Romanulu, noiembrie 1868 (Anul 12)
1868-11-21
ANULU ALU DORE SPRE-DECILE PE BEBE LUNI „ PE TREI luni „ PE UA LUNA „ unö esemiliaru 24 bani PENTRU PARIS PE TRIMESTRU NR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST Din causa serbatorei de a<fi, diariulu nu va eși Vineri. PRIMMÖLÖ COMUNEI BUCURESCI. Măne Joul, de lauă oră după ame^Í, consiliulu comunalii va ține ședință la Ospețulu Orașului, spre a discuta budgetulu comunei pe anulu viitorii 1869. Ședința va fi publică, prin urmare oricine va dori, póte se vre a asista la densa. Primare. P. Latropulo. No. 10,748, Noembre 20. DEPEȘIE TELEGRAFICE Serviciulu privații alii MONITORULUI). BERLIN, 29 Noembre. — Gazetta Germaniei de Nord, resumanda discursulu principelui Carol I, adaugă că din tote părțile se va accepta cu satisfacțiune declarațiunea că guvernul română nu va perde din vedere neutralitatea, ce’î impune tractatele și situațiunea țerei. Astăfelu se va șterge ultimulu neurni, ce ar amenința încă orisontele politicei străine. TELEGRAMA. REDACȚIUNEI ROMANULUI. Ismail, 20 Noembre 1868. Consiliulu județani de Ismail Bolgrad a votat, prin budgetulu anului viitorii, 12,000 lei moî pentru cumpărare de arme. ADMINISTRATIUNEA PALAUIULD ROMANO No. 1. -REDACTIONE A STRADA CQSTIA No. 42. Articlele trimise și nepublicate se voră arde. — Redactorii respundetorii Bugeniu Carada. Bucuresei 20 Brumară 2 Indrea Este forte însemnată și instructivii pentru noi faptulu că schimbarea Ministeriului a făcutu mai multă efectă asupra oposițiunii, decată asupra majorității Corpuriloru legiuitorie și a supărată oposițiunea puné la turbare. Pentru ce acestă mămă! Oposițiunea afisă că ea este liberale și patriotă și că n’atacă Ministeriul, de cătă numai fiinducă elă administreză reă și dă țera străinilor ă. Ei bine!—ei și numai ei — s’a dații satisfacere; de ce dera nu este mulțămită? Ea este secură că nu d. Dumitru Ghica va da țera străiniloră, precumă a susținută e’o dă d. Nicolae Golescu.. Cumă se face deja că tur bâză, căndă i se dă cea mai mare satisfacere ce póte dori să partită naționale, acea-a d’a fi asecurată că Ministeriulu patriei séle nu va conspira cu străinii? Ș’acestă supărare nu este pre uă dovadă că ea înseși n’a crezută nici una din acuzările ce făcea foștilor miniștrii, și că schimbarea Ministeriului o supără, fiind că acuma nu va mai pute susține bandele, arsenalulă celă uriașiă și aliancțele cu Prusia, cu Rusia, cu Serbia și cu Elada, și face astă felă apelă la invasiunea austro-magghiară ? „Mare este iarășît dice Térni de astă cî, mirarea fótei oficiose a domnului Brătianu că uă oposițiune se declare că nu va fi satisfăcută de câtü în ziua unde ideile ei ar triumfa. „Ce este lipsa de principii, ce este obiceiul de a reduce totulu la cestimî de persone! „Noi însa, cei de la Terra, putemu declara, fără a roși, că nu ne vom considera ca satisfăcuți de cătu Indiuia căndu oposițîunea va triumfa; căci pentru noi triumfulu oposițiunii nu consistă nd triumfulu cutăreî Seu cutare persóne, ci In triumfulu ideieloru liberale, în triumfulu politicei tradiționale a României, trădate de d. Brătianu.