Romanulu, mai 1869 (Anul 13)
1869-05-30
ANULU ALU TREI-SPREZECULE A VOIÍSCE. ȘI VE PUTEA. “ •i • ' , Lei n. Lei pe anu.....p. Capitală '48 p. distr. 58 peroselumi« « 24 « 29 pe trei luni « « 12 « 15 pe uă lună « .« 5 * 6 Anii esemplarii 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20.1 Pentru Austria « fior. 7 val. aust. SERVICIU TELEGRAFICII AIA ROMANIUMI. PARIS, 10 luniă. Ieri se făcură noi tulburări la Paris și la Bordeaux. Astăzi, trei redactori ai ziarului Le Reveil au foștii arestați. Prefectul poliției Parisului a publicată oă proclamațiune energică, în care, vorbindă de desordinile «filelorü preceding, promite că va esecuta cu energia legea in privința grămadirilor de oment. Serviciul privată ale „Monitorului.“ VIENA, 6 iunie. Ziarul. Presudice că Nubar-pașa a negoțiatu nu numai pentru neutralizarea canalului de Suez, ci și în privința unui tractată comercială între Austria și Egiptă. LONDRA, 6 iunie. Lordulă Harrowley, susținută de lordul Derby, va propune respingerea birului, privitoră la desființarea bisericei din Irlanda. Lord, Salisbury și Carnavou vor propune numai amandamente. In casă de respingeri, Glastone va amâna parlamentară la luna lui iulie, spre a pute propune ună noăbilă. BERLIN, 7 luni. Călătoria regelui în provincia Hanovra și orașul Brema este hotărâtă pentru Duminica viitare. Astă sera, la 7 ore, va sosi aci vice regele Egiptului că gardă de operclă va ascepta la gară. MADRID, 7 luni. Serbarea proclamațiunii constituțiunii s’a săvârșită în cea mai deplină ordine și cu ună mare entusiasmă ală poporului. Deputațiunile din tote provinciele, trupele și guarda naționale au defilată pe dinaintea palatului. Membrii guvernului au săvârșită juraméntul. Pretutindeni strigăte cotusiate: „Se trăiască constituțiunea!“ Miniștrii străini au asistată la acesta serlátóre. ■Scirile din provtcii suntii totă astăferă de Înveciit6re. PETERSAUG, 7. luniă. Principesa Dagmar, socia marelui duce, ereditară, a născută bine ună principe. ADMINISTRAȚIUNEA IN PASADIULU ROMANU, No. 1 • Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundătorii EUGENIU CARADA, fie care se va întreba : — prelații actuali suntă ore confirmați prin votulă Senatoriloră ? — Nu, căci nma obținută voturile lor de câtă în proporțiune de 17 contra 19. Astăfelă dâră se va dice că, precurmi pân’aoi au fostu numiți de către domnă numai, eră nu de către representanții națiunii, astă-felă și pe viitorui suntu numiți la Senată prin propriele loră voturi, de către ei înșii. Se ftă acesta puterea morală la care aspiră prelații noștri, la care trebuie se aspire, ei mai cu semă, cari numai prin puterea morală potă fi puterici? Nu, negreșită; și cu tote acestea în faptă făcură astă-ielă încâtă se dea dreptate d-lui Goșta-Foru, care i-a susținută, întemeindu-se numai pe pasiuni și, cum ă i-a disă d. lonescu, numai pe pasiunile cele rele. Siliți, datori și astă-de a consacra tóte colonele ficarului însemnateloră cestiuni ce se desbată în cameră și ’n Senată, sfârșiruă, rugândă pe prelații noștri, a cere de la ceru domnia în viitoru a pasiuniloru celora bune ș’a ne cruța de unele măcară din resultatele triste și periculose ale pasiunilor celorü rele, desvoltate cu atâta putere în ședința de ieri a Senatului. ............. , SAMBATA, 30, 31 MAIU 1869. LUMINEZA-TE ȘI VET FI. Pentru abonamente, anunciurî ai reclame a se adresa în Bucuresci, la administratiunea jianiului. In districte la corespomi int si jianului și prin poștă. La Paris la D/Darras-Halle grain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUN 9 10BIX.1! Linia de 30 litere............... 