Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)
1869-01-29
ANULU ALU TREISPREZECILEA ADMINISTRATUNEA IN PASAGIULU ROMANU, No. 1 .REDACSIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. VOIESCE ȘI VEÎ PUTEA. Lein. Leii. Pe anü..... p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șese luni « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 Pe aă lună « « 5 « 6 Una exemplară 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria . fior. 10 val. aust MERCUR!. 29 IANUAR1U 18G9. LUMINEZA-TE ȘI VEÎ FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa in Bucuresci, la administrațiunea pianului. In districte la corespondinții pariului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Hallegrain rue de l’ancienne comedie No. 5. ■ANUNCpIUILICE: linia de 30 litere................ 40 bani. Inserțiuni și reclame, linia.. 2 lei notri. SERVICIU TELEGRAFICII AK IA HOMARUL III. BERLIN, 8 Februarie. Principele de Montenegro a sositü aci Insociiu d’unu adiotante ale Czarului. ATENE, 8 Februarie. Ministeriul Zaimis este considerați ca cu puling d’a se forma. PARIS, 8 Februarie. Cornițele Walewski era se plece ieri din Atena. Scriea că conferința au mai prelugită cu optațiile termenulu acordata Greciei este inesaptă. DEPEȘIE TELEGRAFICĂ. (A cercului Elenicii) PARIS, 8 Precedinta combinare a ministerului Zaimis, ma isbulita, căci nimene nu cuteza se braveze ararea publică; acuma se crede că Zaimis și Delgianis ar fi primită a forma unu cabinetü a cărui programă ar fi d’a adera la protocolu dori fara Ingagia viitorele. București Astă șiî Miniștrii noștril voră da și națiunii și Europei întregi cele din urmă alți loru cuventu. Ieri au desfășurată, și a<^î voru arbora dupe ribuna Adunării noulű loru drapelu, și prin urmare astășii misiunea nostră este numai a asculta ș’a ’nregistra. Cu tote aceste, asceptându ora deschiderii ședinței Adunării, ca se putemü asculta și inregistra, se neî ncercămă a da aoi pre care lămuriri. In ședința de Vineri a Adunării ministeriulu a anunțiatu demisiunea sea. Pentru ce, acea demisiune? pentru cause, dise primulu ministru, ce le va face cunoscută Adunării cându va fi pe bancele de deputată. Ministrul mai adause că nu voiesce a lua respunderea unei catastrofe și că n’a isbutitű a înfrăți partitele. A doua zi miniștrii anunțță că ș’aă reluată demisiunea și ceru de la Adunare, unu vota de blama sau de ’ncredere. Ce se făcu de Vineri pene Sâmbătă acea catastrofă atâtă de mare, încâtă nu se mai simțină în stare d’a lua respunderea? Decă ea a fostă Vineri, cumu peri Sâmbătă? Decă Vineri nu puteau lua respunderea, cumu se ’mbârbătară a doua di? Și decă ea n’a existată, pentru ce au spusu Adunării ceea ce nu era? Trecemü acumü la a doua întrebare. In ședința de Sâmbătă Miniștrii au spus că causa ce provocase demisiunea dumneloră a fostă d. Ion Brătianu. Difirméiul le a fost spusă că nu va mai susține ministeriulu. Deri din ce causă? din aceea că ministeriulű a locuiü unii actü în contra legii și forțe nepolitică, renumindu în armată pe generaliuJ Macedonski. Opiniunea d-lui Brătianu este drepta sau nu? De este dreptă, de ce ddi miniștrii, în locu d’a-și da demisiunea ș’apoi a o retrage, srau îndreptată greșiela? De nu este dreptă, de ce sau tulburată de opiniunea nedreptă a unui individă? Și decă aă crezută că majoritatea Adunării va susține uă ideiă nedreptă, de ce n’aă acceptată ca ea se se pronunție ș’apoi s’o disolve și se facă apelă la națiune în contra votului Camerei? Acestă procedere este atâtă de simplă ș’atâtă de elementemă, încâtă nu potă dice doi. Miniștrii că n’am cunoscutu-o, cumă au disă că n’am cunoscută manifestulu Macedonski. Care derű se fiă causa smăcinăriloră în care