Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)
1868-10-18
ANULU ALU DOUE-SPRE DECISE ADMINISTMTIUNEA PASAGIULU ROMÂNC No. 1.-REDACȚIUNEA STRADA GOLȚIA NO. 42. VOISBOI și VEI PUTEA lei n. EEI HISSANO — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 pesuseleni „ 24 „ E TRE! LUNI t1 ^ PE DA LUNA „ & ” ® DNO RSEMPLARD 24 bani pentru paris pe trimestru fr. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetorii Eugeniu Carada. VINERI, 18 OCTOBRE 1868. SUBHNEZATE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANONAMURÎ ȘI RECLAME A SE ADRESA IN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚI DIARIULUI și PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAS-HALLEORAIN PUR DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 6. ANUNȚURILE LINIA DE 30 LITERE...................... 40 8 ANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOU h După art. 32 din legea comunale, la 3 Noembre viitorii, trebue a se face alegerea generale a membrilorü consilielor comunale, urbane și rurale din toată țara. Supsemnatul aderă, primarii alți comunei Bucuresci, conformii art. 33 din lege, convoca printr’acesta pe toți d-nii alegetori comunali din capitale, înscriși în listele remase definitive ale anului corinte 1868, ca în dim de Duminica, 3 Moembre viitorii, la 10 ore de dimineță, se se adune în localele aretate mai jos, spre a procede la alegerea a 17 membrii cari compunű consiliuli comunale, conformii art. 19 din lege. 1. D-nii alegători din colorea roșie vom vota în sala ospețului comunale (piața Ghica) unde va fi și biurou la principalii aici alegere!. 2. Cei din colorea galbenă vom vota în localnici scolei" primărie de băiet!, de pe strada Armeni, suburbia Popa-Rusu, proprietatea d-lui Vasilache Popescu. 3. Cei din colorea verde voru vota în localului cancelariei oficiăriloru de stare civile din circumpscripțiunea III de pe strada Belvedere. 4. Cei din colorea albastră voru vota în localuli scale publice de băiat! din curtea mănăstirei Radu- Vodă. 5. Cei din colorea Negru voru vota în localulu scalei delete No. 4, din casele d-lui Zotovic! de lingă biserica lucaciu. p. Primarii, G. Lapati, No. 9509 Octobre 9. SCmviCUL TELEGRAFIC,U NLI< VIENA, 28 Octobre. In comitatulű instituită pentru legea armărel, d. de Beust, făcîndu tabloulu situațiuni în disă, relațiunile cu Francia și Englitera sunt o escelențî cu Italia amicale, cu Prusia și cu Rusia întinse și reci. Elü adause că pentru casule eventuale ale unui conflict dintre Prusia și Francia, trebuie ca Austria se fie armată spre a face să fie respectată propria sea neutralitate și spre a opri puterile, cari ar voi se semestice în aceste afaceri. D. de Beust in aceste declarări țiie că România este una mare arsenale. ALTA DEPESIA. PARIS, 26 O.1. Carta ce s’a publicatü llajica in introducerea sea: Crescerea Prusiei n’a ruptă ecilibrulu Franciei, care este violată de puteri independinte, și ca prin urmare n’are a se teme de nimene. PARIS, 26 Oct. Buletinulü Monitoréiulifice: Comitatulű bulgară care sa stabilită propaganda sea revoluționario in Bucuresci urmeza intrigile sale. Puterile trebue se urmeze a lorii desvoltare cu aptivitate, veghiare și solicitudine. Guvernulu otomană esteotărîtă a s’apține de orî ce mesuje de provocare, dérit a înfrânge cu asprime orice Încercare. Bucurescî 29 Brumărelu Arlidulu ce publica rămuieri, suntă titlulă „Marele Principată al Transilvaniei,“ au vețiiută toți că se sfărșiasce cu urmatărele linie. „Partita ministeriale strigă că baronii Eder se fiă trasă la respundere pentru