Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)

1868-10-18

ANULU ALU DOUE-SPRE­ DECISE ADMINISTMTIUNEA PASAGIULU ROMÂNC No. 1.-REDACȚIUNEA STRADA GOLȚIA NO. 42. VOISBOI­ și VEI PUTEA lei n. EEI H­­ISS­ANO — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 pesuseleni „ 24 „ E TRE! LUNI t1 ^ PE DA LUNA „ & ” ® DNO RSEMPLARD 24 bani pentru paris pe trimestru fr. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST. Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorii respundetorii Eugeniu Carada. VINERI, 18 OCTOBRE 1868. SUBHNEZA­TE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANONAMURÎ ȘI RECLAME A SE ADRESA IN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARU­LUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚI DIARIULUI și PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAS-HALLEORAIN P­UR DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 6. ANUNȚURILE LINIA DE 30 LITERE...................... 40 8 ANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOU h După art. 32 din legea comu­nale, la 3 Noembre viitorii, trebue a se face alegerea generale a mem­­brilorü consilielor­ comunale, urba­ne și rurale din toată țara. Sup­semnatul a­deră, primarii alți comunei Bucuresci, conformii art. 33 din lege, convoca printr’acesta pe toți d-nii alegetori comunali din ca­pitale, înscriși în listele remase de­finitive ale anului corinte 1868, ca în dim de Duminica, 3 Moembre viitorii, la 10 ore de dimineță, se se adune în localele aretate mai jos­, spre a procede la alegerea a 17 mem­brii cari compunű con­siliuli comu­nale, conformii art. 19 din lege. 1. D-nii alegători din colorea ro­șie vom vota în sala ospețului co­munale (piața Gh­i­ca) unde va fi și biurou la principalii aici alegere!. 2. Cei din colorea galbenă vom­ vota în localnici scol­ei" primărie de băiet!, de pe strada Armeni­, su­burbia Popa-Rusu, proprietatea d-lui Vasilache Popescu. 3. Cei din colorea verde voru vota în localului cancelariei oficiă­­riloru de stare civile din circumps­­cripțiunea III de pe strada Bel­­­vedere. 4. Cei din colorea albastră voru vota în localuli scale­ publice de băiat! din curtea mănăstirei Radu- Vodă. 5. Cei din colorea Negru voru vota în localulu scalei delete No. 4, din casele d-lui Zotovic! de lingă biserica lucaciu. p. Primarii, G. Lapati, No. 9509 Octobre 9. SCmviCUL TELEGRAFIC,U­ NLI< VIENA, 28 Octobre. In comitatulű insti­tuită pentru legea armărel, d. de Beust, fă­­cîndu tabloulu situațiuni î­n disă, relațiunile cu Francia și Englitera sunt o escelențî cu Italia amicale, cu Prusia și cu Rusia întinse și reci. Elü adause că pentru casule even­tuale ale unui conflict d­intre Prusia și Fran­cia, trebuie ca Austria se fie armată spre a face să fie respectată propria sea neutralitate și spre a opri puterile, cari ar voi se se­mestice în aceste afaceri. D. de Beust in a­­ceste dec­larări ții­e că România este una mare arsenale. ALTA DEPESIA. PARIS, 26 O.1. Carta ce s’a publicatü ll­ajica in introducerea sea: Crescerea Prusiei n’a ruptă ecilibrulu Franciei, care este vio­lată de puteri independinte, și ca prin ur­mare n’are a se teme de nimene. PARIS, 26 Oct. Buletinulü Monitoréiul­ifice: Comitatulű bulgară care sa stabilită propaganda sea revoluționario in Bucuresci urmeza intrigile sale. Puterile trebue se ur­meze a lorii desvoltare cu aptivitate, veghia­­re și solicitudine. Guvernulu otomană este­otărîtă a s’apține de orî ce mesuje de pro­vocare, dérit a înfrânge cu asprime ori­ce Încercare. Bucurescî 29 Brumărelu Arlid­ulu ce publica rămu­ieri, suntă ti­tlulă „Marele Principată al­ Transilvaniei,“ au vețiiută toți că se sfărșiasce cu urmată­rele