au pusă națiunea de Vineri și pân’ acumă? A treia întrebare: Este sau nu ilegale primirea în armată a d-lui Macedonski? Nu,ilica dominatoră, și se întemeiază pe legea de la 1864, carea—fiind făcută în urma punerii în retragere a d-lui Macedonski, — nu putea ave retroactivitate. Cumă însă doi miniștrii, între carii doui sunt și legiști, nu voră se-șî aducă aminte de legea de la 1862, Aprilie 4, lege ce esista 'naintea retragerii d-lui Macedonski și ’n virtutea căreia s’a dată decretură domnescă? Gumă nu s’aducă aminte că art. 22 ală acelei legi tnice: „Nici ună oficială, admisă in retragere, nu mai póte fi primită în armată“? Gumă în sfârșită nu scă și nu voră se ție semă că d. Macedonski, era reclamată la consiliul de Stată, c’a primită pensiunea în timpă de cinci ani și ancă c’a cerută de la Cameră sporirea iei? A patra întrebare: Decă n’aă sclută despre manifest, nu potu jica că nu l’am auzită în ședința de ieri a Adunării, în care s’a citită în întregulă șefi. Aceștii manifestă insultă întregă națiunea... și ce insulte! Acest manifestă insultă armata și atacă chiară Tronulă. Pentru ce deru do, miniștrii, dupe né aă de chiar arfi că transcrută despre acelă manifestă seă articlu de r.liană, cum l’afi numită dumneloru, n’am dechiar at fi cacuma, cănd îlu cunoscă, vor fi cere demisiunea d-lui Macedonski? Pentru ce, cum si jliserămu și ieri, în tote acele atacuri, de care s’a mfiorat și Adunarea întregă, miniștrii nu văzură de câtă pe d. Brătianu și susținură că d. Macedonski nare altă culpă de câtă c’a atacată pe d-nu Brătianu? Și pentru ce în sfârșită, dacă d. Ion Brătianu este ună conspiratore și Diregă partita din care face parte conspiră în contra națiunii ș a tronului, miniștrii au acceptat și, spre a’lă de nunția națiunii, interpelarea în privința d-lui Macedonski? Ce feră?.. patriotismu.lă d-loră miniștrii nu se desceptă și nu-i face se intre în acțiune, se denunțe pe conspiratori, se disolve Camerele și se facă apelă la națiune, de câtă atunci când să atacă principiele emise de d. Macedonski în privința națiunii, a armatei și a domnitorului? E că întrebări la care asceptămă se respundă astă^î ministeriulu. Câtă despre noi, constatarămă numai faptele, șacumă vomă merge domniloră miniștrii, naintea națiunii, vomă merge ... noi cu vechiulă nostru drapelii, domniele-vóstre cu vechiulu d-vóstre drapelă — întinerit prin drapelul Macedonski,— și ea va oțărî cu mă va voi! ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de Marți, 28 Ianuariu 1869: Din causa lungimii acestei ședințe, ce ținu necurmată pînă la șess ow jumătate sărac’a micului spații ce avemu, nu vomă da decala uă forte scurtă dare de somn, retrăindă se publicămă în numeric viitóre In estenso desbaterile urmate ieri și a<jî. D. Adrian, vorbindu in cestiune personale, se apără de acusațiunea car fi fostű rechiămată în armată în modă ilegale, cumă a crisă d. Fiorescu. D. Petre Grădișteanu íntrunat lunga și veheminte discursă glorifică pe 2 Maiu. Apără și reciită fórte meritele generaliului Macedonski, esplanda și comentându manifestul sau. Ministeriulű trecută, fiice, a bajocorita și armata și națiunea și cu tóte aceste majoritatea lea susținutu. Se se de dlara acumuunty vota franca, ori cum ar fi D. Carp țice că din situațiunea actuale resultă un confusiune de idei intre drepta și stânga. Aréta cum e dupe lege și dupe tote formalitățile îndeplinite la demisionarea generaliului Macedonski este cu totul ilegale numirea sea. D. Macedonski este omul a altui regime, elü acuma nu ne pute înțelege și nu’lu putemü înțelege. — Venind la lauda lui 2 Maiű făcută de d. P. Gradișteiu,zice că nu este fapt că cine este cu 2 Maiu este și cu „ ] 1 februarie“ căcî