că ni S’a publicații în Parts uă cartă noue _ sgomotulu publicu atribue acea lucrare însușî în operatoretuî. solutii împedica în București legea căiloru ferate/*" Nu scimă negreșit și pînă la ce puntu este întemeiată acésta scrie. Scimö însu toți că foile austro-magghiare au combătută cu invierșiunare căile ferate și nimene n’a uitatu cu cătă stăruință și turbare foile oposițiunii din Romănia și fostulu Senatu, au combătutu căile ferate, și le-au combătutu pri’ a nu se sfii nici chiară de rostirea celorű mai nerușinate calomnie, cumu acelea că se va aduce în țară oștire prusiană, deghizată în salahori, calomniă trâmbițată și cu rofremuia mișierosu : „Căci e pusă în veni J»re „Țera lui Ștefan celu Mare. Astă-felă déru cele ce scimă toți în acesta privință se explică și se pună în facia națiunii, luptă uă lumină deplină, prin cele ce ne comunică articlul de ieri. De la inceputur pîna la sfîrșitulu Domniei lui Vodă Cuza, arătă în diarie cătă și n întruniri publice și î n Cameră, partita, ală cărei organă a fostă și este Romănului, a cerută fără incetare organisarea milițielor, reformarea armatei romăne, după modelulu prusiană sau elvețiană, reorganisare cu atătă mai bună pentru noi, cu cătă ea a fostă în mare parte vechia nóstra sistemă militară. Ambii celoră de la Terra s’aă împotrivită, căudă direptă, căudă indirectu la acésta mare și naționale reformă, și ’n ală treilea numeru alu foicîloru (10 Nov. 1867) în actul de acusare, ce au pusă supt ochii națiunii contra guvernului și contra partitei întrege din care elă a eșită, primulă puntu de acusare a fostă organisarea milițielori. Terra s’a ’ncercatü adese in urmă a nega cea a cea scrisă, déri cuvintele tipărite nu se potă suprima și noi nu ne putemü vindeca de reală obiceiă d’ale reproduce testuale, din căndă in căndă, astăfelă cumă ele suntă in No. 3 ală pariului Terra. „1. Desființarea armateloră, fiindă că ele „suntă celu mai mare obstaclu la evenementulă dominațiunii gloteloru. „2. înarmarea gloteloru și organisarea lorii, astefele în că lu guvernulu „s’alerne de densele.“ Pentru a apăra oă națiune de 5 milione, contra unei invațiuni, pentru a o pune celă puțină in stare d’a puté lupta, uă lună sée doue, ca pe d’uă parte se-și scape onorea, érü pe d’alta se dée lempe puteriloră amice d’a-î veni in ajutoră, orîcine scie că trebue se aibă uă armată ș’uă armată puterică, numerosă. Câtă cheltuielă cereuă asemene armată permaninte, soiu toți, și nu este una singură omă, care se nu fiă convinsă că ea ar asorbi mai în întregulă seă venitură a>nuale alii Statului, pe căndă a organisa milițiele „armarea și organisarea gloteloru,“ cu mu diceau cei de la Terra, ca acusare în contra nostru, este a arouă armată puterică de apărare fără mari cheltuiele. Acea armată au combătutu-o necontenită ci de la Terra și prin urmare, după necontenitele loru apeluri, ce au făcută și facă pe teiadina la străini, scopul ă ce au urmărită și urmărescă este învederată. Guvernulu actuale abia incepu formarea milițielor, reorganisarea și completarea armatei permanente, și cumpărarea de arme noue, și Terra Îndată începu a striga că a violată Constituțiunea și că armele i le dă Rusia și i le dă cu miile, astufelű în cătă România a devenită una mare și urașiu arsenale. Comercianții din Bucurescu făcură unu peiu la toți Românii și deschiseră un supscripțiune pentru a se pute cumpăra arme din produsul ei. Oposițiunea nu supscrise nu susținu prin organele ei supscrierea și cei de la Terra se siliră încă s-o paralizeze prin propunerea unei noue supscriere Domnulu