Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)

1869-01-22

Amu ALU TREI­ SPRE­ZECILEA VOIESCE ȘI VEÎ PUTEA. Leî­n. Lei n. Pe ani.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șase lunî « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 Pe­na lună « « 5 « 6 Anu esemplarű 24 ban». Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 10 val. aust. MERCURI, 22 IANUARIU 1869. LUMINEZAR TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciurî și reclame a se adresa în Bucuresci, la administra­țiunea­­ pianului. In districte la corespond in pi diariuUn și prin postă. La Pans la I). Dafras-Hallé­­grain rue do l’aneienne comedie No. 5. UlS-țl U 3SIX.E Linia de 30 litere................ 40 bani. Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei nouî. SERVICIU TELEGRAFICI] AU’ SSOMAl VIISIU*. MADRID, 1 Februarie. In presing greu­­tățiloră d’a se găsi una candidata pentru Tronu, care se fiă primită, s’a otărîtQ a se incredința puterea supremă unui triumviratu, care se va compune, pa câtă se crede, de Prim, Serano, Rivera. Republica se póte con­sidera ca proclamată. MADRID, 2 Fevruarie. Epoca <zice că ideia d’a da puterea unui triumviratu este una­­nima primita, din causa că chiaru daca Cor­­tesiî ar vota monarchia, ar trebui mult limpa pene se s’acorde asupra alegerii unui mo­narc­. Gavlois publică urmatórea depeștă din Madrid, cu data 1 Februarie: „In presing atitudine­ de reacțiune, tote frac­țiunile liberale au olărită a ’ncrede puterea supremă unui triumviratü, care probabile se va compune de Prim, Seiano și Rivero. ADMINISTRAȚI­UN­EA IN PASAGIULU ROMANI­, No. 1. ■-REDACȚIUNEA IN STRADA GOLȚEA No. 42. Viena, 1/20 Ianuariu 1869. Domnului Papiu Ilarianu Est deus in te. Sinceră felicitare pentru admirabilula­tea cuventu de la banchetului marelui patriotul. Constantini­ Hurmuz­aki. Focș­ani, 1/20 ianuarifl 1869. Domnului Papiu Ilarianu. Amü cilita cu emo­ți­unî naționale cuvéntulu domniei-téle caldurosu, ca și anima d-tele. Se trăiesc! 1 Iubirea de țâră Indrepta tóte. Alex. Lupascu. Am­uresoi Pe cine combată Austro-maghiarii din tote țerile ? Acestă întrebare, fă­cută de mai multe ori în aceste co­­lóne, neapărată ca trebuită se și-o facă fie­care Română și se ne fiă permisă a spera că va fi venită ora deșceptării, momentul­ unei de­pline convingeri. D. Brătianu nu mai este la mi­­nisteriă, și cu tote acestea Austro­­maghiarismulă susține că elă, și totă elă, și numai elă, face totul și ’n întru și ’n afară. Suntă două luni de cândă în ca­pul­­ ministeriului română este d. Dumitru Gh­ica, și cu tote acestea Austro-maghiarismulă susține că ar­mele vină m­ereu­ din Rusia și din Prusia și se trecă în Bulgaria și’n Transilvania, că propaganta de res­­cula se face din ce în ce mai bine și mai tare, ba încă că se urmeză planulă de a se prusieni și muscăli ânsa­ și națiunea română, E că ce ne spună în acestă privință, chiară as­­tă­z î, luptă ministerială actuale, bu­nii noștrii inimici prin trunulă din organele loră, Pester Lloyd. „Vorbele devină fapte, aici se pregătescă în tăcere pentru resbelă. K­rensky trimite și primescepetată din lungi telegrame cifrate. Dilele acestea a sosită aici de la Berlin și m­ă curieră cu depește importante. Numai Gardl­t­ei Brătianu sciu de corespondințele cu cabinetulu de la Atene. Pén’acuma nu se putea sei ca în ce parte se va ’ndrepta spada României, acumă însă aflămă că d­ wi căru­i dată Transilvania va re­­mâne cruțată, căci România are ordine se rescóle Bulgaria. Numai la casă de intervenir din vr’uă parte, că armată ruso-română va o­­cupa Transilvania. Treburile din Montenegru mergu­ pe voia lui Brătianu“ Ecă acumă și ce ne spune Ter­ra de a­stă­di: „D. Kremsky nu este­ unu sim­plu ofițeră; elă este unul­ din re­­presintanții acelei politici este cere ce ni se impune prin totu felurii de mijloce de cinei ani incore și ce­­rândă depărtarea lui, nu facemu de­câtă a­trage consecințele logice u­­noră premise cunoscute de toți. Pester Lloyd de la 23 ianua­­rie, vorbindu de cele dise despre noi în Cartea Albastră, se bucură forte că ,,și diplomația franceză nu „este mai puțină forte de­câtă di­plomația austro maghiară nu a in­­­venta, căci are semeția d’a găsi că „lucrurile, în dinastia a doua — se­­„cundo­ genitura — din noă plămă­dită a Hohenzollernii oră la Dâm­­­boviță, nu simtă pe deplină în re­gulă.