Romanulu, noiembrie 1868 (Anul 12)

1868-11-21

ANULU ALU DO­RE­ SPRE-DECILE PE BEBE LUNI „ PE TREI luni „ PE UA LUNA „ unö esemiliaru 2­4 bani PENTRU PARIS PE TRIMESTRU NR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST Din causa serbatorei de a<fi, diariulu nu va eși Vineri. PRIMMÖLÖ COMUNEI BUCURESCI. Măne Joul, de la­uă oră după ame^Í, consiliulu comunalii va ține ședință la Ospețulu Orașului, spre a discuta budgetulu comunei pe a­­nulu viitorii 1869. Ședința va fi publică, prin ur­mare ori­cine va dori, póte se vre a asista la densa. Primare. P. Latropulo. No. 10,748, Noembre 20. DEPEȘIE TELEGRAFICE­ ­ Serviciulu privații alii MONITORULUI). BERLIN, 29 Noembre. — Gazetta Ger­maniei de Nord, resumanda discursulu principelui Carol I, adaugă că din tote păr­țile se va accepta cu satisfacțiune declara­­țiunea că guvernul­ română nu va perde din vedere neutralitatea, ce’î impune tracta­tele și situațiunea țerei. Astă­felu se va șter­ge ultimulu neurni, ce ar amenința încă o­­risontele politicei străine. TELEGRAMA. REDACȚIUNEI ROMANULUI. Ismail, 20 Noembre 1868. Consiliulu județani de Ismail Bolgrad a votat­, prin budgetulu anului viitorii, 12,000 lei m­oî pentru cumpărare de arme. ADMINISTRATIUNEA PALAUIULD ROMANO No. 1. -RED­ACTIONE A STRADA CQSTIA No. 42. Articlele tr­imise și nepu­blicate se voră arde. — Redactorii respundetorii Bu­geniu Carada. Bucuresei 20 Brumară 2 Indrea Este forte însemnată și instruc­tivii pentru noi faptulu că schimba­rea Ministeriului a făcutu mai multă efectă asupra oposițiunii, de­cată asupra majorității Corpuriloru le­­giuitorie și a supărată oposițiunea puné la turbare. Pentru ce acestă măm­ă! Oposițiunea a­­fisă că ea este liberale și patriotă și că n’atacă Ministeriul, de cătă numai fiindu­că elă administreză reă și dă țera străi­nilor ă. Ei bine!—ei și numai ei — s’a dații satisfacere; de ce dera nu este mulțămită? Ea este secură că nu d. Dumitru Ghica va da țera străiniloră, precumă a susținută e’o dă d. Nicolae Golescu.. Cumă se face deja că tur bâză, căndă i se dă cea mai mare satisfacere ce póte dori să partită naționale, acea-a d’a fi asecurată că Ministeriulu patriei séle nu va conspira cu străinii? Ș’a­­cestă supărare nu este pre uă do­­vadă că ea înseși n’a crezută nici una din acuzările ce făcea foștilor­ miniștrii, și că schimbarea Ministe­riului o supără, fiind­­ că acuma nu va mai pute susține bandele­, ar­­senalulă celă uriașiă și aliancțele cu Prusia, cu Rusia, cu Serbia și cu Elada, și face astă­ felă apelă la in­­vasiunea austro-magghiară ? „Mare este iarășît dice Térni de astă­ c­î, mirarea fótei oficiose a domnului Brătianu că uă oposițiune se declare că nu va fi sa­tisfăcută de câtü în z­iua unde idei­­le ei ar triumfa. „Ce este lipsa de principii, ce este obi­­ceiul­ de a reduce totulu la cestim­î de persone! „Noi însa, cei de la Terra, putemu de­clara, fără a roși, că nu ne vom­ considera ca satisfăcuți de cătu In­diuia căndu oposi­­țîunea va triumfa; căci pentru noi triumfulu oposițiunii nu consistă nd triumfulu cutăreî Seu cutare­ persóne, ci In triumfulu ideieloru liberale, în triumfulu politicei tradiționale a României, trădate de d. Brătianu.