“ Fiă noi n’avemă principie și dd. Carp, Aristide Pascal și toți ceilalți de la Terra, sunt principie încarnate; derűdecă triumful oposițiunii este precumu dice, „triumfulü politicei tradiționale a Romăniei, trădate de dd. Brătianu,“ ce satisfacere mai bună și mai deplină se putea da ore oposițiunii de cătă a se înlătura trădătorele Brătianu și a se ’ncredinția conducerea politicei tradiționale a României d-lui Dumitru Ghica? Ce felu? Se va susține ore că dd. Carp, Aristide Pascal și Blaremberg sunt mai Români prin tradițiune de câtü d-nu Dumitru Ghica și pretinde vorüare că vom da națiunii mai multe chiezește de tradiționalitate de cătu ap ■tualele primu-Ministru ? „Gărbovulu diariu, care va remăne în analele presei, dmpreună cu soia repausatului Karkaleki, prototipulă unui organü servile,“ nu voiesce a scăde în nimică meritele și calitățile eminenți ale celor de la Terra,' énse nu credem și că vom pretinde, — din causa juneții negreșită și nu- imai a juneței — că potă da națiunii și Europei mai mari chieze șiei despre menținerea politicei tradiționale a României, de cătud. Dumitru Ghica. Afară din cei trei redactori cunoscuți, mai are Terra, alte persone carii potă da asemene, chiezește, mai bine decâtă actualele Primu-Ministru? Atunci se le numescă, și lumii îngagiamentă că vomű cere și noi cu Terra a se da unuia din acei bărbați emininți președința cabinetului și vomu dovedi „gărbovulu Karkaleki, organulu servire“ ală acelui Ministeru. Decă cnsé n’au omulu, pentru ce nu se mulțămescă cu d. Dumitru Ghica? Decă nu vorü de câtă „triumfulu politicei tradiționale a României, trădate de d. Brătianu „pentru ce nu susțină pe d. Dumitru Ghica, ca se scăpămă astafela națiunea de trădarea la care era espusă și se nu mai fiă silită patriotica oposițiune a tace pe totă diua apelă la invasiunea turcescă ș'austro-magghiară? Pentru ce are nu voiesce oposițiunea pe d. Dumitru Ghica? E că că ne o spune ensași în capulă / diariului Terra de astă dî. » ) „Gărbovului Jiaru devine din ce în ce d’uă francheță ranî naivă. Elfi începe prin a exprima surprinderea sea ipocrită că amu declarații că ministeriulücelamuă nu aparține oposițiunea și Îndată după acesta insinua că misiunea noului cabinetă, este de a spăla, fiă printru o declarație categorică, fiă printru o tăcere complesentă pe C. Brătianu, de tóte acusațiunile ce i s’au adresații de către oposițiune. „Așia dérü trebue se recunoscemű noule ministeriu, pentru ca bilula de indemnitate ce s'a făgăduită și ce așteptă se aibă aerului de a veni de la noi în cătușe ne sinucidem singuri ? Luiru e glumețul“ Asia dera nu voiesce oposițiunea pe noulă cabinetă, căci nu voiesce „ca d. Brătianu se fiă spălată de tóte acusațiunile ce i s’aă adresată de către oposițiune.“ Asia déru oposițiunea spune curată ce asemene spălare ar fi pentru densa nd sinucidere. Nu se va pute susține de nimene că d-nii Dumitru Ghica, Cogălnicenu, Vasile Boerescu și Alesandru Golescu, suntu atătă de strînsă legați în amidă cu d. Brătianu în cătă, descoperindă c’acusările oposițiunii erau întemeiate, se nu dea pe facă faptele criminale și antinaționale ale acestui bărbat. Pentru ce dera oposițiunea, care susține că densa nu se ocupă de persone ci numai de principie și de fapte, nu voiesce ca adeveru să se triumfe? Și decă nu scie că tóte acuzările ei au fost neadeverate, pentru ce zice că descoperirea adeverului ar fi pentru cel din oposițiune „a se sinucide ei singuri?