“ Ore mai póte fi ș’acumă ună omă, ună singură omă care se se mai îndouiescă de ținta în care tragă Austro-maghiarii? Mai pate fi ună singură omă care se nu înțe­­legă cumă inimicii Statului română speculă ori­ce greșeală, câtă de ne­vinovată în punctul ă iei de pleca­re, spre a face dintr’onsa­mă armă contra dinastiei și prin urmare con­tra națiunii române? Mai póte, dh­­­emă, și mai remâne ună singură omă care se nu înțelegă pe de­plină cele ce diferămu în revistele nóstre trecute și ’n cea de ieri, și care se nu se convingă că sunt­ împregiurări în cari cei mai patri­oți și cei mai devotați tronului și națiunii, avândă în vedere ună sin­gură punctă și isolându-lu de si­­tuațiunea generale, potă se serves­­că fără voia loră de uneltă cu ca­re inimicii loră se lovescă cu mai multă tăriă tocmai ceea ce ei iu­­bescă și susțină? Se sperămtt că lumina s’a făcută ca fa no iio clina c­ ’n i­iac­­tă speranță recomandămă corespon­­dința nostră de astă­ eji din Pesta, precum­ și trei artielii ce-i repro­­ducemă dupe Pester-Lloyd și Noua presă liberă. A apărută în Bucurescî ună noă­­ jiamtă suptă titlul de Cuvântul) și „dr­­eptată d’unu comitatu,“ arendă de redaptare permaninte pe d. A. D. Hulban. Acestă­­ jiamtă este organulă frac­țiunii din Cameră și declarară că loculă ce s’a alesă în diaristică este „între Stindardulu liberii din Cra­iova și Dreptatea din Iași. Salutândă buna venire a acestui nou­­ siarîu, vomă releva astă-di că singură aserțiune a sea, ce ne pri­vesce d’a dreptură. Vorbindă de toto­­ lianele din Bu­­curesci, Cuvântulu dice: „Sentinella, Perseveranția și Re­forma, ca ună echo repercurtatorii ală marelui organă liberală (Ro­mânul­u) prin revelațiune le loră, facă servicii prețiose discuțiunii. Ele ne aretă, adesea, reversulă ideieloră și ale cugetârilor­ politice ale capiloră de partită și ne pună în posițiime da judeca, cu mai multă, precisiune, a­­deveratele loră intențiuni.“ Ne pare reă că „noulă organă ală fracțiunii, ce se numeșce liberă și indipendinte, a putută bănui mă­­cară că tata clasa de libertate și in­­dependință din România a sleitit-o fracțiunea și n’a mai remasă celoră­­l­alte organe liberale de­câtă nisce slabe resunete. Ne pare reă că noulă organă ală fracțiunii intră în ca­riera s­a atacând­­ patru ch­aiie, ș’a­tacându-le nu pentru ideiele și prin­cipiale loră, ci presupuindu-le ne­mernicie, tempiie și necutezare d’a spune ceea­a ce credă. Eramu datori se constatămă mo­dulă prin care fracțiunea a intrată în Ziaristica din Bucuresci și î n ceea­ a ce ne privesce se respingemă aceste atacuri pentru câte patru diam­ele, de cari vorbesc. Cuvântul­ fracțiu­nii. Acele di­am­e își au calea proprie a loră, precum are p’a sea și fracțiunea, ce se dice liberale și ultra-liberale, și nici vădată nu vomă primi solidarita­tea cu nici ună drariă. Câtă pen­tru acuzarea ce ne face fracțiunea, că n’amă cuteza a spune ideiele nóstre, n’avemă altă respunsă a-i da, de câtă a’î aduce cu părere de re- aminte că omul ă este adese în­clinată a indica dupe sine­ și pe ceî- 1-alți. CORESPONDENTA PARTICULARA A­­ ROMULUI.» Pesta, 25 Ianuarie st. n. Coprinsulă din Cartea Albastră, relativă la România, s’a telegrafată și le-a causată multă plăcere. Tóte ziar­ele de aici îlă aducă cu litere resfirate și suntă aprope se­ și esă din pele de bucurie. Se înregistră mă dură și acestă nou­actă de inimi­­cițiu din partea austro-maghiariloră, căci numai inimiculu se bucură de reul a altuia. Pester Lloyd din 23 Ian. No. 18 crede că acea dec­larațiune francese este dovadă cum că lucrurile din România se privesc­ și de la Paris cu aceiași ochi, ca și de la Viena și Pesta. Și la Paris se crede, o­rice densulu , „că secundo-genitura di­nastiei Hohenzollern la Dâmboviță nu este în ordine bună.