“ Fiă­ noi n’avemă principie și dd. Carp, Aristide Pascal și toți cei­l­­alți de la Terra, sunt­ principie încarnate; derű­decă trium­ful­ opo­­sițiunii este precumu dice, „trium­­­fulü politicei tradiționale a Romă­­ni­ei, trădate de dd. Brătianu,“ ce satisfacere mai bună și mai deplină se putea da ore oposițiunii de cătă a se înlătura trădătorele Brătianu și a se ’ncredinția conducerea politi­cei tradiționale a României d-lui Dumitru Gh­ica? Ce felu? Se va susține ore că dd. Carp, Aristide Pascal și Blaremberg sunt­ mai Ro­mâni prin tradițiune de câtü d-nu Dumitru Ghica și pretinde­ vorü­are că vom­ da națiunii mai multe chie­­zește de tradiționalitate de cătu ap­ ■­tualele primu-Ministru ? „Gărbovulu diariu, care va re­mă­ne în analele­­ presei, dm­preună cu soia repausa­­tului Karkaleki, prototipulă unui organü servile,“ nu voiesce a scă­­­de în nimică meritele și calitățile eminenți ale celor­ de la Terra,' énse nu credem și că vom­ pretinde,­­ — din causa juneții negreșită și nu- i­mai a juneței — că potă da națiu­­­nii și Europei mai mari chieze șiei despre menținerea politicei tradițio­nale a României, de cătu­d. Du­­­mitru Ghica. Afară din cei trei re­­­­dactori cunoscuți, mai are Terra, alte persone carii potă da asemene, chiezește, mai bine de­câtă actua­­lele Primu-Ministru? Atunci se le numescă, și lu­mii îngagiamentă că vomű cere și noi cu Terra a se da unui­a din acei bărbați emi­ninți președința cabinetului și vomu dovedi „gărbovulu Karkaleki, orga­­nulu servire“ ală acelui Ministeru. Decă cnsé n’au omulu, pentru ce nu se mulțămescă cu d. Dumitru Gh­i­ca? Decă nu vorü de câtă „triumfulu politicei tradiționale a României, tră­date de d. Brătianu „pentru ce nu susțină pe d. Dumitru Gh­ica, ca se scăpămă asta­fela națiunea de trădarea la care era espusă și se nu mai fiă silită patriotica opo­­sițiune a tace pe totă diua apelă la invasiunea turcescă ș'austro-mag­­ghiară? Pentru ce are nu voiesce oposițiunea pe d. Dumitru Ghica? E că că ne o spune ensași în capulă / diariului Terra de astă­ dî. » ) „Gărbovulu­i Jiaru devine din ce în ce d’uă francheță ranî naivă. Elfi începe prin a ex­­prima surprinderea sea ipocrită că amu de­clarații că ministeriulü­cela­m­uă nu apar­ține oposițiunea și Îndată după acesta insinua că misiunea noului cabinetă, este de a spăla, fiă printru o declarație categorică, fiă prin­­tru o tăcere complesentă pe C. Brătianu, de tóte acusațiunile ce i s’au adresații de către oposițiune. „Așia dérü trebue se recunoscemű noule ministeriu, pentru ca bilula de indemnitate ce s'a făgăduită și ce așteptă se aibă aerului de a veni de la noi în cătu­șe ne sinucidem­ singuri ? Lui­ru e glumețul“ Asia dera nu voiesce oposițiunea pe noulă cabinetă, căci nu voiesce „ca d. Brătianu se fiă spălată de tóte acusațiunile ce i s’aă adresată de către oposițiune.“ Asia déru oposițiunea spune cu­rată ce asemene spălare ar fi pentru densa nd sinucidere. Nu se va pute susține de ni­­mene că d-nii Dumitru Ghica, Co­­gălnicenu, Vasile Boerescu și Alesan­­dru Golescu, suntu atătă de strînsă legați în amid­ă cu d. Brătianu în cătă, descoperindă c’acusările oposi­­țiunii erau întemeiate, se nu dea pe fac­ă faptele criminale și antinațio­­nale ale acestui bărbat­. Pentru ce dera oposițiunea, care susține că densa nu se ocupă de persone ci numai de principie și de fapte, nu voiesce ca adeveru să se triumfe? Și decă nu scie că tóte acuzările ei au fost­ neadeverate, pentru ce zice că descoperirea adeverului ar fi pen­tru cel din oposițiune „a se sinu­cide ei singuri?