“ Ș’aci este ceva și mai gravă. Acuzările aduse ministeriului Golescu — și susținute de oposițiunea din întru și de presa austro-magghiară aă îngrijită Europa întregă. Bandele armate, aliandele și arsenalele trebue se’nsprimênte chiară pe Europa, căci fiindă adeverate, resbelulă devine neapărații. Aceste acusări, fiindu adeverate, puterile cele mari suntă silite, decă reală nu’nceteză, se intervie cu putere armată spre ală curma. Pentru cederü oposițiunea nu este fericită că s’a’nlăturată acumă orî ce periclu, orî-ce amenințare chiară de pe capul României ? Pentru ce dechlară c’adeverulă descoperită ș’amenințarea unei invasiuni înlăturată este pentru densa no sinucidere. Atacă ș’acumă lumina nu va fi deplină pentru totă lumea, apoi nu va ceră puțină culpa oposițiunii care, de la venirea noului ministeriu, a vorbită forte limpede. Eva se uitămă încă uă mărturire a oposițiunii, încă uă demascare : Ea a cerută noului cabinetă dissalvarea Adunărilor. Spre a pute se curmămă și acusarea adusă necontenită de densa națiunii întrege, ca suferită alegeri pri opresiune, și că este atâta de turtită în cătu nici adî, suptă noulă ministeriu, nu va cuteza se denunțe însăși acea tiraniă, neamă unită cu oposițiunea s’amă cerută se mergem și din noű naintea alegotorilorü. Oposițiunea, scsindu bine că va fi învinsă în alegeri, că ș’aci se va ucide pe* sa însăși, e că ce ne spune adi în diabulă Terra. • „Acastă resemnare dovedesce că partita conteză multă pe listele economicase, ce s’aă formată luptă liber ala sea administrațiune.“ Dera acele liste se afiș iara ș. c. 1. Deju cetățianii neî nscriși se urcă înscriși că dreptul ă a cere rectificare; dera listele se facă tocmai acumă din nuoă și cetățienii n’aă de cătă se ceră a loră înscriere și ștergerea celoră pe nedreptă înscriși. Tóte aceste nu facă nimică pentru oposițiune. Ea scie că va fi respinsă de națiune în alegeri, și d’acea-a dechiară d’acumă c’apelul ă la națiune n’ar îndestula-o, căci listele sunt „iconomicase.“ Eoa și realitatea oposițiunii și faptulă — că nu se vaijimă de câtă pe calomniă —■ mărturită din nuoă. Acestea dovedite, repetimă aci cea a ce amă clisă adesea că meritulă cel mai mare alu ministeriului Golescu este turbarea cu care s’a combătută presa austro-magghiară din întru și din afară. Este ună merită mare, căci se nțelege că nu presa austro-magghiară ar fi combătută ună ministeriu română, pentru că nu administreză bine, nu susține cu destulă căldură libertatea și demnitatea României. Decăderi ea ba combătută, prin acesta chiară a dovedită că prin guvernarea lui România se desceptă, se organiză, se întăresce și se redică. Reproduceam mai la vale în acestă privință ună articlu dintr’ună clabă Croată, care, — deși s’amăgesce ici colea, în ceaa ce s’atinge de politica nostră— totuși arată conspirațiunea austro-magghiară în contra nostră precumă și politica ce se urmeză în Ungaria, cu scopul ă asurdă și forțe fatale penttru vecina nóstra, d’a magghiariza a tóte naționalitățile. * r Publicămă asemene mai la vale e ună articlu însemnată din Le Siechej, prin care aretă ce era acumă câți j rva ani România, și cumă s’a re- Ddicată astă-felă în câtă d. Leon n Pleeffice: fi „En să vedeți ce progresă, ce mersă răspede. Acești țerani de la Dunărea, de cari n deputații nostri, dinainte de 1848, își închipuiau c’au remasa în starea în care s-au, non gasitu Traianii, suntu asta $ Romanii și ’ n Romania numera in politica. si „Citiți siariele ruse, germane sau ungare, co espomborele turce sau austriace, și chiar corespondințe mai imparțiale și veți vedea numele României revenindă la fiecare mo ^mentă. Ce iacii Romanii? cu cine suntu ei ? . . „ pe care partea o favoriza ei? Cele mai micul P' snopă derme ce sosesce pe teritorială loră trare darulă d’a emoționa pe toți nuveliștii. Ar dice cine-va că ei singuri ținti in mânele loră cestiuma Orlintelui și că după D voința loră potu face se ésa pacea scu rer ^belulu din astă cestiune.