40 bani Inserțiunî si reclame, linia.. 2 lei nous ". Bucures!, ?î XX Legea cea mare, care se desbătea în Senată și care atrăsese asupra acestui corpu și mintea și inima națiunii întregi, s a sfârșită astăzi. Multe avemii de cr isă în privința acestei legi și mare este datoria nostră d’a spune cea-a ce soima și cea-a ce credemu. Acestă datoriă etisă trebuie se ne o împlinimu atunci, cândă amü puté avé ore care efectu, atunci adică candu camera va fi în preziua d’a începe și densa desbaterea. Asceptându deja acea zi, nu vomă releva astăzi de câtu unu singura fapta. Articlulü care cerea ca prelații actuali se fiă supuși la alegere a căruții cu 21 de bile contra 19. Intre cele 21 de bile suntu patru ale prelaților, ale celora interesați d’a dreptul, în gestiune, ale împricinațiloru. Scădândă dera aqele patru voturi, românii pentru alegere 17 și pentru nealegere 19, ceaa ce va se clică curata, bobi numărați, bile numerate, ca senatorii aleși anotărâtă, în numele județeloru ce represintă, ca prelații actuali se fiă supuși alegerii. Ne pare forte rea că prelații actuali nuau înțeleșii gingășia posițiunii lorii și nu s’au abținută d’a vota ei ânșii pentru ei ânșii. Ne pare forte rea că nuau înțelesu că erau multă mai tari în facia națiunii și mai puteri di in conscința iei, decă cădeaă, abținendu-se de la vot, de câtă potu fi acuma, candu n’au triumfatu de câtu prin patru voturi ale loru și cândă astă-felă chiară n’au avutu de câtü dom voturi. Ne pare reu că; nau înțeleșii cacuma SENATULU ROMÂNIEI Ședința de la 29 ..Maiu. Președintele face cunoscută că cinci Senatori lipsind mai multe ședințe, fără motivă, colegiele se declară vacanți. Acești Senatori sunt : Aman George, Anușă Ion. Gurană Nicolae. Vârnavă Grigore. Moruzi Alesandru. D. ministru ală culteloră citesceună mesagiu prin care se prelungescu sesiunea Senatului pene la 9 luniă. D. Costa-Foru țjicu că S’aă comisă și se comită ilegalități de către prefectulö de Mehedinții. A sperată că se voră face reparațiuni, cu atâtă mai multă că d. ministru ală justiției este și d-lua alesură Mehedințiloră și speră că va interveni la colegule seă de la ministerial din întru. Ministru din intru a promisă că va trimite uă anchetă, déru, conformă sistemei sale, n’a suspendă pe prefectă. Cumă déru ministru se va lumina, menținândă acolo pe proiectă? Ancheta dérQaste numai pentru formă. Ministrul trebue se scie că nu este de glumită cu districtul. Mehedinții, precumu acestaa a doveditu-o suptă tóte guvernele. Nu voiesce a intra in amenunte in privința reclamăriloră, doradice că ancheta trimisă, fără suspenderea prefectului, va fi vă pură comediă și cere suspenderea prefectului. Președintele sffice că se va comunica acesta d-lu ministru din intru. D. N. Ionescu anunță că interpelare in aceaași cestiune, căci suntă $ele reclamări ia contra prefectului de la Mehedinți, chiară ca proprietară ală unei moșie, de unde du venită mai multe reclamări. Ministrul justiției dechlară că interpelarea d-lui Ionescu este strania in urma celorafise de d. Costa-Foru. D. Ionescu cere satisfacere, in numele regulamentului, contra acestui curentă. D. ministru tiice să nu se teme de nimene. D. Ionescu ii replică că acesta este scitită de tota lumea, căci, avend s puterea materiale, miniștrii nu se temă de puterea morală. Se incepe desbaterea asupra articlului 20 din proiectul de lege pentru reorganisarea bisericei, despre alegerea mitropoliților și episcopiloră. D. Siclenu combate cele rise de ministru în ședința trecută, în privința retroactivității. Climă? dice, fiindu că