“ Ș’aci este ce­va și mai gravă. Acuzările aduse mi­­nisteriului Golescu — și susținute de oposițiunea din întru și de presa austro-magghiară aă îngrijită Eu­ropa întregă. Bandele armate, alian­­d­ele și arsenalele trebue se’nspri­­mênte chiară pe Europa, căci fiindă adeverate, resbelulă devine neapă­rații. Aceste acusări, fiindu adeve­rate, puterile cele mari suntă silite, decă reală nu’nceteză, se intervie cu putere armată spre ală curma. Pen­tru ce­derü oposițiunea nu este fe­ricită că­­ s’a’nlătur­ată acumă orî­ ce periclu, orî-ce amenințare chiară de pe capul­ României ? Pentru ce de­­chlară c’adeverulă descoperită ș’a­­menințarea unei invasiuni înlăturată este pentru densa no sinucidere. A­­tacă ș’acumă lumina nu va fi de­plină pentru totă lumea, apoi nu va­­ ceră puțină culpa oposițiunii care, de la venirea n­oului ministeriu, a vorbită forte limpede. Eva se uitămă încă uă mărtu­­rire a oposițiunii, încă uă demascare :­ Ea a cerută n­oului cabinetă di­­s­salvarea Adunărilor­. Spre a pute se curmămă și acusarea adusă ne­contenită de densa națiunii întrege, ca suferită alegeri pri opresiune, și că este atâta de turtită în cătu nici adî, suptă noulă ministeriu, nu va cuteza se denunțe însăși acea tiraniă, ne­amă unită cu oposițiu­nea s’amă cerută se mergem și din n­oű naintea alegotorilorü. Oposi­­țiunea, scsindu bine că va fi învinsă­­ în alegeri, că ș’aci se va ucide pe* sa însăși, e că ce ne spune adi în­­ diab­ulă Terra. •­­ „Acastă resemnare dovedesce că partita con­teză multă pe listele eco­­­nomicase, ce s’aă formată luptă li­ber ala sea administrațiune.“ Dera acele liste se afiș iara ș. c. 1. Deju cetățianii neî nscriși se u­rcă în­scriși că dreptul ă a cere rectificare; dera listele se facă tocmai acumă din nuoă și cetățienii n’aă de cătă se ceră a loră înscriere și șterge­rea celoră pe nedreptă înscriși. Tóte aceste nu facă nimică pentru opo­sițiune. Ea scie că va fi respinsă de națiune în alegeri, și d’acea-a dechiară d’acumă c’apelul ă la na­țiune n’ar îndestula-o, căci listele sunt­ „iconomicase.“ Eoa și realita­tea oposițiunii și faptulă — că nu se vaijimă de câtă pe calomniă —■ măr­­turită din nuoă. Acestea dovedite, repetimă aci cea­ a ce amă clisă adesea că meritulă cel­ mai mare alu ministeriului Golescu este turbarea cu care s’a combătută presa austro-magghiară din întru și din afară. Este ună merită mare, căci se nțelege că nu presa aus­tro-magghiară ar fi combătută ună ministeriu română, pentru că nu administreză bine, nu susține cu destulă căldură libertatea și demni­tatea României. Decă­deri ea ba combătută, prin acesta chiară a do­vedită că prin guvernarea lui Ro­mânia se desceptă, se organiză, se întăresce și se redică. Reproduceam mai la vale în acestă privință ună articlu dintr’ună cl­ab­ă Croată, care, — de­și s’amăgesce ici colea, în cea­a ce s’atinge de politica nostră— totu­și arată conspirațiunea austro-m­agghia­­­ră în contra nostră precumă și po­­l­­itica ce se urm­eză în Ungaria, cu­­­­ scopul ă asurdă și forțe fatale pen­­t­­­tru vecina nóstra, d’a magghiariza a tóte naționalitățile. * r Publicămă asemene mai la vale e ună articlu însemnată din Le Siechej, prin care aretă ce era acumă câți­ j r­va ani România, și cum­ă s’a re- D­dicată astă-felă în câtă d. Leon n Plee­ffice: fi „En să vedeți ce progresă, ce mersă ră­­s­pede. Acești țerani de la Dunărea, de cari n deputații nostri, dinainte de 18­48, își în­­­chipuiau c’au remasa în starea în care s-a­u, n­o­n gasitu Traianii, suntu asta $ Romanii și ’ n­ Romania numera in politica. si „Citiți­­ siariele ruse, germane sau ungare, co espomb­orele turce sau austriace, și chiar­­ corespondințe mai imparțiale și veți vede­a­ numele României revenindă la fie­care mo­ ^­mentă. Ce iacii Romanii? cu cine suntu ei ? . . „ pe care part­ea o favoriza ei? Cele mai micu­l P' snopă de­­­rme ce sosesce pe teritorială loră tr­are darulă d’a emoționa pe toți nuveliștii. Ar dice cine-va că ei singuri ținti in mâ­nele loră cestiuma Orlintelui și că după D­ voința loră potu face se ésa pacea scu rer­ ^­belulu din astă cestiune.