jile) și vo­­tăndă contingentală, a dată Minis­­­­teriului bilulă de indemnitate. Cumă­­ se chiamă dară acusarea ce face : Pressa și Ministrului și Senatului în acestă privință? Totă în acelă No. Pressa zice: „Legea pentru evaluarea din nuoă a ve­­niturilor­ fondării, lege pe care noi o con­­siderămă ca și votată, deștepta­m­ noi­uă mulțime de cugetări, și am putea <fi­e pînă la ore­care puntă, chiară de temei î. „De la evaluarea anteriora n'a trecută a­­tâta timpö. In aceste intervale nu s’a fă­cută nimică. „Imulțitu-S'au și amolioratU'S’aă căile de comunicațiu­ne? fondulu-s’au bănci fond­iarii și alte institute de credită ? Securitatea este as»­tățiî mai mare de cătă atunci? Numai aces­tea permită ca rendita 80ă venitulă pămân­­tului se crescl; numai în schimbul ă acestora guvernulă are dreptul ă a cere nene sacri­­ficie de la cetățianî. „Personele insărcinate cu evaluarea potă fi luate numai din partitulu celoră de la pu­tere. Ins­tiința morale póte se-și vice ceda și aci. In acestă casă, stimatori ară putea evalua farțe susti proprietățile fondjiarie ale cetățianilor, ce nu se înclină la voințele par­titului de la putere, și bună placă p’ale a­­depțiioră acestui partită. Administrațiunea S’ar putea arela tare de urechi la justele recla­­mațiunî ale lesați­ oră. „Nesincera evaluare a proprietățiloru fon­­tjiariî, pe lângă n mulțămirile generale, voru causa chiară uă perturbațiune in sistem­ulă nostru electivă, care este basata pe censö. Mulți, a cărora avere nu le dă dreptulă de a figura in listele primului și ală ducilea colegiu, voră fi înscriși in aceste liste, și asta­felă d. Brătianu nu va avea nevoe de influința morale, spre a obține și­­ aceste doue colege deputați și senatori devotați pâr­litului d-lui.“ Dacă căile de comunicare nu S’aă îmulțită și îmbunătățită, de ce are se ftă culpa ministeriului actuale, ce administra numai d’ună ană și jumătate, și nu a celoră de la Pressa și Terra carii, prin eî scă prin a­­mbciî loră au guvernatu-o neconte­nită? Și cu tóte aceste, căile de co­municare s’aă îmbunătățită și îmul­țită suptă guvernuiă actuale, și încă acurată, și numai acu­mă s’a în­­­zestrată țera cu «căi ferate, și s’a înzestrată arendă în contra-le pe toți ce­i de la Terra și Pressa și cu toți amicii soră din Cameră și din Senată. A trebuită vă luptă și vă luptă din cele mai crâncene guver­nului actuale, în contra tutoră frac­­țiunilor­ oposițiunii, spre a îndestra țara cu acestă mare sorginte de a­­vuție, și prin urmare critica celoră de la Pressa este din tóte ponturile de vedere neî ntemeiată. Dacă nu suntă anca bănci fon­ Ziare și institute de credită, a cui este culpa de nu a celoră cari aă guvernată țera necontenită ? Și dacă­­ nu s’a făcută pîn’acumă, suptă gu­vernul ă actuale, uă bancă fonZiară, totu­și acordarea concesiunii căilor­ ferate ne face se simă sigură că la curenda se va face și banca fon­dară, și tocmai pentru acea­a tre­bue uă nouă și mai bună constatare a venitului proprietății. Dacă guvernul actuale n’a făcută în 18 luni și ins­titute de credită, totu­șî a făcută ca creditulă se se stabileze, ca tóte va­lorile Statului ce le-a primită cu se­t de minte aprópe de jumătate se fia acu­mă aprópe de al pari, și tóte veniturile se se urce, precum totulă o constată și precum noua evaluare a proprietății o va constata și mai bine, așî mai mare de câtă ori cândă, și ceî de la Pressa și Terra n’aă de câtă a se atrena câtă era de bân­tuită țera suptă guvernele trecute, ș’a ne spune apoi la câte magazie cu bucate se dă acumă focă și câte judec­ie suntă bântuite de tîlharî; resultatul ă la care voră ajunge, stă­ruim a a zice că va fi forte favora­bile guvernului actuale și prin ur­mare nouei evaluări a proprietății. Se ne permită încă cel de la Pre­sa, a-l întreba de este dreptă ca, omulă celă mai seracă se plătescă 48 de lei, și numai cei avuți se nu plătescă de câtă a treia parte din ce datorescă a plăti, conformă legii de contribuțiune? Nu, negre­șită, și prin urmare trebue a se face uă nou e catagrafiă a proprietății. Ven­in­du acumă la cea­l­altă parte a criticei sale întâmpinămă: Suptă tóte guvernele s’au făcută asemeni catagrafie; se ne a­rate că noi­amă disă uă singură dată că ele nu trebue se se facă, căci voră tasa greă pe protivnicii loră politici și voră fa­­vora pe amb­ii loră. Se ne arate că singură dată că noi amă susți­nută uă asemenea teorie! Voră Zi­ce are că noi și națiunea aveamă încredere în nepărtenirea și sănțe­­nia tutoră guverneloră trecute? Nici acesta n­e potă susținea, căci sciă că națiunea, și d’a dreptulă și prin re­­presintanții iei, le-a respinsă necon­tenită. La evaluare apoi aă dreptă s’asiste și proprietarii și deputații și senatorii. In cine dară mai dă în­credere cel de la Pressa, dacă se temu de neonestitatea tutoră acestoră cetățianî? In dumneloru și numai în dumnialoră ? Dară pre a nostră este culpa dacă națiunea n’a fostă nici vădată d’acesta opiniune ? A nostră este culpa dacă atunci când eraă la putere, națiunea protesta și-o res­pingea, și da dreptul ă și prin aî ieî represintanți, aleși luptă a loră administrațiune ? Acumă însă ce­va și mai fru­­mosă în cee­ a ce s’atinge de sin­ceritatea și de logica oposițiunii. Se nu se facă, Zîce Pressa, eva­luarea suptă guvernulu aptuale, căcî el­ va scădea de la plată pe ambcii săi politici și va urca pe protivnicii sei. Se notăm ü acestă acuzare. Se nu se facă,­­jice totă Pressa, evaluarea suptă guvernulu actuale, căci elă va mări averea amicilor ăsei politici, spre a, le da dreptă d’a intra în listele electorali , în auteiulă ș’ală douilea colegiu, și va scădea ave­rea protivnicilorü sei, spre a-I șter­ge din acelea­șî liste. Așia dată, guvernul ă aptuale va avea măies­tria d’a comite d uă-dată doue feluri de abuzuri și cari se combată în­tre dînsele. Cumă ore se va face acestă minune? Nu scimă, nu pu­temă înțelege și desfidemă pe ori­cine d’a ’nțelege. Și fiindu că ni­meni nu va fi în stare a deslega asemeni dileme, suntemă în dreptă a Zice. Se se véde tóte acestea atacuri, și ele voră areta și inteliginția, și sinceritatea, și realitatea celoră cari ata­că guvernul actuale precum și pînă unde póte conduce orbia pasiunii. ------------—­1868 Septembr­e 22. D-lui Redactare alu Romanului» Domnule, Apelulu ce se făcu patriotismului romanii pentru armarea țerei nu póte se găsescă imn Pudreria ăstei din Tărgușoru Nuoii.

Next