s’a făcută mnă stătută, care a pusă mâna sacrilegie pe biserică, noi nu dă mai puțină atinge? Nu vedeți că proiectul guvernului este viclenulü stătută îmbrăcată in perie óie? Constituțiunea a mscrisă principială alegerii. Ea dice cd orice legi contrarie remână abrogate; culü guvernuluî cíeca dară am primi artiam si anti-constituționalî. Arta câtă de mare este acesta lege, care privesce generațiunile viitorie, și susține amendamentul propusă, care va cruța pe țără de multe critici și rele. Tell susține articlulü 20, asta cumă este in proiectul guvernului. Combătendă cele disc ieri de d. Ionescu, invoca canonele. După ele episcopii sunt inamovibili Ei nu incetază de câtă de a fi inamovibili când cad în culpe. Nefiindă aceste coșuri, ei sunt inamovibili după capaoe. Acelă care le va lua loculă, este ună intrusă, și canonele stă afui’isescă. Cei de astăzi suntă intruși? Ei au intrată In virtutea unei legi, și posturile erau vacanți, ei n’au gonită pe alții din aceste funcțiuni. D. Ionescu a invocată tradițiunile, tradițiunile se formeză prin împrejurările prin care treceră națiune. Recunoscă că tradițiunile ne au lăsată de moștenire ca episcopii se fie aleși și de mireni! De ce? Fiindă ca fostă să forță majoră, biserica ortodoxă a fostă conehisă de către musulmani. Că biserică sclavă nu mai merge după canone, ci după împrejurările timpului. Prelații n’au fost la noi numai șefi ai bisericei, ci și șefi politici. Mahometismulă a conservată pe pat, iarcă și pe capii bisericei, doru ca instrumente dominatore creștiniloră. In acelă spirită Turcii le au recunoscută calitatea loră de episcopi și patriarhi, cu scapă politică; ei sunt șefi recunoscuți al națiunii ortodoxe și astăfela guvernul îl pune și-î destitue, ori când găsesce cu cale. Acesta anomaliă a dată și peste noi. Multe nenorociri, multe domnii au trecută peste noi și 160 de ani amă fostă domniți de străini. Națiunea, neputândă ave Încredere In acei străini a privită pe capii bisericii ca și capii politici, și d’aceaa a și participată națiunea la alegerile lor. Déja astă-di avernă guvernă eminamente naționale. Astă-dî prelații nu maî au acțiune politică, pentru ce se mai invecimă tradițiunî, ce numai că astă-dî cuventură soră d’a fi? D. Teii trece apoi la principiulă independinții bisericii, și dice că și din acestă puntă, permisă ne este noue, mirenitoră, se ne amestecămă In afacerile bisericii și se invocămă tradițiune, ce luptăm contra canoneloră ? Nu. Episcopii și mitropoliții actuali, consacrați la posturile lor, prin acestă lege, suntă egali cu cei carii vor fi aleși, totă in virtutea acestei legi, și cere 3e se voteze articlulu d'n proiectul guvernului, D. Suciu susține amendamentul, de și miniștrii aă oumită resturnătorî, turburători, anarshicî pe cei carii combată articlulü 20 ală guvernului. Respundea du d-luî Tell, care cere se nu se invoce tradițiunea, de ce ea credea că d. Teii va conchide ca și pe viitorii se nu mai fie aleși prelații. Dérun’a conchisă conformă cu premisele sale, cerți suntă și contrarie Constituțiunii, ca una ce cere ca prelații se fie aleși. Cestiunea este simplă. Mitropoliții, episcopii sunt păstorii turmei sufletesc și du se potu impune. Christosă le-a dist: ^pasce țî oile mele.