Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)
1868-10-18
900 ______ --------.......^Nina^CCrsasassia»eai«,----------- candu aveau de câtă trei ani de servicii, și chiar mai puținii. Recinta lege militară a fost inspirată, trebue se convenima, de solicitudinea duiese și patriotice de a nu cere mari sacrificii popor imunei în timpii de liniște; și sálonului căruia regimurile vechi i-au sustras. Întrunii medii criminale pânea inteliginții, va căpăta pe lângă oQolării capabili, noțiuni suficiente și varii ce-i voră servi în viéjjia privată. Ne ame depărtații pre multă de la materia ce ne propusesemn a atinge, se revenimo dera la poligonul de la Cotroceni de unde póte muri trebuită a ne înlătura. Scala de tirn militară e ceva moű la noi și cu tóte că stagiunea înaintata nu mai lasă decătă doua luni pentru instrucțiune, pe cândă in Francia se pune spre acestă scapă de patru ori mai multă timpă, totuși ea s’a înființată; căci astăzi obiecțiunele ceunele spirite seă deprinse și neactive opună totădeuna, nu mai suntă de natură a ține în locă instituțiunile naționale și utile. Cu uă impactență legitimă așteptamă deci ocasiunea de a inregistra resultatele obținute, și cari suntă surprindetóre. La 400 metri, distanță destulă de susemnată, ună pluton trase cu tâmpă apropo done minute câte 10 cartușe de omă, deși cartușierele suntă încă arangiate după vechiulă modelă, întârpadă prin urmare de căteva secunde fiece lovitură, și resultatele tirului observându-se se găsiră Insemnă gldnțe 45 virate In perfecțiune. Pușa Dresse a obținută resultate identice cu acele dobândite la poligonul din Vincennes, a cărora conclusiune, după declarațiunea statului majoră de acolo este că, dacă la Jocul semnului s'ar trage latină colona de atacă, nici ună singură din atacanți n’ară parveni a ajunge lângă cei ce țină defensiva. Póte cu curiositate se se intrebe cîneva acumă ce va deveni acea furia francese arătă de renumită și dacă geniul atacului trebue se se transforme: cerința însemnată, inedite robur, scapătă din graduld scă superioră, chiară genială prudinței ș’a imobilitățeî nu maî dă ceva resultate și atunci ce maî remâne ? Atunci póte, deși camă târziu, forția se va anihila prin ea îngașîn publiciștii oricari ar fi culorea drapelului și ideiele particulare ce ș’au impusă a face se prevaleze, vor lupta pentru idealulă nostru, pacea, dreptură, libertatea, principiul naționalitățiloră. Acastă causă a tuturorăănimilor, oneste și mândre se va rezima pe atitutinea mulțimea, a caria voce multiple voră începe a fi luate in băgare de sâmă in cestiunile de reebelă nu numai ca espresiuni numerice pentru ficsarea contingentelui dară și pentru Întrebuințarea și oportunitatea puterii sale in activitate. Dacă pe câmpia Întinsă comanda se schimbă, trompeta dă ună nucă semnală, si atunci acelașă plutonă se așază in facia semnului pe 4 rânduri, cele două din urmă in piciore și restulă in genuchi și la oă distanță de 500 metre trimită — resultată surprins etoră— 40 7B ln ciblu pe care mă venta contrariă vă Învăluia în norură de fumă ce se produse. S^rlința este minunată! Armele noue sunt demne de a se găsi in mâni romanesc!’. Domnitorul nostru careta fundată acesta scala și care se interesa a multă de sucesele iei o va trece curândă in revistă. Resultatele obținute suntă asta de frumuse, incătă suntemă securi că ele vor umple de bucurie, animarea adevărată romănască, și dândă Românului vechia sea încredere în sine, va face ca națiunea intrâgă se lucreze in jurul, la tote ocasiunile și cu sămai deplină tăria, pentru împlinirea programei sale, „mărirea și tăria Statului română.