de Beust în comitatulă, ce elaboreza noua lege de urmare, di se acumă că Austria trebue se se armeze, fiinducă . . . România este una mare arsenale al Guvernulu română, «riu foile oposițiunii din țără, în unire cu foile austro-magghiare, a închiăiarii tratate de alianță cu Prusia, cu Rusia, cu Grecia și cu Serbia. Imperiul Austriei, Ijice însuși d-nu de Beust, trebue se arrueze fiindă că România este ună mare arsenale! In No.ei de Duminecă Steua Oriintelui dicea: „Bunii Români ziceau cum amestecă de mtristare și de măndriă: — Facă cerulu, nu c’aceste se fiă adeverate, dérè ca puterile cele mari sencepă a face tratate cu noi! Cu tóte acestea acusațiunea arăta pasulu ce făcurămă. Sunte cățîva ani, nimene nuar fi cugetată se-și închipuiască asemene tratate, chiară pentru a face din ele unu subiectă de recriminare.“ Și noi rjiemă, facă cerulu ca România se aibă c’uă oră mai nainte una adeveratu arsenale. Atunci oposițiunea ar fi naționale, și numai naționale, și d. de Beust ar recunosce adeverulu în facia căruia acuma îi place semeriijă ochii, ș’ar căuta se aibă în noi amici adeverați și vecini buni. In ori ce casă cuvintele d-luî de Beust, fiindu pe deplină identice cu cele ce publică pe totă (Jiua Terra, și toți sclindă cătă suntă, din nenorocirea noistră, greșite, neadeverate, ele aducă asemene cea mai mare lumină asupra scopului ce urmărescă cei de la Terra în unire cu presa austro-magghiară. Aflămu c’uă altă depeștă, sosită în București, anuncță retragerea oștiriloru francese din Roma. Cătu despre noi salutămă cu fericire acastă scrie, căci adeverindu-se, ea taie tote fțile cu cari reacțiunea semcercá a provoca rPseala și chiar fi In Italia. Astăzi, Torra publică uă supscripțiune anonimă la monumentulu ce ha propusă cu următorii consideranți: „Acestu monumentu va fi ca uă protestațiune eternă în contra politicei rătecită de ații și ca unii semnu de faliémentu pentru generațiunile viitorie.“ Ună monumentu de ură și de protecțiune eternă intre partite este învederată că mai numai supscripțiuni anonime pote aduna. Acumă se spune că oposi,iunea, văddnccată d’amaru a orbită o pasiunea, cred indi că un locă d’a propune ună monumntă de ■ recunoscință, a propusă unulă de ură și d , resturnare a Statului română, ar voi a re, veni, a face uă nouă propunere. Déru mărturi-voră orbia pasiunii? Nu. Déru ștergevoră cele ce aă clisă? Nu. Ș’atunci masei fiindă ruptă, cine are îi va crede, afară dir . Presa Austro-magghiară ? giuliți, după ce voră fi ascultată pe deputații Coloniilor, dera guvernală provisoriă ar adopta orecari mesuje pentru a resbuna justiția lesată, fără se teme de nici una din complicările cari pară si li se așcepteotărîrea costesitoră, junta superiora revoluționariă din Madrid propune guvernului provisorii, luptă titlu de măsură de urgință și de apărare, ceea ce urmără: „Suntă declarați liberi toți copii născuți din femei sclave, începându de la 17 Septembre 1868. (Semnați) Maria Rivero, Nicolaie Salmeron, Francisco Salmeron, Alonzo Eclastero, Monter Suy Bobledo. -----—«a«»»—-------------------1 Oitimă următoriulu aetü în Go■ respondința Havas de la 18 Octobre: " „Supsemnațiî au onorea d’a propune junetei superiore revoluționarie moțiunea următore . Considerândă că sclavagiulă Negrilor îi este ună ultragiă, adusă un turei omenesc ș’să pată pentru națiunea care singură îi lumea civilisată îl menține în integritate. ’ sea. Considerândă că sclavagială din puntuli 3 de vedere ală istoriei sele, ală caracteriului seă ș’alătutorii raporturilor sele cu tote fasele vieței în Rntilele