Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)

1869-01-29

ANULU ALU TREI­SPRE­ZECILEA ADMINISTRAT­UNEA IN PASAGIULU ROMANU, No. 1 .­REDACS­IUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. VOIESCE ȘI VEÎ PUTEA. Lei­n. Leii. Pe anü..... p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șese luni « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 Pe aă lună « « 5 « 6 Una exemplară 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria . fior. 10 val. aust MERCUR!. 29 IANUAR1U 18G9. LUMINEZA-TE ȘI VEÎ FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa in Bucuresci, la administra­­țiunea­­ pianului. In districte la corespondinții­­ pariului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Halle­­grain rue de l’ancienne comedie No. 5. ■ANUNCpIUI­LICE­­: linia de 30 litere................ 40 bani. Inserțiuni și reclame, linia.. 2 lei notri. SERVICIU TELEGRAFICII AK IA HOMARU­L III. BERLIN, 8 Februarie. Principele de Monte­negro a sositü aci Insociiu d’unu adiotante ale Czarului. ATENE, 8 Februarie. Ministeriul­ Zaimis este considerați ca cu puling d’a se forma. PARIS, 8 Februarie. Cornițele Walewski era se plece ieri din Atena. Scriea că con­ferința au mai prelugită cu opta­țiile ter­­menulu acordata Greciei este inesaptă. DEPEȘIE TELEGRAFICĂ. (A cercului Elenicii) PARIS, 8 Precedinta combinare a minis­­terului Zaimis, ma isbulita, căci nimene nu cuteza se braveze ararea publică; acuma se crede că Zaimis și Delgianis ar fi primită a forma unu cabinetü a cărui programă ar fi d’a adera la protocolu dori fara Ingagia viitorele. București Astă­ șiî Miniștrii noștril voră da și națiunii și Europei întregi cele din urmă alți loru cuventu. Ieri au desfășurată, și a<^î voru arbora dupe ribuna Adunării noulű loru dra­­pelu, și prin urmare astă­șii misiunea nostră este numai a asculta ș’a ’n­­registra. Cu tote aceste, asceptându ora deschiderii ședinței Adunării, ca se putemü asculta și inregistra, se ne­î ncercămă a da aoi pre­ care lămuriri. In ședința de Vineri a Adunării ministeriulu a anunțiatu demisiunea sea. Pentru ce, acea demisiune? pen­tru cause, dise primulu ministru, c­e le va face cunoscută Adunării cându va fi pe bancele de deputată. Ministrul­ mai adause că nu voiesce a lua respunderea unei catastrofe și că n’a isbutitű a înfrăți partitele. A doua­ zi miniștrii anunțță că ș’aă reluată demisiunea și ceru de la Adunare, unu vota de blama sau de ’ncredere. Ce se făcu de Vi­neri pene Sâmbătă acea catastrofă atâtă de mare, în­câtă nu se mai simțină în stare d’a lua respunderea? Decă ea a fostă Vineri, cumu peri Sâmbătă? Decă Vineri nu puteau lua respunderea, cumu se ’mbârbă­­tară a doua­ di? Și decă ea n’a e­xistată, pentru ce au spusu Adu­nării ceea ce nu era? Trecemü a­­cumü la a doua întrebare. In ședința de­ Sâmbătă Miniștrii au spus­ că causa ce provocase de­misiunea dumneloră a fostă d. Ion Brătianu. Difirméiul le a fost­ spusă că nu va mai susține ministeriulu. Deri din ce causă? din aceea că ministeriulű a locuiü unii actü în contra legii și forțe nepolitică, re­­numindu în armată pe generaliuJ­ Macedonski. Opiniunea d-lui Bră­tianu este drepta sau nu? De este dreptă, de ce ddi miniștrii, în locu d’a-și da demisiunea ș’apoi a o re­trage, srau îndreptată greșiela? De nu este dreptă, de ce sau tulburată de opiniunea nedreptă a unui in­dividă? Și decă aă crezută că ma­­joritatea Adunării va susține uă ideiă nedreptă, de ce n’aă acceptată ca ea se se pronunție ș’apoi s’o disolve și se facă apelă la națiune în contra votului Camerei? Acestă procedere este atâtă de simplă ș’atâtă de ele­­mentem­ă, în­câtă nu potă dice doi. Miniștrii că n’am cunoscutu-o, cumă au disă că n’am cunoscută mani­­festulu Macedonski. Care derű se fiă causa smăcinăriloră în care