atunci S'a datü egalitatea pentru a fi una singura stepănă,uă singură voință, pe căndă constituțiunea eșită din 11 Februarie stabilesce regimele parlamentarii în totă întinderea sa. D-lum cere ca armata se fiă disciplinată și se aibă una șefă, a cărui putere se se ’ntemeieze pe principiile așezate de constituțiune. Numirea generaliului Macedonski este ilegale după d-sea și dăuă lovire legilor și discipliniî. Venindu la cestiunea ministeriale, spune că situațiunea a devenită imposibile și umilitore pentru toți, pentru cameră și pentru ministeriu. D-sea a cerută disolverea Cameră pentru ca se reintrâmă în calea legale, căcî actualele ministeriu nu este din majoritate și, pene când nu sa va disolve camera, nu sa va schimba sistema ministeriului trecută urmată de acesta adunare. Terminăndă,Jine că purtarea ministeriului este necorectă in acesta cestiune. d. Macedonski este incapabile d’a corespunde cerințelor armatei nóstre, și prin urmare va vota pentru moțiunea propusă. D. Cogilniconudie că regretă forte multă că s'a pusă pe tapetă cestiunea lui 2 Masă, căci pe câtă timpă va fi ministru nu pute dice nimică în acesta cestiune. Regretă asemene că c’a adusă cestiunea generaliului Adrian, care a fostă condamnată pentru uă pretinsă insubordinare, însa sentința a fostă casată de curtea de Casațiune și d. Adrian a remasă colonelă conformă regii ș'a fostă apoi înaintată la rangul de generaliă. Nu mai discută — căci s'a probată, — că d-nu Macedonski n'a fostă ștersă din cadrele armatei; asta déra numirea trău esce tratată numai din puntură de vedere ală politicei. N’a scitt, dice, de articlul d-lui Macedonski, căci de l ar fi cunoscut, i-ară fi cerut mainainte de numire rectificare la acesă articlu. Acesă articlu puse nu insultă pe armată la nimică. D. Cogălnicenu au alesă apoi articlulă în amănuntă și ajungândă la ună pasagră unde se insultă germanii de Nordó. d. Cogălniceanu spune că acelă simț'mântă i bau dată unele ziare din Bucurescî, cari aă esploatată în modulă celă mai neleale cestiunea colonelului Krensk, așii dera d. generală Macedonski n’a insultată armata. Venindu la cea a ce a zjisă d. Brătianu că, deca d. Macedonski nu era ștersă din cadrele armatei trebuea sa fie dat în judecată pentru articulă seă, d. Cogălniceanu spune că ministerial mare a se ocupa de politică în asemene numiri. Ministeriulă a luată în serviciulă țerei mă ostenü, era nu ună omă politică; ș’apoi câți oficiări In activitate chiară nu s’aă esprimată în termeni forte puțini parlamentari contra elementului străină din armată? D. Cogălnicenu dice apoi că cestiunea generalială Macedonski s’a tranșată Sâmbătă, cândă s’a dată votulă de meredare și pe terămotă cestiunii generaliului Macedonski. Cândă s’ară vota astă dî moțiunea ce s’a propusă, s’aru sfărîma votulă de meredere. Acesta este der ună revirementă, care,— jndice oricine, déca póte recina prestigiulu guvernului. Ani d. Cogalnicénuite că ucetena d’a vorbi ca ministru și se suie la tribună pentru a vorbi ca deputată. D’acolo face istoricul lupteloră partitei liberale pentru regenerarea României de dincole și dincolo de Milcovă. Arata deosebirea de caractere dintre aceste două partite, diferitele epoce la cariele au fostă Unite. Din una din aceste întruniri făcută la Concordia a eșită ministeriul Golescu-Brătianu, D-sea a fostu d’atunci pentru acelă ministeriă, până căndă acasta disolvă camera pe motivală unsul simplu discursă ală d-lui Iepurenu. Se făcură alte alegeri și mulți din deputații moldoveni nu mai reveniră în cameră, elementulă moldovenescă a remasă în minoritate chiară în alegerile din Moldova. Nu voiesce să atingă căușele prin cari acel elementă a remasă ,în minoritate S’a lovită