“ Doctorele Istrati, cu ramificările sale la Romană și Botoșani, desvoltată întronă raportă detailată ală directorului generală, cavalerii de Ofenheim. Prelungirea drumului de seră Lemberg- Czernowitz pină la Marea Negra,Jiso directorele generală în raportul ă seă, ascultată Ca mă viă interesă de acționari, a fostă, de la fondațiunea companiei, st opusă pronunciată ală direcțiune?. In acesta prelungire, fiă la Odessa, fiă la Galați, se află garanția înfloririi viitore a întreprinderii. Ună consortium, l) formata din membrii consiliului de administrare, de cunoscutură întreprinzătorii de construcțiuni, domnulă Thomas Brassey, și luptă cooptațiunea unoră institute mari de bancă, a cercată a realisa acesta dorință și s’a aflată la inceputul anului corinte in posesiunea unor ă asecutărî din partea guvernului română, care ar fi împreunată întruă singură mână intrega esecutare a rótei rețelei liniilor ferate moldo-române, înțărcarea dobândirii definitive, provocată atunci prin disolvarea Camerei romane, a favorisată concurența, în urma cărora a intrată in negociațiune ună Consortium prusiană, suplă doctorele Strousberg și ună Consortium eoglesă. Prin acesta stipulațiunile primitive au fostă esențiale alterate (modificate) și guvernulă României s’a redulă In posițiunea d’a stipula condițiuni, cari él garantau grabnica esecutare a tuturor liniilor rețelei sale. Aslafel, prin consimțimântulă Camerei, a Împărțită rețeua drumurilor ferate astăferă, că Consortium austriacă a dobândit calea ferată la Iași cu ambele ramificări: la Botoșani și la Romană, de la care punctă din urmă Consortium prusiană va continua instrucțiunea pină la Galați. Consortium a acceptată acesta concesiune și, după cererea guvernului, a începută îndată construcționa, și acesta pe baza unui contractă, după care pentru compania drumului ferată Lemberg-Czernowitz, déca s’ar refuza dobândirea concesiunii, nu ar resulta nici ună felă de sarcină din construcțiunile Începute. Consiliul Ta administrativă recomandă Adunarea generale a priimi acesta concesiune. Directorele generală motiveza acesta prin mai multe argumente. Concesiunea în sine este uă afacere avantagiosa. Linia propusă formeză un anelttran trată neu vitabilă are liniiloră ferate ale Rusiei meridionale și României și procură legătura de multă dorită cu Marea Negra, pe d’uă parte la Odesa fia care nu mai lipsesc( de căței construcțiunea unei linii de 12 mile între Iași și Kischinen) și pe d'altă parte la Varna (prin căile ferate, începute d’ună Consortium englesă la București și d’acolo la Giurgiu, în legătură cu calea ferată Rusciuk-Varna deja terminată; afara încă d’acea legătură, care va conduce de la Roman la portul Dunărei Galați. Construirea acestei linii noue, mai cu sema cu întrebuințarea liniei proiectate Lemberg-Varșovia, va conduce transitul d intre Marea Nordului și Marea Baltică despre a parte și intre Marea Negra despre altă parte, și in Austria, și astăferă va face cu putință ca Austria se puta concura cu manufacturele sale chiară cu Englitera, pentru Rusia meridională și pentru Orient, și va scăpa pe compania de indoustară pericolă, care o amenința, déca că companie străină ar fi căutată legătura aiui ea decată la Sucéva și déca ar fi retasă permanent o înecată între două linii străine, espusă fiindă a suferi apăsarea lora. In cea a ce privesce concesiunea in sine, directorul- generale de Ofenheim explică că puntuațiunile ei suntă in interesul companiei. Guvernul romană acordă o subvențiune de construcțiune de 40,000 franci pentru fiecare kilometru al liniei in lungime de 217 kilometri (aprope 29 mile germane), permite dobândirea concesiunii de către că compania deja esistentă, garanteză uă beneficia neta de 7/5 la sută, adică 1.497,300 fiorini pentru totă linia, acordă scutirea de imposite pentru cănumeră de ani și scutirea de dobonisi pentru avansul“] garanției și pretinde după amortisarea avansului de garanție, numai cn a șesea parte a sumei, cu care veniturile voră covârși resultatulă garantată și acesta pe comptulă subvențiuni făcute pentru construcțiune. Trecăndă la partea financiară a expunerei sale, directorulă generală de Ofenheim deși Comitetti aleșii de conseciați, spre a delibera asupra intereselor comune ș’a avisa la mijl’lóce d’a apăra acele interese, voltă modulă in care se va efectua