linie. „Partita ministeriale strigă că baronii Eder se fiă trasă la respundere pentru că n­i­ S’a publicații în Parts uă cartă noue _ sgomotulu publicu atribue acea lucrare însușî în o­peratoretuî. solutii împedica în București legea căiloru ferate/*" Nu scimă negreșit și pînă la ce puntu este întemeiată acésta scrie. Scimö însu toți că foile austro-magghiare au combătută cu in­­vierșiunare căile ferate și nimene n’a uitatu cu cătă stăruință și turbare foile oposițiu­­nii din R­omănia și fostulu Senatu, au com­bătutu căile ferate, și le-au combătutu pri’ a nu se sfii nici chiară de rostirea celorű mai nerușinate calomnie, cumu acelea că se va aduce în țară oștire prusiană, deghizată în salahori, calomniă trâmbițată și cu rofre­­muia mișierosu : „Căci e pusă în veni J»re „Țera lui Ștefan celu­ Mare. Astă-felă déru cele ce scimă toți în acesta privință se explică și se pună în facia na­țiunii, luptă uă lumină deplină, prin cele ce ne comunică articlul­ de ieri. De la inceputur­ pîna la sfîrșitulu Dom­niei lui Vodă Cuza, arătă în diarie cătă și n întruniri publice și î n Cameră, partita, ală cărei organă a fostă și este Romănului, a cerută fără incetare organisarea milițielor, reformarea armatei romăne, după modelulu prusiană sau elvețiană, reorganisare cu atătă mai bună pentru noi, cu cătă ea a fostă în mare parte vechia nóstra sistemă militară. Amb­ii celoră de la Terra s’aă împotri­vită, căudă direptă, căudă indirectu la acésta mare și naționale reformă, și ’n ală treilea numeru alu foicî­loru (10 Nov. 1867) în actul de acusare, ce au pusă supt ochii națiunii contra guvernului și contra partitei întrege din care elă a eșită, primulă puntu de a­­cusare a fostă organisarea milițielori­. Terra s’a ’ncercatü adese in urmă a ne­ga cea­ a ce­a scrisă, déri cuvintele tipărite nu se potă suprima și noi nu ne putemü vin­deca de reală obiceiă d’ale reproduce tes­­tuale, din căndă in căndă, astă­felă cumă ele suntă in No. 3 ală pariului Terra. „1. Desființarea armateloră, fiindă că ele „suntă celu mai mare obstaclu la evenemen­­­tulă dominațiunii gloteloru. „2. înarmarea gloteloru și organi­­­sarea lorii, aste­fele în că lu guvernulu „s’alerne de densele.“ Pentru a apăra oă națiune de 5 milione, contra unei invaț­iuni, pentru a o pune celă puțină in stare d’a puté lupta, uă lună sée doue, ca pe d’uă parte se-și scape onorea, érü pe d’alta se dée lempe puteriloră amice d’a-î veni in ajutoră, orî­cine scie că trebue se aibă uă armată ș’uă armată puterică, nume­­rosă. Câtă cheltuielă cere­uă asemene ar­mată permaninte, soiu toți, și nu este una singură omă, care se nu fiă convinsă că ea ar asorbi mai în întregulă seă venitură a>­nuale alii Statului, pe căndă a organisa mi­­lițiele „armarea și organisarea gloteloru,“ cu mu diceau cei de la Terra, ca acusare în contra nostru, este a aro­uă armată pute­­rică de apărare fără mari cheltuiele. Acea armată au combătutu-o necontenită c­­i de la Terra și prin urmare, după necontenitele loru apeluri, ce au făcută și facă pe teia­dina la străini, scopul ă ce au urmărită și urmărescă este învederată. Guvernulu actuale abia incepu formarea milițielor­, reorganisarea și completarea ar­matei permanente, și cumpărarea de arme noue, și Terra Îndată începu a striga că a violată Constituțiunea și că armele i le dă Rusia și i le dă cu miile, astu­felű în cătă România a devenită una mare și ur­așiu arsenale. Comercianții din Bucurescu făcură unu peiu la toți Românii și deschiseră un sup­­scripțiune pentru a se pute cumpăra arme din produsul­ ei. Oposițiunea nu supscrise nu susținu prin organele ei supscrierea și cei de la Terra se siliră încă s-o parali­zeze prin propunerea unei noue supscriere Domnulu de Beust în comitatulă, ce ela­boreza noua lege de urmare, di se acumă că Austria trebue se se armeze, fiindu­că . . . România este una mare arsenale al Guvernulu română, «­riu foile oposițiunii din țără, în unire cu foile austro-magghiare, a închiăiarii tratate de alianță cu Prusia, cu Rusia, cu Grecia și cu Serbia. Imperiul­ Austriei, Ijice însuși d-nu de Beust, trebue se arrueze fiindă că România este ună mare arsenale! In No.