au pusă națiunea de Vineri și pân’ acumă? A treia întrebare: Este sau nu ilegale primirea în armată a d-lui Macedonski? Nu,­­ilica domin­atoră, și se întem­eiază pe legea de la 1864, carea—fiind­ făcută în urma punerii în retragere a d-lui Macedonski, — nu putea ave retroactivitate. Cumă însă doi mi­niștrii, între carii doui sunt­ și le­­giști, nu voră se-șî aducă aminte de legea de la 1862, Aprilie 4, lege ce esista 'naintea retragerii d-lui Macedonski și ’n virtutea căreia s’a dată decretură domnescă? Gumă nu s’adu­că aminte că art. 22 ală acelei legi tnice: „Nici ună oficială, admisă in retragere, nu mai póte fi primită în armată“? Gumă în sfâr­șită nu sc­ă și nu voră se ție sem­ă că d. Macedonski, era reclamată la consiliul­ de Stată, c’a primită pen­siunea în timpă de cinci ani și ancă c’a cerută de la Cameră sporirea iei? A patra întrebare: Decă n’aă sclută despre mani­fest, nu potu­­ jica că nu l’am auzită în ședința de ieri a Adunării, în care s’a citită în întregulă șefi. A­­ceștii manifestă insultă întregă na­țiunea... și ce insulte! Acest mani­festă insultă armata și atacă chiară Tronulă. Pentru ce deru do, mi­niștrii, dupe né aă de chiar arfi că tran­scrută despre acelă manifestă seă articlu de r.liană, cum l’afi nu­mită dumneloru, n’am dechiar at fi cacuma, cănd îlu cunoscă, vor fi cere demisiunea d-lui Macedonski? Pen­tru ce, cum si­­ jliserămu și ieri, în tote acele atacuri, de care s’a mfiorat și Adunarea întregă, miniștrii nu vă­zură de câtă pe d. Brătianu și sus­ținură că d. Macedonski nare altă culpă de câtă c’a atacată pe d-nu Brătianu? Și pentru ce în sfârșită, dacă d. Ion Brătianu este ună con­spira­tore și Diregă partita din care face parte conspiră în contra na­țiunii ș a tronului, miniștrii au ac­­ceptat și, spre a’lă de nunția națiunii, interpelarea în privința d-lui Ma­cedonski? Ce feră?.. patriotismu.lă d-loră miniștrii nu se desceptă și nu-i face se intre în acțiune, se de­nunțe pe conspiratori, se disolve Camerele și se facă apelă la na­țiune, de câtă atunci când­ să atacă principiele emise de d. Macedonski în privința națiunii, a armatei și a domnitorului? E că întrebări la care asceptămă se respund­ă astă­^î mi­nis­teriulu. Câtă despre noi, consta­­tarămă numai faptele, șacumă vomă merge domniloră miniștrii, naintea națiunii, vomă merge ... noi cu ve­­chiulă nostru drapelii, domniele-vós­­tre cu vechiulu d-vóstre drapelă — întinerit prin drapelul Macedonski,— și ea va oțărî cu mă va voi! ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de Marți, 28 Ianuariu 1869: Din causa lungimii acestei ședințe, ce ținu necurmată pînă la șess ow jumătate săra­c’a micului spații­ ce avemu, nu vomă da decala uă forte scurtă dare de somn, retră­­indă se publicămă în numeri­c viitóre In es­­tenso desbaterile urmate ieri și a<jî. D. Adrian, vorbindu in cestiune perso­nale, se apără de acusațiunea car fi fostű re­­chiămată în armată în modă ilegale, cumă a crisă d. Fior­escu. D. Petre Grădișteanu íntrunat lunga și veheminte discursă glorifică pe 2 Maiu. Apără și reciită fórte meritele generaliului Macedonski, espl­anda și comentându mani­festul sau. Ministeriulű trecută, fiice, a ba­­jocorita și armata și națiunea și cu tóte a­­ceste majoritatea lea susținutu. Se se de dlara acumu­unty vota franca, ori cum­ ar fi D. Carp ț­ice că din situațiunea actuale resultă un confusiune de idei intre drepta și stânga. Aréta cum e dupe lege și dupe tote for­malitățile îndeplinite la demisionarea generaliu­­lui Macedonski este cu totul ilegale numirea sea. D. Macedonski este omul a altui regime, elü acuma nu ne pute înțelege și nu’lu putemü înțelege. — Venind la lauda lui 2 Maiű făcută de d. P. Gradișteiu,­­zice că nu est­e fapt că cine este cu 2 Maiu este și cu „ ] 1 februarie“ căcî