construcțiunea liniilor proiectate. Mijl’lacele necesarii pecuniare compania și le va procura: fiă prin subvențiunea de construcțiune a guvernului romană în sumă de 8,680,000 franci, a cărora plată s-a efectuată piuă acumă regulată, ală 2-lea prin emisiunea de priorități în valorea nominală de 15,600,000 florini și de acțiuni în valorea nominală de 10,000, 000 florini. Prioritățile, asemene ca celelalte priorități ale companiei, voră purtată dobénda de 5 la sută la argintă și se vor amortisa in 75 ani. Pentru plata dobândei și amortisărei loră, se va afecta ântâi productură netă ală noucloră linie. Acțiunile se vor emite, că acțiuni d’a doua emisiune în aceașî valore nominale și cu aceaașî dobândă ca și acțiunile primei emisiuni și se vor bucura d’uă dobândă de 7 la sută, care d’uă camă dată se va plăti din capitalul construcțiunea. Prin aceste emisiuni, noua compania va avea plăti ia dobândi pentru priorități de antâia emisiune 600,000 fiori, și de a treia (acumă propusă) emisiune 780,000 florini, peste totă 1,980,000 fiorini. In contra acestei sume se găsescă venituri garantate de 3,696,300 fiorini (și anume: pentru linia Lemberg-Czernowitz 1,500,000 fiorini, pentru linia Lemberg-Suceava 700,000 fiorini, pentru liniile romane 1,497,300 fiorini). Prin urmare, după deducțiunea ruseloră dobândi mai remăne pentru dobândile acțiunilor de 7 la sută u sumă de 1,717,300 fiorini. Dér Hindu că aceste dobândi se urcă numai la suma de 1,575,300 fiorini, resultă ună prisosă de 142,300 fiorini, și după deducțiunea sumei necesarie pentru amortisare de 65,800 fiorini, ună escadinte de 76,500 fiorini. Construirea linioloră nouă s’a Încredințată domnului Thomas Brassey. Eră a luată asupră și subvențiunea romană de «instrucțiune, acțiunile și prioritățile, ce suntă a se imite din nou și in contra cărora a luată asupră șî obligațiunea d'a construi liniile și d’a procura totă materialulă de sploatare (remăsudă însă reservată Companiei a’șî procura însăși acestă materială), d’a re’imbursa companiei și concesionarilor, tóte chieltuelile necesarii pentru ouuCBOrrca councoiuooî, a suporta dobenirile in timpulă construcțiunii ș’a preda companiei, d’uă dată cu căile construite, ună fundă de reservă de 2,500,000 franci. Domnulă Brassey din parted a incheiat și ună contractă cu Banca Anglo-Austriacă, prin care Banca priimesc o bună cursă fixă prioritățile și acțiunile, cu singura reservă, că acționarii liniei Lemberg-Czernowitz se fie în dreptă a lua câte patru acțiuni nouă pentru cinci vechi, ce voră posede ca cursă de 70 la sută. Aven dă in vedere cele precedente, consiliulu de administrațiune propune: s iă companii drumului de Lră Țenberg-Czernowitz primesce concesiunea dobândită de Principele Leo Sapieha și consorp pentru construirea și sploatarea unui căi ferate de la Suceava la Iași, cu ramificările la pomană și Botoșianî, și ijisa concesiune, care va forma că parte a intreprinderei generale a liniei Lemberg-Czernovitz, trece ca tote drepturile și obligațiunile concesionarilor în posesiunea companiei; ală 2-lea Compania drumului de seră Lemberg-Czernovitz priimesce contractele încheiate de concesionari cu domnii Thomas Brassey și cu Banca Anglo-Austriacă, precum și drepturile și obligațiunile resultante din aceste contracte; al 3-lea Compania decide, spre împlinirea acestora contracte, înmulțirea capitalului socială, prin emisiunea de obligațiuni de prioritate In suma de 15.600,000 fioninî argintă și de acțiuni In suma de 10.000. 