Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)

1868-10-18

900 ______ --------.......­^Nina^CCrsasassia»eai«­,-----------­ can­du aveau de câtă trei ani de servicii, și chiar­ mai puținii. Recinta lege militară a fost­ inspirată, trebue se convenima, de solicitudinea duiese și patriotice de a nu cere mari sacrificii po­por imunei în timpii de liniște; și sálonului căruia regimurile vechi i-au sustras. Întrunii medii criminale pânea inteliginții, va căpăta pe lângă oQolării capabili, noțiuni suficiente și varii ce-i voră servi în viéjjia privată. Ne ame depărtații pre multă de la ma­teria ce ne propusesemn a atinge, se reve­­nimo dera la poligonul­ de la Cotroceni de unde póte mur­i trebuită a ne înlătura. Scala de tirn militară e ce­va m­oű la noi și cu tóte că stagiunea înaintata nu mai lasă decătă doua luni pentru instrucțiune, pe cândă in Francia se pune spre acestă scapă de patru ori mai multă timpă, totuși ea s’a înființată; căci astăzi obiecțiunele ce­­unele spirite seă deprinse și neactive opună totă­deuna, nu mai suntă de natură a ține în locă instituț­iunile naționale și utile. Cu uă impactență legitimă așteptamă deci oca­­siunea de a inregistra resultatele obținute, și cari suntă surprind­etóre. La 400 metri, distanță destulă de susem­­nată, ună pluton trase cu tâmpă apropo done minute câte 10 cartușe de omă, de­și car­tușierele suntă încă arangiate după vechiulă modelă, întârpadă prin urmare de căte­va secunde fie­ce lovitură, și resultatele tirului observându-se se găsiră In­semnă gldnțe 45 virate In perfecțiune. Puș­a Dresse a obți­nută resultate identice cu acele dobândite la poligonul­ din Vincennes, a cărora con­­clusiune, după declarațiunea statului majoră de acolo este că, dacă la Jocul­ semnului s'ar trage latină colona de atacă, nici ună singură din atacanți n’ară parveni a ajunge lângă cei ce țină defensiva. Póte cu curiositate se se intrebe cîne­va acumă ce va deveni acea furia francese arătă de renumită și dacă geniul­ atacului trebue se se transforme: cerința însemnată, in­edite robur, scapătă din graduld scă superioră, chiară genială prudinței ș’a imo­­bilitățeî nu maî dă ce­va resultate și atunci ce maî remâne ? Atunci póte, de­și camă târziu, forția se va anihila prin ea înga­șîn publiciștii ori­cari ar fi culorea drapelului și ideiele particulare ce ș’au impusă a face se prevaleze, vor­ lupta pentru idealulă nostru, pacea, dreptură, libertatea, principiul­ națio­­nalitățiloră. Acastă causă a tuturoră­ănimi­­lor, oneste și mândre se va rezima pe ati­­tutinea mulțimea, a caria voce multiple voră începe a fi luate in băgare de sâmă in ces­­tiunile de reebelă nu numai ca espresiuni numerice pentru ficsarea contingentelui dară și pentru Întrebuințarea și oportunitatea pu­terii sale in activitate. Dacă pe câmpia Întinsă comanda se schim­bă, trompeta dă ună nucă semnală, si atunci acelașă plutonă se așază in facia semnului pe 4 rânduri, cele două din urmă in piciore și restulă in genuchi și la oă distanță de 500 metre trimită — resultată surprins etoră— 40 7B ln ciblu pe care m­ă venta contrariă vă Învăluia în norură de fumă ce se produse. S^rlința este minunată! Armele noue sunt­ demne de a se găsi in mâni roma­nesc!’