“ ,d-Și România, că dată ce s’a redi­­st­rată aci, se nu mai spere nimene că cine­va va mai pute s’o scad­ă. n] Ea merge, merge mereă nainte, căci tr geniulă seu naționale îl aretă calea și Carola I o conduce cu onóre, cu te demnitate și cu prudință unui chi­­pj bad­ă cârmaci­u. ]O fe­mnele ibaf6 ae vorbită despre unu con­­ci flictor, ce S’ar fi urmată la Giurgiu, Intre d. o Colonelă de Slii­nsky și intre căpitanulă Gre­­­e com­. m . D. ministru de resbele, informată despre P. acesta, a cerută ună raportă formală de la rt „ ui d. maioru Sehina, adjutantulă Mariei Sale Domnitoriului, care a fostă faciă la visita , e . d. de Krensky a făcută garnisonei din Giurgiu. sc Din acestă raportă, pe care’să publicămă ci I­mai la vale , resultă că d. colonelă de Krensky di n’a dată locu la nici ună conflictă de ase­­r­­menea natura. ^ Raportulu d-lui maioru­l Sulfina, adjutantulu Mariei Séle Domnitorului, către d. ministru de Pr­resbelű. Si Domnule ministru. Mi-au­ ordonată, de a raporta In ce modă pi a urmată colonelulu de statu-majoră prusianu, al d. de Krensky, cu ocasia visiteî­séie la care ci a’iî bine-voită a consimți prin ordinu in­ 01 ° ir s zisă, a companiei de pontom­ierî la Giurgiu în privința d-lui căpitanii Grecenu. al Conformă cu ordinulă d-vóstre, mĕ gră­bescu a ve raporta cu respectă și a ve a­ al­­­firma pe onorea și conscința mea, ca numi-o tulă colonelă nici prin gesturi, nici prin C­ graiă nu a manifestată vre­ua aprobare sen Sl desaprobare a celoră­­ J­se făcute de d. n. căpitană Grucenu, și că eă fiindu alături cu și colonelul o n’amă observată nimică ce ar fi l £ putută ofensa séu vătăma câtu­șî de puțină , pe căpitană Grecenu­scu pe veru­ ună oficiăm­ă a­ alți armatei nóstre în genere. D Bine voiți, ve rogă, domnule ministru, a ai primi încredințarea pre osebitei mele con­siderațiuni. Maioru, A. Schina. (Monitoru în.) ADUNAREA DEPUTAȚILORU. b Ședința din 20 Noembre 1858. Ședința se deschide la 1­2 *­ ore, sub preș u ședința d-lui vice-președinta Arghiropolu, și Presințî 8­4 dd. Deputați. * Se da citire sumanului ședinței prece­­n­­dinte și se aprobă. Se aprobă mai multe coDgedii, qi in JOOI,. 21 NOEMBRE­­ M. LU3BÎNEZA­ TE ȘI VEI PI PENTRU ABONAMEJ­R, ANONIUTBÎ ȘI RECLANS i BE ADERBA ÎN BUCU »SCI, LA ADJUNTITBA TIM­BA :ia-K­lei IN DISTRICTE LA CORESPONDINJ’SI DIABIULCI țI PBIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABBA8-HALLEORA3N BÜK DE T.’ancIENNE COMFDJE NO. 5. ANDNțlUBlLK LINIA DE 30 .............................................4Q Bisi INSKBTIUNI și RP.OLAM», LINIA . . 2 LEI NOS D. Hăjdeu, luanda cuventurii spune că, fiion­ű aleșii în comisiunea pentru respunsii la adresa tronului, nu pote lua parte la acea lucrare, in actuala posițiune a ministe­­riului, fiindui că cabinetul a­celu n­ou nu este ca celü-l­altu de mal ’Dainte espresiu­­nea majorității Camoriî. Pe cine va privi dóra respunsulu­ la fronu­ ? pe ministeriulu trecută nu’la póte privi acelu respunsu, și cu atâtü mai puținu pe celu de ncumü; crede ai póte fi ocasiune aci de a se constata —­ în res­­punsuri la tronu — décà ministeriulu este sau nu ispresîiunea camerii ș’alum­î — de nu va voi se se retragă — elu póte se se hasar­­dize a face unu nu vu apela la Dațiune. O­­piniunea mea, <jice