Romanulu, noiembrie 1869 (Anul 13)
1869-11-19
ANULU ALU TREISPREZECELEA ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANU; No. 1. — REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Lei n. Lei pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 pe ?ése luni « * 24 « 29 retrenae * * 12 « 15 pe ua linia « « 5 « » una esemplarü 24 báni. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria . fior. 7 val. aust SERVICIUL. TELEGRAFIC ALUI«MARILIII. PARIS, 29 Noembre. In discursul tronului pentru deschiderea Camerelor, Superatule releveza neputința pasiunilor subversive și respunde de mantinerea ordinii. Impratulö reclamă concursul Camerei pentru a salva libertățile. Declară intențiunea sea d’a inaugura uă nouă eră de progresü. Enumeră proiectele de lege cari tindă la descentralizare. Declară situațiunea financiară mulțămitdre: relațiunile cu puterile străine amicale. Imperatulű accepta de la conciliul de la Roma uă operă de ’nțelepciune. Participarea directă a tezei, dice Imperatum, la afacerile ieiensișă va fi oă nouă putere pentru imperiu. Camerele trebuie se probeze că Francia póte se mistuie instituțiunile sale libere. BucurescT, Jo Brumaru. Abia s’a deschisă sesiunea, și Senatulu pare deja încurcații. Abia s’alese biuroulű, și peste două zile d. Costa-Foru, alesă de vice-președinte mai în unanimitate, demisioneză. Pentru ce la 15 Noembre d. Costa-Foru a primită a fi alesă și la 17 a demisionată ? Misteră, ce nu să putemă încă pătrunde, de la care are însemnătatea sea și va da rudele sale. Și d. Tell pentru ce se pregătise a face trei interpelări, forte însemnate, forte bocăne, și apoi își schimbă opiniunea sau celă mai puțină o amână ? Acele interpelări ar fi pusă în mare încurcătură pe guvernă. De ce cred. Tell a cugetată a ’ncurca pe, guvernă ? De ce apoi își schimbă sau își amână otărîrea ? D. Tell ne trimite acum uă epistolă, prin care ne spune că d-lui, căndă voiesce a face ceva, nimeni nu lă pute opri. Publicămă mai la vale respunsulă d-lui Tell, care va fi aprețuită în valorea sea,însă se ne permită d. Tell, fiindcă ne provocă se ne aducem și noi aminte că d-lui este una vechiă amică politică ală d-lui Cogălnicenu. In epoca patriotică și morale de la 2 Mas, domnia-sea era atătă de amică cu d. Cogălnicenu, încâtă administra, guverna, adresându-se prin telegrame confidințiale d’a dreptură către prefecți, deși n’avea nici uă funcțiune oficiale. Se dămă aci câte va dovedi despre acestă instructivă amidă și guvernare ocultă! „1864, 24 Masă. D-lui prefectii de Gorjiü Confidențiale. „Raporteza mi ce a făcută tribunalulă 1a privința Jupaniorului. Ch Teil“ ,No. 1146. Confidențiale, „D-lui Ștefănescu, prefectură districtului Gorj”, „Lista ce mi ați trimisă, pentru consiliarii județeni, o aprobesă. Veți adauga case pe generalul Tell, a cărui candidatură veți sprijini-o cu energiă. Cogolnicdiu.“ „Notă telegrafică confidențiale, „D-lui prefectö de Gorju. „Recomandă ministrului alte persone în locală directorului, asupră prefectului de Vâlcea și a polițaiului, fără zăbavă, și depeștiză-mî și mie.“ Ch. Teil.“ „TELEGRAMA. „No. 1302. D-lui Ștefănescu, prefecte, 26 Octombre. „Generalul Tell este propușii deputații din ordinulu Domnitorelui; veți sprijini candidatura domniei-sale.“ Vechia amidă și vechile deprinderi cată se se fi păstrată între doi Cogălniceni și Tell, prin urmare de și d. Tell spune că nimeni nu-lă LISTA, de sub scripțiune, pentru nenorociții din comuna Tofaluă, victimele baronului Apori. Leib. D-na A. Davila.................................20 „ D. D-ra. Zitseo3...........................10 „ — — Teodori...........10 „ — — Severin . . . . . 10 „ — — Fotino.................10 „ — — Bruss....................5 „ — — Grecescu ..... 