. Domnitorul­ nostru careta fundată acesta scala și care se interesa­ a multă de sucesele iei o va trece curândă in revistă. Resultatele obținute suntă asta de frumuse, incătă suntemă securi că ele vor­ umple de bucurie, anima­rea adevărată romănască, și dândă Românului vechia sea încredere în sine, va face ca națiunea intrâgă se lucreze in jurul, la tote ocasiunile și cu să­mai deplină tăria, pentru împlinirea programei sale, „mărirea și tăria Statului română.“ Doctor­ele I­strati, cu ramificările sale la Romană și Botoșani,­ desvoltată întronă raportă detailată ală di­­­rectorului generală, cavalerii de Ofenheim. Prelungirea drumului de seră Lemberg- Czernowitz pină la Marea­ Negra,­­Jiso direc­­torele generală în raportul ă seă, ascultată Ca m­ă viă interesă de acționari, a fostă, de la fondațiunea companiei, st opusă pronunciată ală direcțiune?. In acesta prelungire, fiă la Odessa, fiă la Galați, se află garanția înflo­ririi viitore a întreprinderii. Ună consortium, l) formata din membrii consiliului de adminis­trare, de cunoscutură întreprinzătorii de con­­strucțiuni, domnulă Thomas Brassey, și luptă cooptațiunea unoră institute mari de bancă, a cercată a realisa acesta dorință și s’a a­­flată la inceputul­ anului corinte in posesiu­nea unor ă asecutărî din partea guvernului română, care ar fi împreunată întruă sin­gură mână intrega esecutare a rótei rețelei liniilor­ ferate moldo-române, înțărcarea do­­bândirii definitive, provocată atunci prin di­­solvarea Camerei romane, a favorisată con­­curența, în urma cărora a intrată in nego­­ciațiune ună Consortium prusiană, suplă doc­­torele Strousberg și ună Consortium eoglesă. Prin acesta stipulațiunile primitive au fostă esențiale alterate (modificate) și guvernulă Ro­mâniei s’a red­ulă In posițiunea d’a stipula condițiuni, cari él garantau grabnica esecutare a tuturor­ liniilor­ rețelei sale. Asla­fel­, prin consimțimântulă Camerei, a Împărțită re­­țeua drumurilor­ ferate astă­feră, că Con­sortium austriacă a dobândit­ calea ferată la Iași cu ambele ramificări: la Botoșani și la Romană, de la care punctă din urmă Con­sortium prusiană va continua­­ instrucțiunea pină la Galați. Consortium a acceptată acesta concesiune și, după cererea guvernului, a în­cepută îndată construcțion­a, și acesta pe baza unui contractă, după care pentru compania drumului ferată Lemberg-Czernowitz, déca s’ar refuza dobândirea concesiunii, nu ar resulta nici ună felă de sarcină din construcțiunile Începute. Consiliul Ta administrativă recomandă Adu­narea generale a priimi acesta concesiune. Directorele generală motiveza acesta prin mai multe argumente. Concesiunea în sine este uă afacere avantagiosa. Linia propusă for­mez­ă un­ aneltt­ran trată neu­ vi­tabilă are li­niiloră ferate ale Rusiei meridionale și Ro­mâniei și procură legătura de multă dorită cu Marea­ Negra, pe d’uă­ parte la Odesa fia care nu mai lipsesc( de căței construcțiunea unei linii de 1­2 mile între Iași și Kischi­­nen) și pe d'altă parte la Varna (prin căile ferate, începute d’ună Consortium englesă la Bucure­ști și d’acolo la Giurgiu, în legătură cu calea ferată Rusciuk-Varna deja terminată;­ afara încă d’acea legătură, care va conduce de la Roman la portul­ Dunărei Galați. Cons­truirea acestei linii noue, mai cu sema cu întrebuințarea liniei proiectate Lemberg-Var­­șovia, va conduce transitul d intre Marea­ Nor­­dului și Marea­ Baltică despre a­ parte și in­­tre Marea­ Negra despre altă parte, și in Au­stria, și astă­feră va face cu putință ca Au­stria se