atunci S'a datü egalitatea pentru a fi una singura stepănă,uă singură voință, pe căndă constituțiunea eșită din 11 Februarie stabilesce regimele parlamentarii în totă în­tinderea s­a. D-lum cere ca armata se fiă disciplinată și se aibă una șefă, a cărui pu­tere se se ’ntemeieze pe principiile așezate de constituțiune. Numirea generaliului Ma­cedonski este ilegale după d-sea și dă­uă lovire legilor­ și discipliniî. Venindu la ces­­tiunea ministeriale, spune că situațiunea a devenită imposibile și umilitore pentru toți, pentru cameră și pentru ministeriu. D-sea a cerută disolverea Cameră pentru ca se re­­intrâmă în calea legale, căcî actualele mi­nisteriu nu este din majoritate și, pene când­ nu sa va disolve camera, nu sa va schimba sistema ministeriului trecută urmată de a­­cesta adunare. Terminăndă,­­Jine că purtarea ministeriului este necorectă in acesta ces­­tiune. d. Macedonski este incapabile d’a cores­punde cerințelor­ armatei nóstre, și prin ur­mare va vota pentru moțiunea propusă. D. Cogilniconu­di­­e c­ă regretă for­te multă că s'a pusă pe tapetă cestiunea lui 2 Masă, căci pe câtă timpă va fi ministru nu pute dice nimică în acesta cestiune. Regretă asemene că c’a adusă cestiunea generaliului Adrian, care a fostă condamnată pentru uă pre­tinsă insubordinare, însa sentința a fostă casată de curtea de Casațiune și d. Adrian a rem­asă colonelă conformă regii ș'a fostă apoi îna­intată la rangul­ de generaliă. Nu mai dis­cută — căci s'a probată, — că d-nu Mace­donski n'a fostă ștersă din cadrele armatei; asta déra numirea tr­ău esce tratată numai din puntură de vedere ală politicei. N’a scitt, dice, de articlul­ d-lui Macedonski, căci de l ar fi cunoscut, i-ară fi cerut mainainte de numire rectificare la acesă articlu. Acesă articlu puse nu insultă pe armată la nimică. D. Cogăl­­nicenu au alesă apoi articlulă în amănuntă și ajungândă la ună pasagră unde se insultă germanii de Nordó. d. Cogălniceanu spune că acelă simț'mântă i bau dată unele ziare din Bucurescî, cari aă esploatată în modulă celă mai neleale cestiunea colonelului Kren­­sk­, așii dera d. generală Macedonski n’a insultată armata. Venindu la cea­ a ce a zjisă d. Brătianu că, deca d. Macedonski nu era ștersă din cadrele armatei trebuea sa fie dat în judecată pentru artic­ulă seă, d. Cogăl­­niceanu spune că ministerial­ mare a se o­­cupa de politică în asemene numiri. Minis­teriulă a luată în serviciulă țerei m­ă ostenü, era nu ună omă politică; ș’apoi câți ofi­­ciări In activitate chiară nu s’aă esprimată în termeni forte puțini parlamentari contra elementului străină din armată? D. Cogăl­­nicenu dice apoi că cestiunea generalială Macedonski s’a tranșată Sâmbătă, cândă s’a dată votulă de meredare și pe terămotă cestiunii generaliului Macedonski. Cândă s’ară vota astă­ dî moțiunea ce s’a propusă, s’aru sfărîma votulă de meredere. Acesta este der ună revirementă, care,— jndice ori­cine, déca póte rec­ina prestigiulu guvernului. Ani d. Cogalnicénu­­­ite că uceten­a d’a vorbi ca ministru și se suie la tribună pen­tru a vorbi ca deputată. D’acolo face isto­­ricul­ lupteloră partitei liberale pentru re­generarea României de dincole și dincolo de Milcovă. Arata deosebirea de caractere dintre aceste două partite, diferitele epoce la cari­ele au fostă Unite. Din una d­­in aceste întru­niri făcută la Concordia a eșită ministeriul Golescu-Brătianu, D-sea a fostu d’atunci pen­tru acelă ministeriă, până căndă acasta di­solvă camera pe motivală unsul simplu dis­cursă ală d-lui Iepurenu. Se făcură alte a­legeri și mulți din deputații moldoveni nu mai reveniră în cameră, elementulă moldo­­venescă a remasă în minoritate chiară în a­­legerile din Moldova. Nu voiesce să atingă căușele prin cari acel elementă a remasă ,în minoritate S’a lovită