“ ,d-Și România, că dată ce s’a redistrată aci, se nu mai spere nimene că cineva va mai pute s’o scadă. n] Ea merge, merge mereă nainte, căci tr geniulă seu naționale îl aretă calea și Carola I o conduce cu onóre, cu te demnitate și cu prudință unui chipj badă cârmaciu. ]O femnele ibaf6 ae vorbită despre unu conci flictor, ce S’ar fi urmată la Giurgiu, Intre d. o Colonelă de Sliinsky și intre căpitanulă Gree com. m . D. ministru de resbele, informată despre P. acesta, a cerută ună raportă formală de la rt „ ui d. maioru Sehina, adjutantulă Mariei Sale Domnitoriului, care a fostă faciă la visita , e . d. de Krensky a făcută garnisonei din Giurgiu. sc Din acestă raportă, pe care’să publicămă ci Imai la vale , resultă că d. colonelă de Krensky di n’a dată locu la nici ună conflictă de asermenea natura. ^ Raportulu d-lui maiorul Sulfina, adjutantulu Mariei Séle Domnitorului, către d. ministru de Prresbelű. Si Domnule ministru. Mi-au ordonată, de a raporta In ce modă pi a urmată colonelulu de statu-majoră prusianu, al d. de Krensky, cu ocasia visiteîséie la care ci a’iî bine-voită a consimți prin ordinu in 01 ° ir s zisă, a companiei de pontomierî la Giurgiu în privința d-lui căpitanii Grecenu. al Conformă cu ordinulă d-vóstre, mĕ grăbescu a ve raporta cu respectă și a ve a alfirma pe onorea și conscința mea, ca numi-o tulă colonelă nici prin gesturi, nici prin C graiă nu a manifestată vreua aprobare sen Sl desaprobare a celoră Jse făcute de d. n. căpitană Grucenu, și că eă fiindu alături cu și colonelul o n’amă observată nimică ce ar fi l £ putută ofensa séu vătăma câtușî de puțină , pe căpitană Grecenuscu pe veru ună oficiămă a alți armatei nóstre în genere. D Bine voiți, ve rogă, domnule ministru, a ai primi încredințarea pre osebitei mele considerațiuni. Maioru, A. Schina. (Monitoru în.) ADUNAREA DEPUTAȚILORU. b Ședința din 20 Noembre 1858. Ședința se deschide la 12 * ore, sub preș u ședința d-lui vice-președinta Arghiropolu, și Presințî 84 dd. Deputați. * Se da citire sumanului ședinței precendinte și se aprobă. Se aprobă mai multe coDgedii, qi in JOOI,. 21 NOEMBRE M. LU3BÎNEZA TE ȘI VEI PI PENTRU ABONAMEJR, ANONIUTBÎ ȘI RECLANS i BE ADERBA ÎN BUCU »SCI, LA ADJUNTITBA TIMBA :ia-Klei IN DISTRICTE LA CORESPONDINJ’SI DIABIULCI țI PBIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABBA8-HALLEORA3N BÜK DE T.’ancIENNE COMFDJE NO. 5. ANDNțlUBlLK LINIA DE 30 .............................................4Q Bisi INSKBTIUNI și RP.OLAM», LINIA . . 2 LEI NOS D. Hăjdeu, luanda cuventurii spune că, fiionű aleșii în comisiunea pentru respunsii la adresa tronului, nu pote lua parte la acea lucrare, in actuala posițiune a ministeriului, fiindui că cabinetul acelu nou nu este ca celü-laltu de mal ’Dainte espresiunea majorității Camoriî. Pe cine va privi dóra respunsulu la fronu ? pe ministeriulu trecută nu’la póte privi acelu respunsu, și cu atâtü mai puținu pe celu de ncumü; crede ai póte fi ocasiune aci de a se constata — în respunsuri la tronu — décà ministeriulu este sau nu ispresîiunea camerii ș’alumî — de nu va voi se se retragă — elu póte se se hasardize a face unu nu vu apela la Dațiune. Opiniunea mea, <jice p. Hăjdeu, conștiința