puta concura cu manufacturele sale chiară cu Englitera, pentru Rusia meridională și pentru Orient, și va scăpa pe compania de indoustară pericolă, care o amenința, déca că companie străină ar fi căutată legătura aiui ea de­cată la Sucéva și déca ar fi re­­t­asă permanent o înecată între două linii străine, espusă fiindă a suferi apăsarea lora. In cea­ a ce privesce concesiunea in sine, directorul- generale de Ofenheim explică că puntuațiunile ei suntă in interesul­ compa­niei. Guvernul­ romană acordă o­ subven­­țiune de construcțiune de 40,000 franci pen­tru fie­care kilometru al­ liniei in lungime de 217 kilometri (aprope 2­9 mile germane), permite dobândirea concesiunii de către că compania deja esistentă, garanteză u­ă bene­ficia neta de 7­­/5 la sută, adică 1.497,300 fiorini pentru totă linia, acordă scutirea de imposite pentru că­numeră de ani și scuti­rea de dobonisi pentru avansul“] garanției și pretinde după amortisarea avansului de ga­ranție, numai cn a șesea parte a sumei, cu care veniturile voră covârși resultatulă ga­rantată și acesta pe comptulă subvențiuni­ făcute pentru construcțiune. Trecăndă la partea financiară a expunerei sale, directorulă generală de Ofenheim deș­i­ Comitetti aleșii de conseciați, spre a delibera asupra intereselor­ comune ș’a avisa la mijl’lóce d’a apăra acele interese, voltă modulă in care se va efectua cons­trucțiunea liniilor­ proiectate. Mijl’lacele nece­sarii pecuniare compania și le va procura: f­iă prin subvențiunea de construcțiune a guvernului romană în sumă de 8,680,000 franci, a cărora plată s-a efectuată piuă a­­cumă regulată, ală 2-lea prin emisiunea de priorități în valorea nominală de 15,600,000 florini și de acțiuni în valorea nominală de 10,000, 000 florini. Prioritățile, asemene ca cele­l­alte priorități ale companiei, voră pur­ta­tă dobénda de 5 la sută la argintă și se vor­ amortisa in 75 ani. Pentru plata dobândei și amortisărei loră, se va afecta ân­­tâi productură netă ală noucloră linie. Ac­țiunile se vor­ emite, că acțiuni d’a doua emisiune în acea­șî valore nominale și cu acea­a­șî dobândă ca și acțiunile primei e­­misiuni și se vor­ bucura d’uă dobândă de 7 la sută, care d’uă camă dată se va plăti din capitalul­ construcțiunea. Prin aceste emisiuni, noua compania va ave­a plăti ia dobândi pentru priorități de antâia emisiune 600,000 fiori, și de a treia (acumă propusă) emisiune 780,000 florini, peste totă 1,980,000 fiorini. In contra a­­cestei sume se găsescă venituri garantate de 3,696,300 fiorini (și anume: pentru linia Lemberg-Czernowitz 1,500,000 fiorini, pentru linia Lemberg-Suceava 7­00,000 fiorini, pen­tru liniile romane 1,497,300 fiorini). Prin urmare, după deducțiunea ru­seloră dobândi mai remăne pentru dobând­ile acțiunilor­ de 7 la sută u­ sumă de 1,71­7,300 fiorini. Dér­ Hindu că aceste dobândi se urcă numai la suma de 1,575,300 fiorini, resultă ună prisosă de 1­42,300 fiorini, și după deduc­­țiunea sumei necesarie pentru amortisare de 65,800 fiorini, ună escadinte de 76,500 fiorini. Construirea linioloră nouă s’a Încredințată domnului Thomas Brassey. Eră a luată asu­­pră­ și subvențiunea romană de «instrucțiune, acțiunile și prioritățile, ce suntă a se imite din nou și in contra cărora a luată asu­­pră­ șî obligațiunea d'a construi liniile și d’a procura totă materialulă de sploatare (remă­­sudă însă reservată Companiei a’șî