­ei de Duminecă Steua Oriinte­­lui dicea: „Bunii Români ziceau cum­ amestecă de mtristare și de măndriă: — Facă cerulu, nu c’aceste se fiă adeverate, dérè ca puterile cele mari sencepă a face tratate cu noi! Cu tóte acestea acusațiunea arăta pasulu ce făcurămă. Sunte cățî­va ani, nimene nuar fi cugetată se-și închipuiască asemene tratate, chiară pentru a face din ele unu subiectă de recriminare.“ Și noi rji­emă, facă cerulu ca România se aibă c’uă oră mai nainte una adeveratu arsenale. Atunci oposițiunea ar fi naționale, și numai naționale, și d. de Beust ar recu­­nosce adeverulu în facia cărui­a acuma îi place semeriijă ochii, ș’ar căuta se aibă în noi amici adeverați și vecini buni. In ori­ ce casă cuvintele d-luî de Beust, fiindu pe de­plină identice cu cele ce publică pe totă (Jiua Terra, și toți sclindă cătă suntă, din ne­norocirea noistră, greșite, neadeverate, ele a­­ducă asemene cea mai mare lumină asupra scopului ce urmărescă cei de la Terra în unire cu presa austro-magghiară. Aflămu c’uă altă depeștă, sosită în Bucu­rești, anuncță retragerea oștiriloru francese din Roma. Cătu despre noi salutămă cu fe­ricire acastă scrie, căci adeverindu-se, ea taie tote fțile cu cari reacțiunea semcercá a provoca rP­seala și chiar fi In Italia. Astă­zi, Torra publică uă supscripțiune anonimă la monumentulu ce ha propusă cu următorii consideranți: „Acestu­ monumentu va fi ca uă pro­­testațiune eternă în contra politicei ră­­tecită de ații și ca unii semnu de falié­­mentu pentru generațiunile viitorie.“ Ună monumentu de ură și de protecțiu­­ne eternă intre partite este învederată că mai numai supscripțiuni anonime pote adu­na. Acumă se spune că oposi,iunea, văd­dnc­cată d’amaru a orbită­ o pasiunea, cred indi că un locă d’a propune ună monum­ntă de ■ recunoscinț­ă, a propusă unulă de ură și d­ , resturnare a Statului română, ar voi a re­­, veni, a face uă nouă propunere. Déru măr­­­­turi-voră orbia pasiunii? Nu. Déru șterge­voră cele ce aă clisă? Nu. Ș’atunci mase­­i fiindă ruptă, cine are îi va crede, afară dir . Presa Austro-magghiară ? giuliți, după ce voră fi ascultată pe deputații Coloniilor­, dera guvernală provisoriă ar a­­dopta ore­cari mesuje pentru a resbuna jus­tiția lesată, fără se teme de nici una din complicările cari pară si li se așcepte­otărî­­rea costesitoră, junta superiora revoluționa­­riă din Madrid propune guvernului proviso­rii, luptă titlu de măsură de urgință și de apărare, cee­a ce urmără: „Suntă declarați liberi toți copii născuți din femei sclave, începându de la 17 Sep­­tembre 1868. (Semnați) Maria Rivero, Nicolaie S­almeron, Francisco Salmeron, Alonzo Eclastero, Monter Suy Bobledo. -----—«a«»»—-------------------1 Oitimă următoriulu aetü în Go­■ respondința Havas de la 18 Oc­­­­to­bre: " „Sup­semnațiî au onorea d’a propune jun­e­tei superiore revoluționarie moțiunea urm­ă­­­tore . Considerândă că sclavagiulă Negrilor î­i este ună ultragiă, adusă un turei omenesc ș’să pată pentru națiunea care singură îi­­ lumea civilisată îl­ menține în integritate. ’ sea. Considerândă că sclavagială din puntuli 3 de vedere ală istoriei sele, ală caracteriulu­i seă ș’ală­tutorii raporturilor­ sele cu tot­e