mea nu crede că uă aceașî majoritate póte simpatisa cu doue guverne ciametralminte opuse, și singurul a respúosa ce eu ași redacta arti fi esprtsiunea unei mirări de a vede pe moulii ministeriű, pe băncile acestei adunări. In fine, d. Hájíeü termină depuiadu, la biurou demisiunea sea de membru In comisiunea pentru mpunsi la adresa tronului. D. I C. Brătianu, vorbindu in cestiune de regulamentu, țice că d. Hâsdeu putea veni cu ocasiunea discuțiunii adresei la tron, se facă nescentari espunerî și considerări ale d-sele, era nn anuma, de acea opineza a se trece la ordinea țjilor, consultăndu-se Adunarea, se primeste demisiunea d-lui Hâsdeu din comisiunea pentru respunsuri la adresa tronului. D. Lupașcu anunță d-lui Ministru de interne uă interpelare, relativă la cele întâmplate in urbea Bacău cu ocasiunea alegerilor comunale, și anume relativă la d. profesorii Costandache. D Ministru de interne declară că póte chiarü acuma respunde. D. Lupașcu desvoltăndu’șî interpelarea aréta că d. prof. Costandache— cu ocasiunea alegerilor comunale din Bacău — eșiada din Primăria, se vede luata de poliția și dusa la d. prefecții de districtă, care de mdată intmă căruță de poștă voi amü trămite la Herța, loculu de unde este d. Costandache, ascende că ară ordinulu d-lui Ministru alü Instrucțiune publice. D. Costandache, urmeza d. Lupașcu, abia a scăpată cu fuga, a venittt la primărie și noi cu toții i-amu date ajutorulu nostru. A doua dli fu din nou forțată și chiar a d. procurore, la care se plânsese, si declară că, în urma înțelegerii cu d. prefectu, nu póte face de că tu ca d-u. se se intorca la Herța. D. Lupașcu deci cere ca d. Ministru se puse capelă unei astafelu de urmări, D. Ministru de Interne respunnéndu, spune că abia tiindu intrată in Ministeriu, nu póte cunosce in fondu easupf, dorü scie positiva că miniștrii trecuți nu au dată nnd atare ordiniiioastă privință, apoi promite că va pedepsi aspru pe cei culpabili, care au comisa atari violențe. Cu astă ocasiune d-nu ministru rogă pe d-nii deputați a areta prin publicitate, petițiuni ele, abuzurile ce potu afla, era nu a i le spune personalminte, căci libertățile publice nu trebue se facă numai rea ci și bine. Astafelu, continuă d. ministru, am veijuta unu procesu-verb Iu din Iași unde d. primară a inchisü sala ședințeloru alegétoriloru consiliului comunală. Am luatu d-toru mĕsurî în astă privință și am aretatu d-luî primaru, in adresa ce am trimisă, că d-sea este subordinatü consiliului comunale, singurulun dreptu de a lua decisiunile care i se vor a pare de cuviință. Că tu despre mine d-lorü se fiți securi că voi pedepsi cu asprime pe aceea ce ar fi luatu asemeni mesuri. D. ministru rogă derut pe toți domniî deputați a areta prin publicitate abuzurile. D. I. C. Brătianu esprime părerea sep derea d-lui ministru că a respunsű d-luî Lupașcu mai nainte de a ave elementele trebuinciose. In privința promisiunii d-lui ministru de interne d’a pedepsi cu asprime pe consilie d. Brătianu ,ceci acesta nu trebue se se facă decătQ atunci cândű acuzările vor fi întemeiate și că ministruld este datora se cerceteze bine ma î nainte d'a lui hotărîre, căci alta-felu va disolve tele <onsinele judeciane, cea-a ce nu trebue se sa facă decâtu cu prudință și la teifipu spre a nu se da ocasiune la diferite dese dine prin alegeri și realegeri continue. D. Cogălnicianu respinde e-luî Brătianu că va menține gondurile comunale și justice t