procura însăși acestă materială), d’a re’imbursa com­paniei și concesionarilor, tóte chieltuelile ne­cesarii pentru ouuCBOrrca councoiuooî, a su­porta dobenirile in timpulă construcțiunii ș’a preda companiei, d’uă dată cu căile construi­te, ună fundă de reservă de 2,500,000 franci. Domnulă Brassey din parted a inche­­iat și ună contractă cu Banca Anglo-Austriacă, prin care Banca priimesc o bună cursă fixă prioritățile și acțiunile, cu singura reservă, că acționarii liniei Lemberg-Czernowitz se fie în dreptă a lua câte patru acțiuni nouă pen­tru cinci vechi, ce voră posede ca cursă de 70 la sută. Aven dă in vedere cele precedente, consi­­liulu de administrațiune propune: s­ iă com­panii drumului de Lră Țenberg-Czernowitz primesce concesiunea dobândită de Principele Leo Sapieha și consorp pentru construirea și sploatarea unui căi ferate de la Suceava la Iași, cu ramificările la pomană și Boto­­șianî, și ijisa concesiune, care va forma că parte a intreprinderei generale a liniei Lem­­­berg-Czernovitz, trece ca tote drepturile și obligațiunile concesionarilor­ în posesiunea companiei; ală 2-lea Compania drumului de seră Lemberg-Czernovitz priimesce contractele încheiate de concesionari cu domnii Thomas Brassey și cu Banca Anglo-Austriacă, precum și drepturile și obligațiunile resultante din aceste contracte; al­ 3-lea Compania decide, spre împlinirea acestora contracte, înmulțirea capitalului socială, prin emisiunea de obliga­țiuni de prioritate In suma de 15.600,000 fioninî argintă și de acțiuni In suma de 10.000. 000 fioninî argintă In modulă are­­tată. Acționarul­ Warrens susține aceste pro­puneri, combătând­ ideia pronunciată in fi­nele cercuri ale Înaltei finance, cumă că majoritatea prin resoluțiunile sale de astă­dî, n’ar pute obliga pe minoritate. Acesta opi­­niune este basată p­uă erore. Fie­care socie­tate este liberă, déca posedă in țara, unde este domiciliată, vă garanția, a esecuta în străinătate uă liniă ferată negarantată, chiar atunci déca prin acesta s’ar compromite ve­­nitulă garantată din țara. D'a lua­tă ase­mene decisiune nu pote fi contestată nici u­­nei companiei și cine intră întruă asocia­­țiune trebuie se se supue decisiunei majori­taței. Afară d’acesta crede, că în casulă pre­­sinte, administrațiunea nu merită de câtă mulțămire. (Consimți mântă generale). Acționarul­ Doctor Schindler, sprijinindă opiniunea preopinintelui, arăta că adunarea generală, conformă § 17 ală Statuteloră, este în dreptă a lua decisiunî asupra do­­bândirii de concesiuni și asupra îmulțirei ca­pitalului sociale. După acesta se trece la votă și propune­rile făcute se priimescă cu unanimitate. (Strigăm­, Bravo! Bravo! ). Directorele generale de Ofenheim propune in consecința decisiunilor­ luate, mai multe schimbări în statutele societăței, cari se pri­­mescă «uă îmbunătățire propusă de acționa­rul­ Directoră Seidler. După ce Adunarea generale autorisă Ad­­ministrațiunea a se ințelege cu guvernul­ pentru alte modificări ale statutelor, și după ce priimi comunicațiunea că Ministrul­ Doc­loră Giskra și-a dată demisiunea ca sonsini­­eră de administrațiune ale Societăței, se ră­dică ședința la 10 ore și jumătate după ce durase aprope uă oră și jumătate. FINANCIE. Prin decretă cu data 4 Sep­­tembre 1­868, se autorisă și incuviințeză plata retribuțiunilor­ posturilor, adăugate în cancelaria comitetului centrală