“ Déru ce oi ? care se conducă cu ciomagulă ? Nu , ci, după cumă dice Christosă că „turma le cunosce glasulă și-î urmeza. „Asia déru el nu potă fi impuși păstori, ci aleși de câtre turma sufletesca. Asia s’a și făcută in totă România, și d. Telima bine-voită nică să ne arate canonucă, care dice că păstorulă sufletescă nu trebue se fiă alesă. Aduce aminte că pénă la 1865 au fostă aleși. Atunci s’a făcută legea care dice că suntă numiți: déru in acea lege nu se dice că suntă numiți pe viăță ; aci citeza legea, care nlăire nu duce că suntă numiți pe viață. Nici in lege, urmeza d-nn Sudă, din in decretă nu se dice că sunt numiți pe viață. Legea s’a făcută cu reserva mentală, ca puterea esecutivă se póte dispune de prelați. Ni s’ad<să c’acésta lege era ocasionare; tot ministrulă din întru aijisă că prelații noștril suntă funcționari ca toți funcționarii Statului și d’acea a și doui are biereî aă fostă destituiți. S’adisă ieri că ei s'aă dată demisiunile. Este fórte ușiară celui care are puterea in mană se silescu pe cineva a-șî da demisiunea. Asia s’a făcută cu episcopulă de Romană, asia și cu celă de Argeșiă ce fusese suspensă, pe temei și că suntă multe plângeri în cadrac. Ancheta nu s’a făcută, suspensă a fost ă, a fostă silită a-șî da demisiunea. E că și dovada materiale că prelații n’au fostă Dumițî pe viață. D. Suciu desbate despre retroactivitate. Recunosce că legea nu póte ave efecte retroactivü, déri arată ce este retroactivitatea. D. ministru de justiția adisă că nimicimă efectele legii de la 1865, și citéza cele ieiî de ministru în acesta privință, dândă esemplu pe judecători. Așia dérit, d*ce d-nu Suciu, după d. ministru, de și la noi s’aă desființată privilegere, cei carii le-aă avută trebue se le aibă pe viață. Déca mâne s’ar îface uă constituțiune, care ară recunosce clectivitatea Tronului, elă totă ară remănea ereditariă? N’o voiescă acésta, déru ve dae esemple. După dumnelui dorit legele dura nu perpetuă. După ce s’a făcută legea pentru emanciparea ieraatioră, ei se nu fiă emancipați ? Retroactivitate este cândă vă lege nouă ară nimici totă ce s’a făcută pe n aci. Arătă și nimică mai multă. Aretă ânsă că legea de la 1865 nu dice nici c’aă fostă numiți pe viață și susțin» c’acumă legea cea nouă cere încetarea stării de lucruri pen’aoi. Nu nimicesce lucrările în trecută, déru le curmă pentru viitorui și prin urmare prelații actuali trebue se fie supuși la alegere. Nu voimă funcționari, anarhia, déru voima se facemü se Înceteze uă stare de lucruri ca acea, care a fost péo’acum și se curmam indignarea ce a adusă acea stare de lucruri. Turburăriie în biserică aă venită Intre ambele biserice pentru supremație și, ca se nu intre acésta desbatere In biserică, d’aceaa respingemă articla 20 ală guvernului. Astă-felă se va Introduce concordia și se voră urma imputările ce S’au făcută feu’aci prelațiloru actuali. D. Costa-Boru dice că, in fondulu cesliuniî, este pură și simplu că se cere vacanța a patru locuri, și preopinentuîu ne cere se destituimă p’acestî prelați. Noi, dice raportatorele, avem o putere a face legi, ora nu a destitui. Ce dreptate pune mă in vacanțele ce voimă se creămă ? Pentru ce legea lui Cuza este necanonică? și pentru ce cea a pe care o facem este canonică? Ora noi fermă amă depărtată de canone ? Da, dérii noi acumă avemă rațiunea ne depărta de canone; totă asta a avută rațiune atunci ș’aceî carii s’au depărtată din canone. Se întinde p’acesta terein ü și susține că cei cu amendamentulă voră să revie asupra fapteloru trecute, fapte ce au fostă atunci primite de națiune, căci nimene n’a protestată atunci și cacuma, déca se facă protestări, este pasiunea și dorința d’a se ocupa locurile vacante. Domnia-sea susține că chiară decă nu s’arÜ vota articlulu 20, totă nu s’ară putea da josă episcopii actuali, déca ei n’are vai, de cită cu gendarmî, și nu se daă josă episcopii cu gendarmî, că, fiindă episcopii, îmi țin loculă meă; dăamă