Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)
1869-01-22
Amu ALU TREI SPREZECILEA VOIESCE ȘI VEÎ PUTEA. Leîn. Lei n. Pe ani.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șase lunî « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 Pena lună « « 5 « 6 Anu esemplarű 24 ban». Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 10 val. aust. MERCURI, 22 IANUARIU 1869. LUMINEZAR TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciurî și reclame a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea pianului. In districte la corespond in pi diariuUn și prin postă. La Pans la I). Dafras-Hallégrain rue do l’aneienne comedie No. 5. UlS-țl U 3SIX.E Linia de 30 litere................ 40 bani. Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei nouî. SERVICIU TELEGRAFICI] AU’ SSOMAl VIISIU*. MADRID, 1 Februarie. In presing greutățiloră d’a se găsi una candidata pentru Tronu, care se fiă primită, s’a otărîtQ a se incredința puterea supremă unui triumviratu, care se va compune, pa câtă se crede, de Prim, Serano, Rivera. Republica se póte considera ca proclamată. MADRID, 2 Fevruarie. Epoca <zice că ideia d’a da puterea unui triumviratu este unanima primita, din causa că chiaru daca Cortesiî ar vota monarchia, ar trebui mult limpa pene se s’acorde asupra alegerii unui monarc. Gavlois publică urmatórea depeștă din Madrid, cu data 1 Februarie: „In presing atitudine de reacțiune, tote fracțiunile liberale au olărită a ’ncrede puterea supremă unui triumviratü, care probabile se va compune de Prim, Seiano și Rivero. ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANI, No. 1. ■-REDACȚIUNEA IN STRADA GOLȚEA No. 42. Viena, 1/20 Ianuariu 1869. Domnului Papiu Ilarianu Est deus in te. Sinceră felicitare pentru admirabilulatea cuventu de la banchetului marelui patriotul. Constantini Hurmuzaki. Focșani, 1/20 ianuarifl 1869. Domnului Papiu Ilarianu. Amü cilita cu emoțiunî naționale cuvéntulu domniei-téle caldurosu, ca și anima d-tele. Se trăiesc! 1 Iubirea de țâră Indrepta tóte. Alex. Lupascu. Amuresoi Pe cine combată Austro-maghiarii din tote țerile ? Acestă întrebare, făcută de mai multe ori în aceste colóne, neapărată ca trebuită se și-o facă fiecare Română și se ne fiă permisă a spera că va fi venită ora deșceptării, momentul unei depline convingeri. D. Brătianu nu mai este la ministeriă, și cu tote acestea Austromaghiarismulă susține că elă, și totă elă, și numai elă, face totul și ’n întru și ’n afară. Suntă două luni de cândă în capul ministeriului română este d. Dumitru Ghica, și cu tote acestea Austro-maghiarismulă susține că armele vină mereu din Rusia și din Prusia și se trecă în Bulgaria și’n Transilvania, că propaganta de rescula se face din ce în ce mai bine și mai tare, ba încă că se urmeză planulă de a se prusieni și muscăli ânsa și națiunea română, E că ce ne spună în acestă privință, chiară astăz î, luptă ministerială actuale, bunii noștrii inimici prin trunulă din organele loră, Pester Lloyd. „Vorbele devină fapte, aici se pregătescă în tăcere pentru resbelă. Krensky trimite și primescepetată din lungi telegrame cifrate. Dilele acestea a sosită aici de la Berlin și mă curieră cu depește importante. Numai Gardltei Brătianu sciu de corespondințele cu cabinetulu de la Atene. Pén’acuma nu se putea sei ca în ce parte se va ’ndrepta spada României, acumă însă aflămă că d wi cărui dată Transilvania va remâne cruțată, căci România are ordine se rescóle Bulgaria. Numai la casă de intervenir din vr’uă parte, că armată ruso-română va ocupa Transilvania. Treburile din Montenegru mergu pe voia lui Brătianu“ Ecă acumă și ce ne spune Terra de astădi: „D. Kremsky nu este unu simplu ofițeră; elă este unul din represintanții acelei politici este cere ce ni se impune prin totu felurii de mijloce de cinei ani incore și cerândă depărtarea lui, nu facemu decâtă atrage consecințele logice unoră premise cunoscute de toți. Pester Lloyd de la 23 ianuarie, vorbindu de cele dise despre noi în Cartea Albastră, se bucură forte că ,,și diplomația franceză nu „este mai puțină forte decâtă diplomația austro maghiară nu a inventa, căci are semeția d’a găsi că „lucrurile, în dinastia a doua — se„cundo genitura — din noă plămădită a Hohenzollernii oră la Dâmboviță, nu simtă pe deplină în regulă.