“ Speră apoi că secțiunea de la Paris o va înțe­lege acumă și România și se va astempera. Pe Brătianu îl­ numeșc o ună polifagă de ieri, ală cărui sto­­macă nu se póte sătura cu Bul­garia și Transilvania, ci mai cere și alte multe provincii. Cartea Al­bastră case­i va mai lua din apetită. Totă în acelă numeră are Pester Lloyd două corespondințe forte res­­boiese, una de la Bucuresci, alta de la Constanti­nopole. In cea de la Bu­­curesci citima: „Vorbele devină fapte, aici se pregătescă de resbelă în tota tăcerea. Krensky trimite și primeșce pe totă Ziua telegrame lungi cifrate. Dilele aceste­a sosiră aici de la Berlin și uină curieră cu depeșe importante. Numai Carolă și Brătianu se dă de corespondințele cu Cabinetulü A­­tenei. Pene acumă nu se putea sei ca în ce parte se va îndrepta spada României, acumă însă aflată, că d’uăcamdată Transilvania va remăne cruțată, căci România are ordină, se rescule Bulgaria. Numai la casă de intervenir din vonă parte, oă ar­mată ruso-română va ocupa Tran­silvania. Trebile din Montenegru mergă pe voia lui Brătianu. „Aceea ce era se fiă Serbia.“, îmi 7*86 Z*­­lele aceste ună fostă ministru ro­mână, „va fi Montenegru pentru semi-insula Balcanului.“ Esința corespondinței Lloidane de la Constantinopole este că Turcia va ruga pe puteri să nu intervină la nici ună casă, pentru că ea este pre­otărîtă a primi acumă­ lupta cea de viață sau de marte. Pré bine a observată la acestea Ziariulu Federa­­țiunea de aici „că atăta dorescă și poporele creștine din Orient”.“ Mi se scrie din Transilvania că comuna Poiana vrea se alegă pe d. Ion Brătianu de cetățenă de onore­ală eî, eră colegială electorală de la Mercurea, unde Românii sunt, în majoritate, voies ce se alege de de­putată la viitorea Dietă a Ungariei pe d. Brătianu. Lumea înțelege bine acestă demonstrațiune și d-vóstra vă puteți închipui efectulă ce le-a făcută aici acea sorie. Românii transilvani nu iau parte la alegeri și unde ie­ alegă pe Brătianu. Ministrul­ Andrassy a fostă totu­­uădată și deputată în Dieta trecută. Se darea sea de semă către alego­­tori, făcută în septemena trecută, a­disă: „In Transilvania nu mai dom­­nesce acumă Iancu, ca la 1848.“ ț)iariulă oposițiunii de aici Harank observă la acestea fórte nimerită că Iancu numai de aceea nu domnesce, pentru că e bolnavă spiritualmente, era cândă nu S’ar afla în acea stare tristă, ar domni de securit. Însă la 1848 era numai unu Iancu în Tran­silvania, eră acumă suntă mai multe ”^Transilvania nu domnesce unde e se s­aligă Brătianu de de­putată, domnesce Măcelărim“ Noasî prese libere din Viena de la 22 Ianuarie nu-I place cochetarea oficioselor­ sârbo-maghiare și iu ne­­casulă ei dice: „Libertatea aceloru popore de la Dunăre, cari se nve­­cineză cu Ungaria va fi forte peri­­cu­să “ Va se­dică Austro-Ungaria luptă contra libertății poporeloru din Orientü. 1) Până acumă se scia acesta bine din fapte, eră acumă vedeți că se și spune francă. Diarul­ de Viena Die Debatte din 6 Ianuarie No. 6 are o cores­­pondință de la Bucuresci, pentru ca diaristica austro-maghiară n’are astăzi nicăirî pe lume atâți corespondinți ca în Bucurescî. Din aceea vedemă că Austro-Ungariei nu-î place nici cu capulă de petră, nici cu patra de capă, după dicotarea Romanului. „Prin retragerea de la ministeriă a lui Brătianu, Zice »urnita foță. S’a făcută ună mai mare serviniă partitei de agitațiune de aici și Bră­tianu este mai periculoș și acumă de­câtă atunci, căci — cum ne spune și póte se lucreze mai liberă. Una casă este ce penă acumă n’a spus’o ancă nici Brătianu și nici organele lui, déra care se crede aici de co­mună. Acestă imitatură aventuriasă ală lui Mazzini voieșce se introducă în România Republica, ală cărei președinte speră se fiă ele. Nic domnitorulă nici clasa mai alesă și nici poporulă nu va pute se îm­­pedice pe Brătianu de la acesta na­­stiință a sea. Domnitorulă nu, pen­­tru că este orbită de Brătianu, 0ră clasa mai alesă (boerimea, inteli­­gința) este forte coruptă, apoi po­porulă e adâncită în apatii și do­bitocia.