fasele vieței în Rntilele nostre, din puntuli 1 de vedere ală importanței ori­cărei mesuje­­ adoptate în privința scla­vagi­ului ș'ală gra­vității, ce ori­care o mărire necugetată ar a­­­trage pentru înșiși Negrii, sclavagiulă est - una din acele instituțiuni ariciose, a căre­i disparițiune nu trebue se ’ntârțjie, déra car cere și adoptarea unor­ mesuje prealabile ș­i bine cugetate pentru a face lesniciesa, defi­­­nitivă și rodilare opera desființărei sclava­­­giului. Considerândă lasă că nu este a s - o pune întru nimică ca Costesiî constituant­ă se decreteze imediata desființare a sclavi ARMA GU­RCU IN MANA SOLDATULUI ROMANII. Chaque armée a une mar.iére de comhattre qui lui est propre et qui est pau susceptibile de changement, parcequ’elle tient - au ca raci Öre national (Encore un mot sur Sadova par M. le prince de Join­­ville. p. 48,) Fie ce armată are una modă d’a lupta, proprie sieși­t puțină susceptibile de a se schimba, pentru că ea se rassimă pe ca­­racterulă națiune!. (Principele de Jtinviile, unii cuvântă Ancă, asupra luptei de la Sadova, p. 48) Pena se refuză chiar­ de la începută a scrie, căci după cumă se crede in genere, numai ună specialistă ar pute se abordeze cu sucesă atari subiecte. Căndă se atinge însă de apărare teren și de miijlocele nece­sare pentru a ajunge la acestă scopă, e dă 'datorie pentru ori­cine a lumina opiniunea ' publică, ftcesta autor iuta ocod­ontiam a­­ unui poporă liberă. Și apoi, fără ca se de­­nigrămă pe ómenii speciali, a crede că spre a putea judeca un­ lucru trebue a sei sin­gură adă face este erore asupra căria ar f­i de dorită ca se nu mai insiste nimine­­uni critică de arte pute, basată pe rațiuni solide se prefere lui Rafael una Paolo Veronese dar pune însă cine­va într’uă falsă posi­­­­țiune de i­ar cere se facă să capo­ d’operi ca unul­ din acești maeștri. Cine­va nu vede să ne căndă e pre apropi de aceia ce trebue se considere, și numa­i degajându-se de specialitate, spiritul­ pot îmbrăcișia iconomia lucruriloră și pricepi justele raporturi în cari ele se găsescă. Pentru a da mai multă autoritate colori ce voiă emite­me voiă relata la visita o făcui în scala de Tiră militară la Poligonali de lîngă Cotroceni, și voiă pune la cotribu­­­țiune detailurile date cu atăta de mare com­­plesînță de misiunea franceze a căruia cap­ se ocupă însuși de acestă interesantă ins­tituțiune. E uă dorință mai înaltă ce a președ­ul la crearea acestei școli normale in care tot corpurile trimită represintanțî spre a se de­prinde a mănui arma cu apă, acestă era­­ popolară acumă, ale cărui oribile minuni a fost­ povestite cu uimire și stupare de tot presa europeană. — Ni se oferea a asiste r­esercițială oficiărilor­, se­l la cela făcută d sorginți și caporali. Ei bine­­ mărturescă e preferată pe cestă din urmă căci împlinire­­­a datoriei e sac­ă și cu sănț­tate o găsește cine-r ,* . . . cu profusiune in opinca. ! Ce trupă frumosă! Și cumă prin mișcă­­­rile iei variate se represintaă in ună mod­ă surprimietoră inteligința unită cu discipline Tóte armele se aflau suptă acestă drapelă lîngă dorobanțiulii cu costumul­ eroilor 3 străbuni, se găsea grăniceriuli 1q în­ăl­ța­minte naționale ce părea a fi mai sprinten 3 îmbrăcată pentru a putea veghia mai cu fr­i­lesnire la fruntarie;­rii venătorului, colo dt tașiațiî de la geniu și apoi artileristulu sui prinsă de a mănui uă armă așia de ușiur­ă ce semănă comparalivamente inofensivă; cc * Valeria in fine, cu frumosulă panașă al i­­m­pului regimentă de roșiori, strălucitură marțială; și apoi mai cu sema trimișii nu­­meróselor­ regimente de linie, în ținuta loră severă, cu hainele loră simple și care, grație