“ Ore mai póte fi ș’acumă ună omă, ună singură omă care se se mai îndouiescă de ținta în care tragă Austro-maghiarii? Mai pate fi ună singură omă care se nu înțelegă cumă inimicii Statului română speculă orice greșeală, câtă de nevinovată în punctul ă iei de plecare, spre a face dintr’onsamă armă contra dinastiei și prin urmare contra națiunii române? Mai póte, dhemă, și mai remâne ună singură omă care se nu înțelegă pe deplină cele ce diferămu în revistele nóstre trecute și ’n cea de ieri, și care se nu se convingă că sunt împregiurări în cari cei mai patrioți și cei mai devotați tronului și națiunii, avândă în vedere ună singură punctă și isolându-lu de situațiunea generale, potă se servescă fără voia loră de uneltă cu care inimicii loră se lovescă cu mai multă tăriă tocmai ceea ce ei iubescă și susțină? Se sperămtt că lumina s’a făcută ca fa no iio clina c ’n iiactă speranță recomandămă corespondința nostră de astă eji din Pesta, precum și trei artielii ce-i reproducemă dupe Pester-Lloyd și Noua presă liberă. A apărută în Bucurescî ună noă jiamtă suptă titlul de Cuvântul) și „dreptată d’unu comitatu,“ arendă de redaptare permaninte pe d. A. D. Hulban. Acestă jiamtă este organulă fracțiunii din Cameră și declarară că loculă ce s’a alesă în diaristică este „între Stindardulu liberii din Craiova și Dreptatea din Iași. Salutândă buna venire a acestui nou siarîu, vomă releva astă-di că singură aserțiune a sea, ce ne privesce d’a dreptură. Vorbindă de toto lianele din Bucuresci, Cuvântulu dice: „Sentinella, Perseveranția și Reforma, ca ună echo repercurtatorii ală marelui organă liberală (Românulu) prin revelațiune le loră, facă servicii prețiose discuțiunii. Ele ne aretă, adesea, reversulă ideieloră și ale cugetârilor politice ale capiloră de partită și ne pună în posițiime da judeca, cu mai multă, precisiune, adeveratele loră intențiuni.“ Ne pare reă că „noulă organă ală fracțiunii, ce se numeșce liberă și indipendinte, a putută bănui măcară că tata clasa de libertate și independință din România a sleitit-o fracțiunea și n’a mai remasă celorălalte organe liberale decâtă nisce slabe resunete. Ne pare reă că noulă organă ală fracțiunii intră în cariera sa atacând patru chaiie, ș’atacându-le nu pentru ideiele și principiale loră, ci presupuindu-le nemernicie, tempiie și necutezare d’a spune ceeaa ce credă. Eramu datori se constatămă modulă prin care fracțiunea a intrată în Ziaristica din Bucuresci și î n ceea a ce ne privesce se respingemă aceste atacuri pentru câte patru diamele, de cari vorbesc. Cuvântul fracțiunii. Acele diame își au calea proprie a loră, precum are p’a sea și fracțiunea, ce se dice liberale și ultra-liberale, și nici vădată nu vomă primi solidaritatea cu nici ună drariă. Câtă pentru acuzarea ce ne face fracțiunea, că n’amă cuteza a spune ideiele nóstre, n’avemă altă respunsă a-i da, de câtă a’î aduce cu părere de re- aminte că omul ă este adese înclinată a indica dupe sine și pe ceî- 1-alți. CORESPONDENTA PARTICULARA A ROMULUI.» Pesta, 25 Ianuarie st. n. Coprinsulă din Cartea Albastră, relativă la România, s’a telegrafată și le-a causată multă plăcere. Tóte ziarele de aici îlă aducă cu litere resfirate și suntă aprope se și esă din pele de bucurie. Se înregistră mă dură și acestă nouactă de inimicițiu din partea austro-maghiariloră, căci numai inimiculu se bucură de reul a altuia. Pester Lloyd din 23 Ian. No. 18 crede că acea declarațiune francese este dovadă cum că lucrurile din România se privesc și de la Paris cu aceiași ochi, ca și de la Viena și Pesta. Și la Paris se crede, orice densulu , „că secundo-genitura dinastiei Hohenzollern la Dâmboviță nu este în ordine bună.