de la Dumnedeă și nu lă daă, căci nimene nu me póte destitui. D. Costa-Foru susține că legea n’avea trebuință se spună pe câtă lirapă sunt numiți episcopii, căci canonele spună că ei suntă pe viață. Merge cu desvoltarea pe acestă teramă, repetă cele ce a cjisit și domnul el!, susținând că aceștî prelați sunt aleși de către națiune, îndată ce națiunea n’a țisă nimică, că mulți, cari la 1860 admirau regimul lui Cuza, lu caută acumă, și că nimene nu-i póte destitui. Vorbesce din nou de escitarea pasiunilor, I repetă că cu doui episcopi n’aă fostă destituiți, ci ș’aă dată damisiunea și că chiară d’ară fi fostă destituiți, printrună adusă de putere, cumă s’aă destituită și membrii do la Casațiune — cărora nu li s’a făcută énei nici uă reparațiune — ce are insemneza acésta, de nu ună adusă numai ? D. Costa-Foru I conchide ca potă vota amendamentulă, căci după d-lui mai mare reă nu potă face bisericea de câtă i-aă făcută prin votarea sinodului, prin care biserica este surpată, dar susține cele ce a tfișit în favorea mariținerii prelaților de asugi, adăugândă că respingându-se articlulü 20, se confirmă tóte calomniele câte s’aă țisă pen’aci contra prelaților actuali. D. N. Ionescu, după uă Introducere prin care respunde d-lui Costa-Foru la cele ce a ^isă despra pasiuni ș’aretă că raportatorele a vorbită numai de pasiuni rele, era nu și de cele bune, conchide că adunarea laică nu va fi bănuită că voiesce a lua locurile prelaților. D. Costa-Foru a atribuită tóte acesta sftșiare a bisericci, turburarea conseciinței poporului numai pasiunilor unor prelați. Nu este acesta e faptă, după domnia sea. Așa deja constituțiunea a pusă acei articoii privitori la alegere ca se respundă numai la pasiunile de carte vorbită a. Costa-Foru ? Citesce apoi oă epistolă a episcopului Dunării-de-Josă către ministru culteloră, cândă l’a numită episcopă, prin care a protestată, prin care probeza că legea aceaa este contra dogmeloră, contra bisericei lui Cictate și contra tradițiuniloră și refusă episcopia ce i se oferla. . . După cetirea acelei în adevĕrii creștinesci și naționale protestări a episcopului Dunăriide jos, d. Ionescu cuiqe că du î este iertată a cerceta căușele care l’a făcută pe episcopă a primi maî în urmă funcțiunea, dérü datoria sea t’ este dictată acumă prin acea epistolă. Aci, ridicândă cestiunea la Înălțimea pricipiei oră, arată perie,tu ce ară fi d’a lăsa In capelă bisericei prelați ne aleși, cari n’aă trecută prin cationă, prin aprobarea reprasvitațiunii naționale, și cari altă felă voră fi designați la disprețul tuimei. Revenindă la constituțiune, care prescrie că episcopii suntă de dreptă senatori; la altă articlu, care spune că legile contrarie sunt] abrogate] și altul] care cere revișuirea tutoră codiceloră spre a se puns în armoniă. Arata că registorele a vrută ca la legi noue se fie și garanții nouî. La Instituțiunea cea noua trebuie organe nouî, și cândă episcopii suntă In Senată ca represintanțiî țereî aleși, voiți se lăsați aceste scaune ocupate de omeni carii înșiî, prin desceptarea conșciinței loră, aă protestată, când aă fostă numiți ? Revenindă la cele țijse de d, raportatore, că se face mă adă peste competință, contra canonelor, ș. c., 1. și că voimă a destitui, ijiceadă : cine va dată puterea destitui? întrebă cine ? celă care ne’a dată putere d’a numi pe alții. D. raportatore face uă con*fusiune regretabilă., Vorbindă de episcopî, cari péne astăzi suntă funcționari ai guvernului, zice că voimă a le lua darulă de archiereu. Déra noi nu facemu archiere dérű legea și face episcopî. Aréta apoi cum