ală venerarii bunurilor­ Statului, pe timpă de patru luni de la 1 Septembre până la finele anului cu­­rentă 1­868, din fondul ă de lei 30,000, alo­cată in budgetă la art. 2 de la capitululă 53 și anume: ună poștă de adjutare la biu­­rculă comptabilității, plătită cu lei 200 și altulă de copistă cu lei iii, bani ș­i men­suală. In postură de adjutore la comptabilitate se inainteza și se confirmă d. Grigore Tran­­dafirescu, actualulă registratore in cancelaria acelui comitet­, era in postură de registra­tore, se numesce și se confirmă d. George Simandiri, fostă adjutare pentru comptabili­­tatea rurale la casieria generale de Covurlui­, cu dreptul­ de a primi fle­care retribuțiu­­nile cu începere de la 1 Septembre 1­868, de cândă aă intrată in lucrare. INTERNE. — Prin decret, cu data 15 OMobre euren­ă, sunt­ numiți și permutați: D. Nae Xinescu, șefă ală biuroului jude­țeană din cancelaria prefecturei județului Te­­cuciu, in loculă d-luî George Motăsiu. D. Nicolae A. Popovici, polițată la Târ­­gu-Ocna, in loculă d-luî George State, de­misionată. D. Dimitrie Varba, supt­ prefectură plășea Racova din județul­ Vaslui­, in asemenea funcție la plasa Fundurile, și la plasa Ra­cova s'a trecută d. George Calmuțelă, supt­­prefectură plășei Mij locu din același județă. D. A. G. Bacaloglu s’a numită in postură de referență statistică provisoriă, până la votarea legii organisării ser­viciului statistică, în locul­ d-lui C. Leca, demisionată. (Monitorium­). CALEA FERATA DE LA CZERNOWITZ (CERNĂUȚI) LA IAȘI, ROM­AN­I ȘI BOTOȘANI. Adunarea generală a companiei drumului de seră Lemberg-Czernovitz de la 15 Oc­­tobre a fost­ visitată de 71 acționari, re­­presintândă 1, 108 voturi și 22,32­8 acțiuni. Principele Jablonowsky, președintele consiliu­lui de administrațiune, prevedea adunarea. O­­biectulu discuțiunii era dobândirea concesiunii unui drumă de seră de la Czernowitz la Iași' ROMANULU 18 OCTOBRE 1868 naMBi^Miia.Tigi isri -irr i—w -ijgr-rajfiarníTaat« PARTEA COPUiALâ. CONSILIULU COMUNALE DIN BUCURESCI. ȘEDINȚA LXX •Tom 2ß Septembre 1868. Presințî: D. C. Lapati, locotenentă al­ primarului. — Gr. Serrurie, consiliară-ajutoră. — P. Buescu, idem. — G. Petrescu, idem. — N. Manolescu, idem. — V. Hernia, idem. — Aut. Stoianovici, consiliară. — R­ Protopopescu, idem. — N. Pancu, idem. — Doctorulă Iatropolu, idem. Absenți . D. C. Panaiot, primară, în concediu. — E. Carada, consiliară idem. — T. Mehedințeanu, idem. — D. Culoglu, idem. — I. Martinovici, idem. Ședința se deschide la 1 oră după amicii. Se citesc­ și se adoptă procesul- verbală ală ședinței de la 23 Septembrie. Se pune în deliberațiune raportulă d-lui ^secretară ală primăriei prin care arăta că, două din copiștii cancelariei, anume: d-ni 1C4 Ștefănescu și Mariu Ludeanu, au lipsită de la posturile d-loră șose zile consecutive de la 1­9 Septembrie pînă astă­zi, fără concediă și fără se motiveze sau celă puțină se vo­­iesc a a scula absența d-loră. Consiliul­ decide ca, pentru astă dată se se opresea retribuțiunea num­ițiloră pe filele ce aă lipsită, trecendu-se suma acestei re­­tribuțiuni la economii. Se pune in­ deliberațiune cererea d­e a Mis­­tana văduva, de a fi scutită de taxa ce tre­­buie a plăti pentru biletul­ de autorisațiune ce­a cerută de a intorce olanele Invelitorii casei sale din suburbia Popescu, căci este femeia forte săracă. Consiliată respinge