apoi magistratura moldovenescă, partita liberale din Modova se despărți de partita liberale de’ dincece de Milcovă* și cu tóte aceste d-sea a susținut ministeriulă d-lui Brătianu necontenită. Căndă acestă ministeriă a voită se se retragă, a promisă sprijinulă seă ministerialul actuale în schimbulu sprijinului ce ia dată elü. Duma de vine déja acuma d. Brătianu se retragă acelă sprijină pentru aă cestiune ce s’a transfată deja prin votulă de Sâmbătă. După acesta d. Cogilniconu face apelă la d. Brătianu; li spune se fiă cetățdnă mare și se nu espuie tărța la noule crize, căcî retragerea ministeriului va aduce uă criză , pentru că majoritatea actuale nu pote da unu ministeriă ; disilvarea camerii va aduce asemene uă criză din care va suferi tăria intrega, mai cu semn cândă d. Brătianu scie cum se află România facia cu politica estemare. D. Prim Ministru sime că apelulă la înfrățire, în momenta ca cele de faciă, este uăindouilă datoriă pentru ună ministeriă , însa cândă acelă apelă se face în deșertă , ela pare a fi uă slăbiciune. D. Golescu , prin uă Întrerupere făcută d-lui Cogalnicenu, a spusă In framheta sea că este uă hotărîre luată din partea majorității d’a demima autoritatea guvernului, necontenită lovită de Cameră. După acesta d. Ghica vorbesce despre sprijinul ă ce a dată d-lui I. Brătianu, cândă era rain’stru, cu tóte c’a comisă greșialî fórte mari, ba sprijinită dusă fără tratată, fără convențiune. In acele fapte pentru caria bine meritată de la națiune. In privința cuvinteloră ce i s’aă imputată c’afisă ieri că d. Brătianu conspiră, d. Prim Ministru explică cum,fiindă întreruptă de d. Brătianu, i-a respuns că și d-sa a făcut acel zel armatei da întrebuința influința ce are intre oficiărî pentru aî atrage in adunări politice ș’a pune neințelegerea în finulă armatei D. Ghica spune că nu voiesce se se facă cu generaliulă Macedonski acea a ce s’a făcută cu colonelulă Krenski și cu colonelul Ursu, pentru că s’ar da uă nouă dovadă de slăbiciune din partea guvernului. Voiți,Ilie adresându-se către majoritate, ca prin asemene sistemă armata nóstra se devie ca cea din Spania? D. Prim-ministri <zice că nu voiesce se se interprete ca slăbiciune apelută făcută de d. Co.ülm^éiiu și pentru acesta se voteze Gamera moțiunea propusă pentru ca astă felă se salamuresca posițiunea ministeriului D. ministru din intru spune că simțimintele esprimate de d. primă ministru sunt ș’ale d-sele, ș’ale întregului ministeriă; éma doresce cu tóte acesteaclusiunile sale se nu fiă amăgite și ca apelulă cea făcută se aibă ună eoo în inimele patriotice ale majoritățîi. D. Apostolonu apără cu ardere pe generali ală Macedonski cu mai aceleși argumente ca și d. Gradislenu și Cogalnicenu și spune că numai considerațiunî politice și de partiză că adusă lupta acesta contra d-lui Macedonski, care va face ca militarii se nu se mai ocupe, ca pémacuma, numai de politie. D. Apostoanu, după ce combate pe c Bătianu, termină girenda ministeriloră că pe câtă timpă se voră ținea pe calea legale și vor respecta libertatea in alegeri voră triumfa și voturile acestei Camere nu se vor a face nimică. fl. I. Brătianu spune că, cu tota siguranția ministeriului In privința legalității reclaămării generaliului Macedonski, chiară mițjlocele extreme de cari sa servită d. Petru Grădiștenu pentru a proba acesta legalitate aretămposibilitatea d’a o proba. Nimică nu ne pote convinge, țice d-sea că s’a urmat conform legii, cândă nu se póte proba nici oă dată că d. generaliă Macedonski nu este stersă din contre ele armatei și nu este trecută in marea carte a datoriei publice, adică nu este pensionară. După acela d. Brătianu probeza cu legea în mână câtă este de ilegale adusă