apoi magistratura mol­­dovenescă, partita liberale din Mo­dova se despărți de partita liberale de’ dincece de Milcovă* și cu tóte aceste d-sea a susținut ministeriulă d-lui Brătianu necontenită. Căndă acestă ministeriă a voită se se re­tragă, a promisă sprijinulă seă ministerialul actuale în schimbulu sprijinului ce­ ia dată elü. Duma de vine déja acuma d. Brătianu se retragă acelă sprijină pentru aă cestiune ce s’a transfată deja prin votulă de Sâmbătă. După acesta d. Cogilniconu face apelă la d. Brătianu; li spune se fiă cetățdnă mare și se nu espuie tărța la noule crize, căcî re­­tragerea ministeriului va aduce uă criză , pentru că majoritatea actuale nu pote da u­­nu ministeriă ; disilvarea camerii va aduce asemene uă criză din care va suferi tăria intrega, mai cu semn cândă d. Brătianu scie cum se află România facia cu politica este­­m­are. D. Prim­ Ministru sime că apelulă la înfrățire, în momenta ca cele de faciă, este uă­indouilă datoriă pentru ună ministeriă , însa cândă acelă apelă se face în deșertă , ela pare a fi uă slăbiciune. D. Golescu , prin uă Întrerupere făcută d-lui Cogalnicenu, a spusă In framheta sea că este uă hotă­­rîre luată din partea majorității d’a demima autoritatea guvernului, necontenită lovită de Cameră. După acesta d. Ghica vorbesce des­pre sprijinul ă ce a dată d-lui I. Brătianu, cândă era rain’stru, cu tóte c’a comisă gre­­șialî fórte mari, ba sprijinită dusă fără tra­tată, fără convențiune. In acele fapte pen­tru cari­a bine meritată de la națiune. In privința cuvinteloră ce i s’aă imputată c’a­­fisă ieri că d. Brătianu conspiră, d. Prim Ministru explică cum,fiindă întreruptă de d. Brătianu, i-a respuns că și d-sa a făcut acel zel armatei da întrebuința influința ce are intre oficiărî pentru a­î atrage in adunări politice ș’a pune neințelegerea în finulă armatei D. Ghica spune că nu voiesce se se facă cu generaliulă Macedonski acea a ce s’a fă­cută cu colonelulă Krenski și cu colonelul­ Ursu, pentru că s’ar da uă nouă dovadă de slăbiciune din partea guvernului. Voiți,­­Ilie adresându-se către majoritate, ca prin asemene sistemă armata nóstra se devie ca cea din Spania? D. Prim-ministr­i <zice că nu voiesce se se interprete ca slăbiciune apelută făcută de d. Co.ülm^éiiu și pentru acesta se voteze Gamera moțiunea propusă pentru ca astă felă se sa­lamuresca posițiunea ministeriului D. ministru din intru spune că simți­mintele esprimate de d. primă ministru sunt ș’ale d-sele, ș’ale întregului ministeriă; éma doresce cu tóte aceste­­a­clusiunile sale se nu fiă amăgite și ca apelulă ce­a făcută se aibă ună eoo în inimele patriotice ale ma­joritățîi. D. Apostolonu apără cu ardere pe ge­nerali ală Macedonski cu mai aceleși argu­mente ca și d. Gradislenu și Cogalnicenu și spune că numai considerațiunî politice și de partiză că adusă lupta acesta contra d-lui Macedonski, care va face ca militarii se nu se mai ocupe, ca pémacuma, numai de poli­­ti­e. D. Aposto­anu, după ce combate pe c B­ătianu, termină girenda ministeriloră că pe câtă timpă se voră ținea pe calea le­gale și vor­ respecta libertatea in alegeri voră triumfa și voturile acestei Camere nu se vor a face nimică. fl. I. Brătianu spune că, cu tota sigu­ranția ministeriului In privința legalității re­­claămării generaliului Macedonski, chiară mițj­­locele extreme de cari s­a servită d. Petru Grădiștenu pentru a proba acesta legalitate aretă­­mposibilitatea d’a o proba. Nimică nu ne pote convinge, ț­ice d-sea că s’a urmat conform legii, cândă nu se póte proba nici oă dată că d. generaliă Macedonski nu este stersă din contre­ ele armatei și nu este trecută in marea carte a datoriei publice, adică nu este pensionară. După acela d. Brătianu probeza cu legea în mână câtă este de ilegale ad­usă