“ Speră apoi că secțiunea de la Paris o va înțelege acumă și România și se va astempera. Pe Brătianu îl numeșc o ună polifagă de ieri, ală cărui stomacă nu se póte sătura cu Bulgaria și Transilvania, ci mai cere și alte multe provincii. Cartea Albastră casei va mai lua din apetită. Totă în acelă numeră are Pester Lloyd două corespondințe forte resboiese, una de la Bucuresci, alta de la Constantinopole. In cea de la Bucuresci citima: „Vorbele devină fapte, aici se pregătescă de resbelă în tota tăcerea. Krensky trimite și primeșce pe totă Ziua telegrame lungi cifrate. Dilele acestea sosiră aici de la Berlin și uină curieră cu depeșe importante. Numai Carolă și Brătianu se dă de corespondințele cu Cabinetulü Atenei. Pene acumă nu se putea sei ca în ce parte se va îndrepta spada României, acumă însă aflată, că d’uăcamdată Transilvania va remăne cruțată, căci România are ordină, se rescule Bulgaria. Numai la casă de intervenir din vonă parte, oă armată ruso-română va ocupa Transilvania. Trebile din Montenegru mergă pe voia lui Brătianu. „Aceea ce era se fiă Serbia.“, îmi 7*86 Z*lele aceste ună fostă ministru română, „va fi Montenegru pentru semi-insula Balcanului.“ Esința corespondinței Lloidane de la Constantinopole este că Turcia va ruga pe puteri să nu intervină la nici ună casă, pentru că ea este preotărîtă a primi acumă lupta cea de viață sau de marte. Pré bine a observată la acestea Ziariulu Federațiunea de aici „că atăta dorescă și poporele creștine din Orient”.“ Mi se scrie din Transilvania că comuna Poiana vrea se alegă pe d. Ion Brătianu de cetățenă de onoreală eî, eră colegială electorală de la Mercurea, unde Românii sunt, în majoritate, voies ce se alege de deputată la viitorea Dietă a Ungariei pe d. Brătianu. Lumea înțelege bine acestă demonstrațiune și d-vóstra vă puteți închipui efectulă ce le-a făcută aici acea sorie. Românii transilvani nu iau parte la alegeri și unde ie alegă pe Brătianu. Ministrul Andrassy a fostă totuuădată și deputată în Dieta trecută. Se darea sea de semă către alegotori, făcută în septemena trecută, adisă: „In Transilvania nu mai domnesce acumă Iancu, ca la 1848.“ ț)iariulă oposițiunii de aici Harank observă la acestea fórte nimerită că Iancu numai de aceea nu domnesce, pentru că e bolnavă spiritualmente, era cândă nu S’ar afla în acea stare tristă, ar domni de securit. Însă la 1848 era numai unu Iancu în Transilvania, eră acumă suntă mai multe ”^Transilvania nu domnesce unde e se saligă Brătianu de deputată, domnesce Măcelărim“ Noasî prese libere din Viena de la 22 Ianuarie nu-I place cochetarea oficioselor sârbo-maghiare și iu necasulă ei dice: „Libertatea aceloru popore de la Dunăre, cari se nvecineză cu Ungaria va fi forte pericusă “ Va sedică Austro-Ungaria luptă contra libertății poporeloru din Orientü. 1) Până acumă se scia acesta bine din fapte, eră acumă vedeți că se și spune francă. Diarul de Viena Die Debatte din 6 Ianuarie No. 6 are o corespondință de la Bucuresci, pentru ca diaristica austro-maghiară n’are astăzi nicăirî pe lume atâți corespondinți ca în Bucurescî. Din aceea vedemă că Austro-Ungariei nu-î place nici cu capulă de petră, nici cu patra de capă, după dicotarea Romanului. „Prin retragerea de la ministeriă a lui Brătianu, Zice »urnita foță. S’a făcută ună mai mare serviniă partitei de agitațiune de aici și Brătianu este mai periculoș și acumă decâtă atunci, căci — cum ne spune și póte se lucreze mai liberă. Una casă este ce penă acumă n’a spus’o ancă nici Brătianu și nici organele lui, déra care se crede aici de comună. Acestă imitatură aventuriasă ală lui Mazzini voieșce se introducă în România Republica, ală cărei președinte speră se fiă ele. Nic domnitorulă nici clasa mai alesă și nici poporulă nu va pute se împedice pe Brătianu de la acesta nastiință a sea. Domnitorulă nu, pentru că este orbită de Brătianu, 0ră clasa mai alesă (boerimea, inteligința) este forte coruptă, apoi poporulă e adâncită în apatii și dobitocia.