p. Hăjdeu, conștiința mea nu crede că uă acea­șî majoritate póte simpatisa cu doue guverne ciam­etralminte opuse, și singurul a respúosa ce eu ași re­dacta arti fi esprtsiunea unei mirări de a vede pe m­oulii ministeriű, pe băncile aces­tei adunări. In fine, d. Hájíeü termină de­­puiadu, la biurou demisiunea sea de mem­bru In comisiunea pentru mpunsi la adresa tronului. D. I C. Brătianu, vorbindu in cestiune de regulamentu, ț­ice că d. Hâsdeu putea veni cu ocasiunea discuțiunii adresei la tron, se facă nesce­ntari espunerî și considerări ale d-sele, era nn anuma, de ace­a opineza a se trece la ordinea țjilor, consultăndu-se Adunarea, se primeste de­­m­isiunea d-lui Hâsdeu din comisiunea pen­­tru respunsuri la adresa tronului. D. Lupașcu anunță d-lui Ministru de in­terne uă interpelare, relativă la cele întâm­plate in urbea Bacău cu ocasiunea alegeri­­lor­ comunale, și anume relativă la d. pro­­fesorii Costandache. D Ministru de interne declară că póte chiarü acuma respunde. D. Lupașcu desvoltăndu’șî interpelarea a­­réta că d. prof. Costandache— cu ocasiunea a­­legerilor comunale din Bacău — eșiada din Pri­măria, se vede luata de poliția și dusa la d. prefecții de districtă, care de mdată intm­ă că­ruță de poștă voi amü trămite la Herța, loculu de unde este d. Costandache, ascende că ară or­­dinulu d-lui Ministru alü Instrucțiune­ publice. D. Costandache, urmeza d. Lupașcu, abia a scăpată cu fuga, a venittt la primărie și noi cu toții i-amu date ajutorulu nostru. A doua dli fu din n­ou forțată și chiar a d. procu­­rore, la care se plânsese, si declară că, în urma înțelegerii cu d. prefe­ctu, nu póte face de că tu ca d-­u. se se intorca la Herța. D. Lupașcu deci cere ca d. Ministru se puse ca­pelă unei asta­felu de urmări, D. Ministru de Interne respunn­éndu, spune că abia tiindu intrată in Ministeriu, nu póte cunosce in fondu easupf, dorü scie positiva că miniștrii trecuți nu au dată nnd atare ordinii­io­astă privință, apoi promite că va pedepsi aspru pe cei culpabili, care au comisa atari violențe. Cu astă ocasiune d-nu ministru rogă pe d-nii deputați a areta prin publicitate, petițiuni ele, abuzurile ce potu afla, era nu a i le spune personalminte, căci libertățile publice nu trebue se facă numai rea ci și bine. Asta­felu, continuă d. ministru, am veijuta unu procesu-verb Iu din Iași unde d. primară a inchisü sala ședințeloru alegétoriloru consiliului comunală. Am luatu d-toru mĕ­­surî în astă privință și am aretatu d-luî pri­maru, in adresa ce am trimisă, că d-sea este subordinatü consiliului comunale, singurulu­­n dreptu de a lua decisiunile care i se vor a pare de cuviință. Că tu despre mine d-lorü se fiți securi că voi­ pedepsi cu asprime pe acee­a ce ar fi luatu asemeni mesuri. D. mi­nistru rogă derut pe toți domniî deputați a areta prin publicitate abuzurile. D. I. C. Brătianu esprime părerea sep de­rea d-lui ministru că a respunsű d-luî Lupașcu mai nainte de a ave elementele trebuinciose. In privința promisiunii d-lui mi­nistru de interne d’a pedepsi cu asprime pe consilie d. Brătianu ,ce­ci acesta nu tre­bue se se facă decătQ atunci cândű acuză­rile vor­ fi întemeiate și că ministruld este datora se cerceteze bine ma î nainte d'a lui h­­otărîre, căci alta-felu va disolve tele <­on­­sin­ele judeciane, cea-a ce nu trebue se sa facă decâtu cu prudință și la teifipu spre a nu se da ocasiune la dife­rite dese­ dine prin alegeri și realegeri continue. D. Cogălnicianu respinde e­-luî Brătianu că va menține gond­urile comunale și ju­sti­ce t

Next