ministeriului. Venindu la articlul­ d-lui Ma­cedonski, d. Bratianu arată că nu este de acü­esaptă că acesă articlu nu insultă na­țiunea română, pentru că elă­­ fice curată că națiunea română este inertă, incapabile d’a se apăra și nepregătită pentru regimele cons­­t­ituționale. Se m­ $că d-ni­ miniștrii că S’a ch­amată d. Macedonski pentru a nu se mai face politică in armată, căci d. Macedonski de fórte multă timpă este udn­omu politico. D. Brătianu vine apoi la istoriculu, la fisil­­ogia ce a făcutu d. Ministru de interne In privința partitei liberale de peste Milcova și flice să î se permită a spune și d-sea ceva despre acelü trecutu, amintimü de d. Kogălni­­ceanu. Dupe acesta d. Brătianu «pune cum mai nainte de unire, comunicându-i-se că la­­ ași se făcu încercări de resturnare c­ontra principelui Cuza și d. Cogălniceanu, atunci prin ministru acolo, spuindu’î se facă dincoce de Milcova manifestări in favorea principelui Cuza, a facutit acele manifestări; cu tóte a­­ceste d. D. Ghica a facutü pe dom­nulu Cuza se cre­ta că d-luî nu numai ma­i acuta acele manifestări în favorea sea, dar­ că le-a făcut contra sea, că este conspirătóre. D’atunci principele Cuza ba privită ca una conspi­­ratore, cu tóte că — o declară acuma in moda solum­ü—pine la anulu 1864 n’a conspirată contra domnitorului Cuza, cu tóte că era d-luî și cu partita d-sele persecutată și privită ca conspiratore. In 1863, înpreu­­nă cu d-nii I. Ghica și Brâncovenu s’a pus pentru aoteia dată de d-lorii cestiunea res­­turnării principelui Cuza, și pentru că d-lorii nu se sprijineau­ pe țară, ci au­­ sisit că nu­mai semeepeau și puterile voru face restulu, Brătianu n’a voitu se intre in conspira­­țiune. Mai târz­iu, cândv a conspirată în a­ deveni pentru a resturna pa vodă Cuza, toc­mai acei ce’lo acusați maî nainte că conspi­ră au venitu se’i de măna pentru ca se’la es­temé. I­. Brătianu, viindu apoi la acu­zările ce’l a facutu d. D. Ghica, arăta că d-lu’ n’a făc­­utu așia de privință’î, căcî— de căte ori ba versut mai slabu— a venit și lea îmbrățișat pentru că scia că are simțimite române. Cum a pate óre d. D. Ghica se’la acuse c’a luată oficiări din armată și atragendu’î In Întruniri politice le-a inspirată intențiuni sub­versive? Apeleza la toți oficiarii din armată se spună în conv­i­nță, de­ a departe d’a­’î a­­trage, cum ^ce d. ministru, din contra n’a luptă cu tradițiunile vechie și nu i-a invi­tată nici la mésa, nici la dejunü, nici la ceaiu, cum făceau foștii miniștrii, ori undei Interne a nu se vorbia politică, și ’n privința serviciului lor ii se spuie, déca în casarmele ce le visita adesea, i-a măgulită uă singură dată, și din contra déca ma fostü mai as­pru póte decătă trebuia. La 3 Augustă, cjice d. Brătianu, amă fostă arestată in ca­­sarmă, acolo erau oficiărî ce aveau simpatie pentru mine și cu tote aceste se spuse de ca­tă singură dată le-amă spusă cuvinte ce nu trebuiescu spuse militariloră ? — D. Brătianu, respunn­end d-lor miniștrii in privința cestiuneî ministeriale, ce am făcut din cestiunea d-lui gen. Macedonski, spune că nu este bine ca mi­­nisteriu să se facă din tóte cestiunile, ce știunî ministeriale, căcî Camera este io imposibili­tate și S’ar umili ch’arti, déci ar fi obligată se aprobe și acele fapte ale ministeriului, ce nu le crede bine și legali. Și are din mi­niștrii, cari ceră de la patriotismulă Camerei se véd­e, iară a țiice nimic, acte ilegali, nu­mai pentru a nu e spune­­ éra la noue crise, n’au și d-­oră destulă patriotismu pentru a țiice d-luî generaliă Macedonski se se re­tragă în facia incidintelui redicatu prin re­­numirea sea in armată? Cu atâtă mai mul­tű le ar fi lesne se aibă atât a patriotismü, cu câtă d. generaliă Macedonski ar avea mare interesă d’a fi în greua sea familie, cumü

Next