nostre, din puntuli 1 de vedere ală importanței oricărei mesuje adoptate în privința sclavagiului ș'ală gravității, ce oricare o mărire necugetată ar atrage pentru înșiși Negrii, sclavagiulă est - una din acele instituțiuni ariciose, a cărei disparițiune nu trebue se ’ntârțjie, déra car cere și adoptarea unor mesuje prealabile și bine cugetate pentru a face lesniciesa, definitivă și rodilare opera desființărei sclavagiului. Considerândă lasă că nu este a s - o pune întru nimică ca Costesiî constituantă se decreteze imediata desființare a sclavi ARMA GURCU IN MANA SOLDATULUI ROMANII. Chaque armée a une mar.iére de comhattre qui lui est propre et qui est pau susceptibile de changement, parcequ’elle tient - au ca raci Öre national (Encore un mot sur Sadova par M. le prince de Joinville. p. 48,) Fie ce armată are una modă d’a lupta, proprie sieșit puțină susceptibile de a se schimba, pentru că ea se rassimă pe caracterulă națiune!. (Principele de Jtinviile, unii cuvântă Ancă, asupra luptei de la Sadova, p. 48) Pena se refuză chiar de la începută a scrie, căci după cumă se crede in genere, numai ună specialistă ar pute se abordeze cu sucesă atari subiecte. Căndă se atinge însă de apărare teren și de miijlocele necesare pentru a ajunge la acestă scopă, e dă 'datorie pentru oricine a lumina opiniunea ' publică, ftcesta autor iuta ocodontiam a unui poporă liberă. Și apoi, fără ca se denigrămă pe ómenii speciali, a crede că spre a putea judeca un lucru trebue a sei singură adă face este erore asupra căria ar fi de dorită ca se nu mai insiste nimineuni critică de arte pute, basată pe rațiuni solide se prefere lui Rafael una Paolo Veronese dar pune însă cineva într’uă falsă posițiune de iar cere se facă să capo d’operi ca unul din acești maeștri. Cineva nu vede să ne căndă e pre apropi de aceia ce trebue se considere, și numai degajându-se de specialitate, spiritul pot îmbrăcișia iconomia lucruriloră și pricepi justele raporturi în cari ele se găsescă. Pentru a da mai multă autoritate colori ce voiă emiteme voiă relata la visita o făcui în scala de Tiră militară la Poligonali de lîngă Cotroceni, și voiă pune la cotribuțiune detailurile date cu atăta de mare complesînță de misiunea franceze a căruia cap se ocupă însuși de acestă interesantă instituțiune. E uă dorință mai înaltă ce a președul la crearea acestei școli normale in care tot corpurile trimită represintanțî spre a se deprinde a mănui arma cu apă, acestă era popolară acumă, ale cărui oribile minuni a fost povestite cu uimire și stupare de tot presa europeană. — Ni se oferea a asiste resercițială oficiărilor, sel la cela făcută d sorginți și caporali. Ei bine mărturescă e preferată pe cestă din urmă căci împlinirea datoriei e sacă și cu sănțtate o găsește cine-r ,* . . . cu profusiune in opinca. ! Ce trupă frumosă! Și cumă prin mișcările iei variate se represintaă in ună modă surprimietoră inteligința unită cu discipline Tóte armele se aflau suptă acestă drapelă lîngă dorobanțiulii cu costumul eroilor 3 străbuni, se găsea grăniceriuli 1q înălțaminte naționale ce părea a fi mai sprinten 3 îmbrăcată pentru a putea veghia mai cu frilesnire la fruntarie;rii venătorului, colo dt tașiațiî de la geniu și apoi artileristulu sui prinsă de a mănui uă armă așia de ușiură ce semănă comparalivamente inofensivă; cc * Valeria in fine, cu frumosulă panașă al impului regimentă de roșiori, strălucitură marțială; și apoi mai cu sema trimișii numeróselor regimente de linie, în ținuta loră severă, cu hainele loră simple și care, grație încurajiărei