000 fioninî argintă In modulă aretată. Acționarul Warrens susține aceste propuneri, combătând ideia pronunciată in finele cercuri ale Înaltei finance, cumă că majoritatea prin resoluțiunile sale de astădî, n’ar pute obliga pe minoritate. Acesta opiniune este basată puă erore. Fiecare societate este liberă, déca posedă in țara, unde este domiciliată, vă garanția, a esecuta în străinătate uă liniă ferată negarantată, chiar atunci déca prin acesta s’ar compromite venitulă garantată din țara. D'a luată asemene decisiune nu pote fi contestată nici unei companiei și cine intră întruă asociațiune trebuie se se supue decisiunei majoritaței. Afară d’acesta crede, că în casulă presinte, administrațiunea nu merită de câtă mulțămire. (Consimți mântă generale). Acționarul Doctor Schindler, sprijinindă opiniunea preopinintelui, arăta că adunarea generală, conformă § 17 ală Statuteloră, este în dreptă a lua decisiunî asupra dobândirii de concesiuni și asupra îmulțirei capitalului sociale. După acesta se trece la votă și propunerile făcute se priimescă cu unanimitate. (Strigăm, Bravo! Bravo! ). Directorele generale de Ofenheim propune in consecința decisiunilor luate, mai multe schimbări în statutele societăței, cari se primescă «uă îmbunătățire propusă de acționarul Directoră Seidler. După ce Adunarea generale autorisă Administrațiunea a se ințelege cu guvernul pentru alte modificări ale statutelor, și după ce priimi comunicațiunea că Ministrul Docloră Giskra și-a dată demisiunea ca sonsinieră de administrațiune ale Societăței, se rădică ședința la 10 ore și jumătate după ce durase aprope uă oră și jumătate. FINANCIE. Prin decretă cu data 4 Septembre 1868, se autorisă și incuviințeză plata retribuțiunilor posturilor, adăugate în cancelaria comitetului centrală ală venerarii bunurilor Statului, pe timpă de patru luni de la 1 Septembre până la finele anului curentă 1868, din fondul ă de lei 30,000, alocată in budgetă la art. 2 de la capitululă 53 și anume: ună poștă de adjutare la biurculă comptabilității, plătită cu lei 200 și altulă de copistă cu lei iii, bani și mensuală. In postură de adjutore la comptabilitate se inainteza și se confirmă d. Grigore Trandafirescu, actualulă registratore in cancelaria acelui comitet, era in postură de registratore, se numesce și se confirmă d. George Simandiri, fostă adjutare pentru comptabilitatea rurale la casieria generale de Covurlui, cu dreptul de a primi flecare retribuțiunile cu începere de la 1 Septembre 1868, de cândă aă intrată in lucrare. INTERNE. — Prin decret, cu data 15 OMobre eurenă, sunt numiți și permutați: D. Nae Xinescu, șefă ală biuroului județeană din cancelaria prefecturei județului Tecuciu, in loculă d-luî George Motăsiu. D. Nicolae A. Popovici, polițată la Târgu-Ocna, in loculă d-luî George State, demisionată. D. Dimitrie Varba, supt prefectură plășea Racova din județul Vaslui, in asemenea funcție la plasa Fundurile, și la plasa Racova s'a trecută d. George Calmuțelă, suptprefectură plășei Mij locu din același județă. D. A. G. Bacaloglu s’a numită in postură de referență statistică provisoriă, până la votarea legii organisării serviciului statistică, în locul d-lui C. Leca, demisionată. (Monitorium). CALEA FERATA DE LA CZERNOWITZ (CERNĂUȚI) LA IAȘI, ROMANI ȘI BOTOȘANI. Adunarea generală a companiei drumului de seră Lemberg-Czernovitz de la 15 Octobre a fost visitată de 71 acționari, represintândă 1, 108 voturi și 22,328 acțiuni. Principele Jablonowsky, președintele consiliului de administrațiune, prevedea adunarea. Obiectulu discuțiunii era dobândirea concesiunii unui drumă de seră de la Czernowitz la Iași' ROMANULU 18 OCTOBRE 1868 naMBi^Miia.Tigi isri -irr i—w -ijgr-rajfiarníTaat« PARTEA COPUiALâ. CONSILIULU COMUNALE DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA LXX •Tom 2ß Septembre 1868. Presințî: D. C. Lapati, locotenentă al primarului. — Gr. Serrurie, consiliară-ajutoră. — P. Buescu, idem. — G. Petrescu, idem. — N. Manolescu, idem. — V. Hernia, idem. — Aut. Stoianovici, consiliară. — R Protopopescu, idem. — N. Pancu, idem. — Doctorulă Iatropolu, idem. Absenți . D. C. Panaiot, primară, în concediu. — E. Carada, consiliară idem. — T. Mehedințeanu, idem. — D. Culoglu, idem. — I. Martinovici, idem. Ședința se deschide la 1 oră după amicii. Se citesc și se adoptă procesul- verbală ală ședinței de la 23 Septembrie. Se pune în deliberațiune raportulă d-lui ^secretară ală primăriei prin care arăta că, două