“ 1) Istoria este martora ca acea monarc­iă a luptatu totă de­ una in contra libertății acestor­ popore. (Red.). Etă cumă se folosescă străinii de libertatea de la d-v0stră, eră ce abuzuri înfricoșate comită aceia, cari strigă în lume, că Românii nu suntă demni de libertăți. „Poporulă românescă, adâncită în dobitociă!“ Dură poporulă maghiară? Acestă poporă, carele a scăpată de iataganulă turcescă înainte cu 170 de ani, acestă poporă maghiară, carele este vecină imediată cu po­porele Europei apusene, în ce este adâncită? Responsulă celă mai re­­sunătoră ni-lă dete din nou baro­­nulă Wenckhein, ministrulă de in­terne ală Ungariei, carele în foia oficială din 24 Ianuarie dec­iară din nou, că în optă districte mari (comitate) și în trei orașie nimică nu mai este secură de brigand i­­giulă ungurescă, prin urmare că ierăși fu silită se prochlame legea marțială și încă întrună comitată pe m­ă­ană întregă! Asia...furiile din noă în permanență! — X. „Ș’apoi nu scu­i pate că d. Krem­sky a jucat a fi juca unu rolu po­liticü în afacer­ile MAI MULTORU PRIN­CIPATE DUNĂRENE și că diferite gu­verne au mersu pene a pretinde că d-lm este purtătorulu anora trac­tate ce au neliniștiții nu puținii o­­piniunea publică.“ — ■ ' HIM—MMM»»­ ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de Marți 21 Ianuarie 1869. După comunicările­­ sile î­n acordarea câtora va concedie, d. G. Brătianu anunc­ă uă in­terpelare d. ministru de resbelü, relativă la urmatorele: care suntă c­asele revocării mi­siunii francese din România și daca ne pu­­temü dispersa de­uă m­siune militară. D. Cernătescu anunc­ă d-lui ministru de finance­ză interpelare privitóre la destituirea comitatulu Vechitérii "bin,iiuîri,î?AS',"K!,","!" D. P. Buescu, desvoltându interpelarea sea anunciată de Joaia trecută In privința stu­­dinților de la facultate, pedepsiți de d. minis­tru de culte, din cauză că aceî studințî au arsă uă caricatură a Scrînciobului, spune ca faptulu destituirii a doui profesori și da­rea în judecată a studiațilorü este contra legii și chiarü uă manifestare politică a d-lui ministru de culte. Studeații de la facultate și doui profesori au crezută că una țsiam­ă ridiculă printr’uă caricatură ună simțimantă naționale și după dreptulü ce are ori­cine d’așî manifesta opiniunile, eî au arsă ca ma­nifestare acea caricatură care ridiculă unu sim­­țimăntu, și pentru acésta ,și au alesă loculu dînaintea altarului lui Lazăru, propagatorulă simțiminteloru naționale. Prin urmare minis­trulă, pedepsindu pe acei studinjî, a făcută uă manifestare politică în favocea ridiculării acelui simțimentu­, căci n’avea nici unu dreptu a pedepsi nesce ameni liberi d’ași manifesta simțimintele ori­unde ar voi. Mi­­nistrulü a avutu cu atâtu mai pucina dreptu a destitui p’dceî doui profesori ș’a pedepsi pe studințî, cu câtu manifestarea loră s’a fă­cută intrunii locu publică pe bulevardă, di­naintea Academiei. S’a volută mai de multă uă circulară a unui ministru prin care se cjicea profesorilor­ ș’­ studiațiloră se nu se ocupa de politică; acea circulariă era nedrepta, dorü­ea celui puțină prevestea pe aceștia se nu se ocupa cu politica pentru a nu-șî perde posițiunea, pe căndă ministrulă actuale a des­tituită pe doui profesori șa pedepsit pe studințî contra legii. D. ministru a destituit pe acei pro­fesori in virtutea unor p­artic­e din legea in­strucțiunii publice, cari nu se potă aplica de­câtu la studințî, prin urmare legea a fostă violată căci ea cere ca profesorii îlă chiară și numiți provisoriu, trebuea a trimișî dinaintea unui consiliu profesorale, era nu cumă s’a făcut, înaintea unei comisiuni, în care și un membru din consiliul superior, trimisă de ministru. D. Bu­escu arăta cari sunt penalitățile ce legea dă drep­tulu a se aplica studiaților­ și cumă minis­trul n’a voită se aplice legea în acesta Ge­stiune. D. Buescu arata încă vă­dată că pe-

Next