“ 1) Istoria este martora ca acea monarciă a luptatu totă de una in contra libertății acestor popore. (Red.). Etă cumă se folosescă străinii de libertatea de la d-v0stră, eră ce abuzuri înfricoșate comită aceia, cari strigă în lume, că Românii nu suntă demni de libertăți. „Poporulă românescă, adâncită în dobitociă!“ Dură poporulă maghiară? Acestă poporă, carele a scăpată de iataganulă turcescă înainte cu 170 de ani, acestă poporă maghiară, carele este vecină imediată cu poporele Europei apusene, în ce este adâncită? Responsulă celă mai resunătoră ni-lă dete din nou baronulă Wenckhein, ministrulă de interne ală Ungariei, carele în foia oficială din 24 Ianuarie deciară din nou, că în optă districte mari (comitate) și în trei orașie nimică nu mai este secură de brigand igiulă ungurescă, prin urmare că ierăși fu silită se prochlame legea marțială și încă întrună comitată pe măană întregă! Asia...furiile din noă în permanență! — X. „Ș’apoi nu scui pate că d. Kremsky a jucat a fi juca unu rolu politicü în afacerile MAI MULTORU PRINCIPATE DUNĂRENE și că diferite guverne au mersu pene a pretinde că d-lm este purtătorulu anora tractate ce au neliniștiții nu puținii opiniunea publică.“ — ■ ' HIM—MMM»» ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de Marți 21 Ianuarie 1869. După comunicările sile în acordarea câtora va concedie, d. G. Brătianu anuncă uă interpelare d. ministru de resbelü, relativă la urmatorele: care suntă casele revocării misiunii francese din România și daca ne putemü dispersa deuă msiune militară. D. Cernătescu anuncă d-lui ministru de financeză interpelare privitóre la destituirea comitatulu Vechitérii "bin,iiuîri,î?AS',"K!,","!" D. P. Buescu, desvoltându interpelarea sea anunciată de Joaia trecută In privința studinților de la facultate, pedepsiți de d. ministru de culte, din cauză că aceî studințî au arsă uă caricatură a Scrînciobului, spune ca faptulu destituirii a doui profesori și darea în judecată a studiațilorü este contra legii și chiarü uă manifestare politică a d-lui ministru de culte. Studeații de la facultate și doui profesori au crezută că una țsiamă ridiculă printr’uă caricatură ună simțimantă naționale și după dreptulü ce are oricine d’așî manifesta opiniunile, eî au arsă ca manifestare acea caricatură care ridiculă unu simțimăntu, și pentru acésta ,și au alesă loculu dînaintea altarului lui Lazăru, propagatorulă simțiminteloru naționale. Prin urmare ministrulă, pedepsindu pe acei studinjî, a făcută uă manifestare politică în favocea ridiculării acelui simțimentu, căci n’avea nici unu dreptu a pedepsi nesce ameni liberi d’ași manifesta simțimintele oriunde ar voi. Ministrulü a avutu cu atâtu mai pucina dreptu a destitui p’dceî doui profesori ș’a pedepsi pe studințî, cu câtu manifestarea loră s’a făcută intrunii locu publică pe bulevardă, dinaintea Academiei. S’a volută mai de multă uă circulară a unui ministru prin care se cjicea profesorilor ș’ studiațiloră se nu se ocupa de politică; acea circulariă era nedrepta, dorüea celui puțină prevestea pe aceștia se nu se ocupa cu politica pentru a nu-șî perde posițiunea, pe căndă ministrulă actuale a destituită pe doui profesori șa pedepsit pe studințî contra legii. D. ministru a destituit pe acei profesori in virtutea unor partice din legea instrucțiunii publice, cari nu se potă aplica decâtu la studințî, prin urmare legea a fostă violată căci ea cere ca profesorii îlă chiară și numiți provisoriu, trebuea a trimișî dinaintea unui consiliu profesorale, era nu cumă s’a făcut, înaintea unei comisiuni, în care și un membru din consiliul superior, trimisă de ministru. D. Buescu arăta cari sunt penalitățile ce legea dă dreptulu a se aplica studiaților și cumă ministrul n’a voită se aplice legea în acesta Gestiune. D. Buescu arata încă vădată că pe-