cererea. D. locotenentă ală primarului arăta că d. președinte ală comitetului permanentă a tri­­misă rolurile capitalei copiate la trebuința împlinirii contribuțiunii pentru drumuri, după noua lege și cere a se publica aceste rolurî și a se lua mesuje pentru perceperea con­­tribuțiunii. D. Petrescu r­ice că acesta contribuțiune nu se pote percepe pentru anulă curentă. Legea prescriindă prin art. 2­7, că prețuirea la bani a ț­ilelor­ de lucru se face la ince­­putulă fie­cărui ană, și prin art. 3î că ta­belele de contribuabili se intocmescă in luna Ianuarie, nu pote fi aplicațiile,­­Ilie d. Pe­trescu, do câtă de la anulă viitoră înainte. D. Iatropolu nu împărtășesce opiniunea d-lui Petrescu. Ar fi dorită și d-sea, Zi ce, a nu se percepe estimpa acésta contribuțiune însă vede că este cu neputință. 1) pentru că ministerulu a interpretată legea pentru tota­­jéra în sensul­ de a fi aplicabile din anulă curentă; 2) pentru că comitetul­ per­manentă ală județului a făcută spese în comptulă acestei contribuțiuni. Nu pate con­siliul comunal, — continue d. Iatropolu — nu pate se zică că guvernul ă a interpretată reă legea, căci guvernulă nu e responsabilă de cea­a ce face, de­câtă înaintea represintațiunii naționale, și dacă elă­a găsită că noua con­tribuțiune trebuie a se Împlini cu Începută de estimpa, consiliulu nu se pute opune. De aceia d. Iatropolu e de părere a se pu­blica rolurile și apoi a se proceda la îm­plinirea baniloră. D. Manolescu admite opiniunea d-lui Ia­tropolu cu diferință numai ca estimpu se nu se per­cepa de câtă contribuțiunea cuvenită consiliului județană, ori pentru comună se în­­capă perceperea de la anulă viitoră, căci estimpa s’a înființată mai multe noue lacae municipali, și ar fi împovărători pentru orășani se mai plutesc­ și pe acesta pentru drumurile co­munale. D. Iatropole aderă la propunerea d-nului Manolescu. D. Petrescu persistă în opiniunea ce a e­­misă că, după lege, acesta contribuțiune nu se pute percepe estimpți. Art. 27 din lege, explică d-sea, acesta articlu rficândă că pre­țuirea In bani a celoră trei zile de lucru se determină la inceputulă fie­cărui ană, pres­crie totă­rădată ca suma totale a valorii a­­cestora .JHe se se treca în budgetă la partea veniturilor­. Spre a se pută percepe contri­­buțiunea în cestivac, trebue dojit Împlinite doue condițiuni puse de legiuitorii: l-să se se fi determinată prețuirea In bani a fiileloră de lucru la inceputul­ anului, după tabele formate în luna Ianuarie, precumă cere art. 31. 2­ a se se fi trecută la budgetă suma ba­niloră. Nici una din aceste condițiuni nu s’a împlinită, nici s’a putută împlini în anulă cu­rentă. Ziie d. Petrescu, prin urmare, cheamă admite propunerea ce ni se face, num­ai în lege. Afară de aceste, continue onor. consiliară, nici rolurile ce ni s’a trimisă nu potă fi e­­xacte, fiindă copiate după cele vechi ale mi­­nisteriului Financeloră, la care câtă se lip­­sescá mulți din aceia cari, după rege, sunt­ supuși la noua contribuțiune pentru drumuri. Pentru estimpa­dorit, zlice d. Petrescu, ne lipsesce și însăși uă lasă secură pentru îm­plinirea contribuțiunii. D. Iatropolu ijice că guvernulă e in­dreptă a pune în lucrare uă lege după cum ă vă înțelege, și daca o interpretă reă,­respun­­dere e a sea. Guvernul­ a ințelesă că legea de care ne ocupămă trebue aplicată însuși din acestă ană; elă a făcută lucrări la a-

Next