încurajiărei ce se dă astă­zi indus­triei române, voră fi fórte în curând i eșite din fabricele și atelierele naționale. Eî for­­meza aci, ca și în contingentură generale majoritate și pară, cu baionetele loră înainte, a servi camarad și loră dreptă modelă de sta­­toriciă în luptă, și ca semnală în mom­en­­tulă supremă căndă aventura loră e dată prin comandamentură decisivă: _..la baionetă copii ! “ In frunte, uă voce care comanda prin vorbe scurte, d era mai multă prin gestură, prin atitudinea s­a militară și care se aplica severă a îndrepta cele mai mici erori, cea mai neînsemnată neatențiune, era maiorul tri­­misă aci, din uă­u era iubită nouă, și care face ca legăturele între aste doue popore se fiă de se pote­amă mai tari și mai fră­țesc!. Imediată după șefă, insemnată pe lo­­cotenentele seă. După energia și îngrijirea neîncetată ce pune pentru a face instrucțiu­nea, mi se pare că trebue se fiă una cll­­­ fără străină. Eróre, misiunea franceză a­solută se creeze pintre noi omeni abili și sperimen­­tați, și déci ca n’a parvenită, după cumă afirmă, de a ridica și marina, acestă austrian­ă a­­tâtă de puternică în atacurile continentale și care ar asigura posesiunea naționale peste ma­rele fluviu română, totuși ea s’a împlinită misiunea sea căci a formată omeni de me­rită și demni locoțiitori. Misiunea sea ulte­­riora care ar mai putea ave, rămâne la a­­prob­area celoră ce dirigă afacerile militare, cărora le revine uă largă parte de onore pentru reorganisarea și perfecționarea arma­mentului nostru. De­și ici cele spirite ostile sau servită chiară cu giocuri de cuvinte de vezi gustif, spre a califica astă aptitudine specială d’a reorganisa, însă ómenii nepărti­nitori redă impresiuni­a făcută printre mili­tari chiară, mulțămirea ce esiste printre ca­pii superiori Iașii, ce se declară înțeleși și ajutați. In peptură acela în care arde făclia ce se numesce patriotisms, acolo se află aptitu­dini, devotamentă pentru lucrură publică. Dară spera­ația se începe, și comanda de focui­ se repetă de la majoră pînă la gra­dele ce se apropie de soldată. Trompetele din semnalur ă și tragerea începe ca bubui­­tură neîntreruptă ală tunetului. Semnalulă încetărea se dă,­uă liniște so­lemne urmezá, nourulă de fumă încetă dis­pare și comandanții procedă la constatarea resultatelor­ obținute. Acumă este și mo­mentul» se cugetămă asupra caracterului națională cu privire la arme și a geniului de luptători ce netrebue, luândă pre­cum e ca egidă cuvintele ce ne servă de e^­raîă și care provină de­ la unii bărbații colace autoritate i­­astă maternă. Căndă se ingrijesce progresulă și perfec­­ționamentul­ artei militare, cândă armamen­­tulă se schimbă punându-se la înălțimea al­­tor­ popore, atunci guvernul a­servă cu in­tel­igință onórea și viitorul­ Statului, confor­mând­u-se toto­două­ dată și exempleloru sire­­bune: Romanii în adevără culegeau de pre­­tutind­ene totă ce era bine și bună. Acesta mărturie de gratulațiune și recu­noștință cetățenescă o adresămă și patrioti­cului nostru parlamentă: Se scie de sigură cu câtă entusiasmă sa votată legea pentru armarea țerei, și suntemă șigum­ că patrioții scrupuloșî voră vota totă­deauna cea­a ce s*ar reclama ca necesare pentru apărarea și mă­rirea țereî. Românul c­are din instinctă sen­­timentală militară, probă, ca se nu ne du­­cemă mai departe, plâieșii noștri, unici în Europa, se formeze mai bine în munții și codrii țereî de cumă în casarme. Priviți bătălia de la Sadova, acesta cam­panie care "va rămâne unul­ din cele mai mari evenemente ale secolului în care trăimă, ea fu câștigată, 40 i­ile după punerea bata­­lionelor, pe picioră de resbelă, de soldați

Next