din copiștii cancelariei, anume: d-ni 1C4 Ștefănescu și Mariu Ludeanu, au lipsită de la posturile d-loră șose zile consecutive de la 19 Septembrie pînă astăzi, fără concediă și fără se motiveze sau celă puțină se voiesc a a scula absența d-loră. Consiliul decide ca, pentru astă dată se se opresea retribuțiunea numițiloră pe filele ce aă lipsită, trecendu-se suma acestei retribuțiuni la economii. Se pune in deliberațiune cererea de a Mistana văduva, de a fi scutită de taxa ce trebuie a plăti pentru biletul de autorisațiune cea cerută de a intorce olanele Invelitorii casei sale din suburbia Popescu, căci este femeia forte săracă. Consiliată respinge cererea. D. locotenentă ală primarului arăta că d. președinte ală comitetului permanentă a trimisă rolurile capitalei copiate la trebuința împlinirii contribuțiunii pentru drumuri, după noua lege și cere a se publica aceste rolurî și a se lua mesuje pentru perceperea contribuțiunii. D. Petrescu rice că acesta contribuțiune nu se pote percepe pentru anulă curentă. Legea prescriindă prin art. 27, că prețuirea la bani a țilelor de lucru se face la inceputulă fiecărui ană, și prin art. 3î că tabelele de contribuabili se intocmescă in luna Ianuarie, nu pote fi aplicațiile,Ilie d. Petrescu, do câtă de la anulă viitoră înainte. D. Iatropolu nu împărtășesce opiniunea d-lui Petrescu. Ar fi dorită și d-sea, Zi ce, a nu se percepe estimpa acésta contribuțiune însă vede că este cu neputință. 1) pentru că ministerulu a interpretată legea pentru totajéra în sensul de a fi aplicabile din anulă curentă; 2) pentru că comitetul permanentă ală județului a făcută spese în comptulă acestei contribuțiuni. Nu pate consiliul comunal, — continue d. Iatropolu — nu pate se zică că guvernul ă a interpretată reă legea, căci guvernulă nu e responsabilă de ceaa ce face, decâtă înaintea represintațiunii naționale, și dacă elăa găsită că noua contribuțiune trebuie a se Împlini cu Începută de estimpa, consiliulu nu se pute opune. De aceia d. Iatropolu e de părere a se publica rolurile și apoi a se proceda la împlinirea baniloră. D. Manolescu admite opiniunea d-lui Iatropolu cu diferință numai ca estimpu se nu se percepa de câtă contribuțiunea cuvenită consiliului județană, ori pentru comună se încapă perceperea de la anulă viitoră, căci estimpa s’a înființată mai multe noue lacae municipali, și ar fi împovărători pentru orășani se mai plutesc și pe acesta pentru drumurile comunale. D. Iatropole aderă la propunerea d-nului Manolescu. D. Petrescu persistă în opiniunea ce a emisă că, după lege, acesta contribuțiune nu se pute percepe estimpți. Art. 27 din lege, explică d-sea, acesta articlu rficândă că prețuirea In bani a celoră trei zile de lucru se determină la inceputulă fiecărui ană, prescrie totărădată ca suma totale a valorii acestora .JHe se se treca în budgetă la partea veniturilor. Spre a se pută percepe contribuțiunea în cestivac, trebue dojit Împlinite doue condițiuni puse de legiuitorii: l-să se se fi determinată prețuirea In bani a fiileloră de lucru la inceputul anului, după tabele formate în luna Ianuarie, precumă cere art. 31. 2 a se se fi trecută la budgetă suma baniloră. Nici una din aceste condițiuni nu s’a împlinită, nici s’a putută împlini în anulă curentă. Ziie d. Petrescu, prin urmare, cheamă admite propunerea ce ni se face, numai în lege. Afară de aceste, continue onor. consiliară, nici rolurile ce ni s’a trimisă nu potă fi exacte, fiindă copiate după cele vechi ale ministeriului Financeloră, la care câtă se lipsescá mulți din aceia cari, după rege, sunt supuși la noua contribuțiune pentru drumuri. Pentru estimpadorit, zlice d. Petrescu, ne lipsesce și însăși uă lasă secură pentru împlinirea contribuțiunii. D. Iatropolu ijice că guvernulă e indreptă a pune în lucrare uă lege după cum ă vă înțelege, și daca o interpretă reă,respundere e a sea. Guvernul a ințelesă că legea de care ne ocupămă trebue aplicată însuși din acestă ană; elă a făcută lucrări la a-