ce se dă astăzi industriei române, voră fi fórte în curând i eșite din fabricele și atelierele naționale. Eî formeza aci, ca și în contingentură generale majoritate și pară, cu baionetele loră înainte, a servi camarad și loră dreptă modelă de statoriciă în luptă, și ca semnală în momentulă supremă căndă aventura loră e dată prin comandamentură decisivă: _..la baionetă copii ! “ In frunte, uă voce care comanda prin vorbe scurte, d era mai multă prin gestură, prin atitudinea sa militară și care se aplica severă a îndrepta cele mai mici erori, cea mai neînsemnată neatențiune, era maiorul trimisă aci, din uău era iubită nouă, și care face ca legăturele între aste doue popore se fiă de se poteamă mai tari și mai frățesc!. Imediată după șefă, insemnată pe locotenentele seă. După energia și îngrijirea neîncetată ce pune pentru a face instrucțiunea, mi se pare că trebue se fiă una cll fără străină. Eróre, misiunea franceză asolută se creeze pintre noi omeni abili și sperimentați, și déci ca n’a parvenită, după cumă afirmă, de a ridica și marina, acestă austriană atâtă de puternică în atacurile continentale și care ar asigura posesiunea naționale peste marele fluviu română, totuși ea s’a împlinită misiunea sea căci a formată omeni de merită și demni locoțiitori. Misiunea sea ulteriora care ar mai putea ave, rămâne la aprobarea celoră ce dirigă afacerile militare, cărora le revine uă largă parte de onore pentru reorganisarea și perfecționarea armamentului nostru. Deși ici cele spirite ostile sau servită chiară cu giocuri de cuvinte de vezi gustif, spre a califica astă aptitudine specială d’a reorganisa, însă ómenii nepărtinitori redă impresiunia făcută printre militari chiară, mulțămirea ce esiste printre capii superiori Iașii, ce se declară înțeleși și ajutați. In peptură acela în care arde făclia ce se numesce patriotisms, acolo se află aptitudini, devotamentă pentru lucrură publică. Dară speraația se începe, și comanda de focui se repetă de la majoră pînă la gradele ce se apropie de soldată. Trompetele din semnalur ă și tragerea începe ca bubuitură neîntreruptă ală tunetului. Semnalulă încetărea se dă,uă liniște solemne urmezá, nourulă de fumă încetă dispare și comandanții procedă la constatarea resultatelor obținute. Acumă este și momentul» se cugetămă asupra caracterului națională cu privire la arme și a geniului de luptători ce netrebue, luândă precum e ca egidă cuvintele ce ne servă de e^raîă și care provină de la unii bărbații colace autoritate iastă maternă. Căndă se ingrijesce progresulă și perfecționamentul artei militare, cândă armamentulă se schimbă punându-se la înălțimea altor popore, atunci guvernul aservă cu inteligință onórea și viitorul Statului, conformându-se totodouă dată și exempleloru sirebune: Romanii în adevără culegeau de pretutindene totă ce era bine și bună. Acesta mărturie de gratulațiune și recunoștință cetățenescă o adresămă și patrioticului nostru parlamentă: Se scie de sigură cu câtă entusiasmă sa votată legea pentru armarea țerei, și suntemă șigum că patrioții scrupuloșî voră vota totădeauna ceaa ce s*ar reclama ca necesare pentru apărarea și mărirea țereî. Românul care din instinctă sentimentală militară, probă, ca se nu ne ducemă mai departe, plâieșii noștri, unici în Europa, se formeze mai bine în munții și codrii țereî de cumă în casarme. Priviți bătălia de la Sadova, acesta campanie care "va rămâne unul din cele mai mari evenemente ale secolului în care trăimă, ea fu câștigată, 40 iile după punerea batalionelor, pe picioră de resbelă, de soldați