ministeriului. Venindu la articlul d-lui Macedonski, d. Bratianu arată că nu este de acüesaptă că acesă articlu nu insultă națiunea română, pentru că elă fice curată că națiunea română este inertă, incapabile d’a se apăra și nepregătită pentru regimele constituționale. Se m $că d-ni miniștrii că S’a chamată d. Macedonski pentru a nu se mai face politică in armată, căci d. Macedonski de fórte multă timpă este udnomu politico. D. Brătianu vine apoi la istoriculu, la fisilogia ce a făcutu d. Ministru de interne In privința partitei liberale de peste Milcova și flice să î se permită a spune și d-sea ceva despre acelü trecutu, amintimü de d. Kogălniceanu. Dupe acesta d. Brătianu «pune cum mai nainte de unire, comunicându-i-se că la ași se făcu încercări de resturnare contra principelui Cuza și d. Cogălniceanu, atunci prin ministru acolo, spuindu’î se facă dincoce de Milcova manifestări in favorea principelui Cuza, a facutit acele manifestări; cu tóte aceste d. D. Ghica a facutü pe domnulu Cuza se creta că d-luî nu numai mai acuta acele manifestări în favorea sea, dar că le-a făcut contra sea, că este conspirătóre. D’atunci principele Cuza ba privită ca una conspiratore, cu tóte că — o declară acuma in moda solumü—pine la anulu 1864 n’a conspirată contra domnitorului Cuza, cu tóte că era d-luî și cu partita d-sele persecutată și privită ca conspiratore. In 1863, înpreună cu d-nii I. Ghica și Brâncovenu s’a pus pentru aoteia dată de d-lorii cestiunea resturnării principelui Cuza, și pentru că d-lorii nu se sprijineau pe țară, ci au sisit că numai semeepeau și puterile voru face restulu, Brătianu n’a voitu se intre in conspirațiune. Mai târziu, cândv a conspirată în a deveni pentru a resturna pa vodă Cuza, tocmai acei ce’lo acusați maî nainte că conspiră au venitu se’i de măna pentru ca se’la estemé. I. Brătianu, viindu apoi la acuzările ce’l a facutu d. D. Ghica, arăta că d-lu’ n’a făcutu așia de privință’î, căcî— de căte ori ba versut mai slabu— a venit și lea îmbrățișat pentru că scia că are simțimite române. Cum a pate óre d. D. Ghica se’la acuse c’a luată oficiări din armată și atragendu’î In Întruniri politice le-a inspirată intențiuni subversive? Apeleza la toți oficiarii din armată se spună în convință, de a departe d’a’î atrage, cum ^ce d. ministru, din contra n’a luptă cu tradițiunile vechie și nu i-a invitată nici la mésa, nici la dejunü, nici la ceaiu, cum făceau foștii miniștrii, ori undei Interne a nu se vorbia politică, și ’n privința serviciului lor ii se spuie, déca în casarmele ce le visita adesea, i-a măgulită uă singură dată, și din contra déca ma fostü mai aspru póte decătă trebuia. La 3 Augustă, cjice d. Brătianu, amă fostă arestată in casarmă, acolo erau oficiărî ce aveau simpatie pentru mine și cu tote aceste se spuse de cată singură dată le-amă spusă cuvinte ce nu trebuiescu spuse militariloră ? — D. Brătianu, respunnend d-lor miniștrii in privința cestiuneî ministeriale, ce am făcut din cestiunea d-lui gen. Macedonski, spune că nu este bine ca ministeriu să se facă din tóte cestiunile, ce știunî ministeriale, căcî Camera este io imposibilitate și S’ar umili ch’arti, déci ar fi obligată se aprobe și acele fapte ale ministeriului, ce nu le crede bine și legali. Și are din miniștrii, cari ceră de la patriotismulă Camerei se véde, iară a țiice nimic, acte ilegali, numai pentru a nu e spune éra la noue crise, n’au și d-oră destulă patriotismu pentru a țiice d-luî generaliă Macedonski se se retragă în facia incidintelui redicatu prin renumirea sea in armată? Cu atâtă mai multű le ar fi lesne se aibă atât a patriotismü, cu câtă d. generaliă Macedonski ar avea mare interesă d’a fi în greua sea familie, cumü