5 „ — — Brust..............5 „ — — Romniceni .... 5 „ — — Ciocârdia. . . . . 4 .. — — Mamfi...... 4 „ — Păr. Niculescu . . . 4 „ — Med. Angelescu............4 „ — — Mihhălscu ... 4 „ — — Olăncsnu , . 4 „ — — Șerbănescu .... 2 „ — Vol. M. Ghiuță.............................4 „ Totalu. . . 7TO SENATULU. In ședința de ieri, 18 Noembre, Senatulu, după comunicatele ordinare ale țjiler — între care acordarea cărora-va concedie — a procesu la alegerea a doui membrii, caii se asiste la comitatulu de venire a bunuriloru Statului, operațiune remasă din ședința precedinte, și s’ale d ni colonelii Locustenu și Costina Vârnavu. Ca delegații, care se supravegheze din partea operațiunile casei de depuneri și consemnațiunî, Senatulu alege pe d-lü Nicolae Niculescu, ere ca delegatii, care s’ajute la tragerea la sorțj a obligațiuniloru rurale, se afle delu Ion Costescu. Dup’ac a se procede la alegerea comisiunii de petițiuni, compușii de 7 membrii. Citiru în Dreptatea: Anunțâmu cu cea mai mare bucuria unii votu alü consiliului comunală, dată în ședința sea de la finele septemănei trecute, prin care a decisă a subscrie din partea comunei Iașiloru unu ajutoru pentru Tolenî de 500 leî moî. Citimă în Federațiunea de la 17 Noembri. Intre copiii Tofaleniloru a eruptă versatulă, 18 zacă, 2 au morită deja,— nu e mirare, taberândă totă în drumă. Căndă faceți pașii? *..~TM~mmm amweESBiom MERCURT, 19 NOEMBRE 1889 LUMINEZA-TE și vei fi. Pentru abonamente, anunciurî și reclama a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea țjiariului. In districte la corespondinții Jiariului prin poștă. La Paris la D. Darras-Halle grain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUN91XIEIX.E Linia de 30 litere................ 40 banî Inseriiunî gi reclame, linia.. 2 lei noul póte opri, căndu voiesce a face ceva, atușî noi stăruimă a crede că nu fre e liberă cu d. Cogălnicenu. Pentru ce iubita și stăruitorea demisionare a d-lui Costa-Foru, amică ală d-lui Tell? Nimică atică nu putură mă afla, ș’astu-ielă suntemă siliți a ne mărgini numai în simpla înregistrare a acestoră preludie ale Senatului, ce suntu cu atătă mai posomolite, cu câtă d. Păderi lovi ieri Senatulă și ministerulă dreptă la milă, cumă șlice Romănulă. E mare ș’arătă de puterică acestă lovire, în cătu, ori ce voră face și voră dice și Senatorii și miniștrii, voră șî ovăi necontenită de amețielă. Suntă, —dise d. Pădeni, în facia națiunii ș’a Europei,— suntu alesă în unanimitate de nisce alegători, din carii nu cunoscă pe nici unulu, nici unulă nu se cunosce și nici de nume nu mi-aă auditu. D. Păclenu adauge că condițiunele de libertate, în cari trebuie se se facă alegerile, îi impune a nu intra în Senatu. Senală, amețită ș’amuțită d’acésta lovire, primi cu mare grabă demisiunea d-lui Păcleau; elu credu că, ipsindă din nainte’i măciuca Păcénu, cu timpulu se va desmetici și se va uita lovitura. Ce nu se uită la noi, cjiseră unii din Seniori! Asta este, dérü recăderea în aceeașî fapte este adese fórte periculosă. Multe și fórte multe ds’aă uitată d-lu Cogălnicenu, deru recădereau în aceleașî pecate póte aminti tot Gtulă și póte se-î aducă multe și mari a neajunsuri. Adeseală prevestirămăn și niciuă datăiva voită a ’nțelegeri Vădându cine-va stăruința domniei S: sele în vechile’ retăciri, este dispusă p a crede seă că ânsușî îșî uită pe- n catele scu catătu s’a afundată în jele, încâtă a ajunsă a crede că alinarea și virtutea nu suntă de cătu c ună nume. Intraltfel, cumă ar cumtesa a sfrunta cu atăta cinismă și t națiunea și virtutea și onórea, s’ar lucra necontenită pentru a desconcsidera ș’a profana fată? Cumă,spre r esemplu, arcutesa altu-felă — pe c lângâ grămada de neadevăruri ce o spuse Dumineca trecută în diabulug scă, atacând pe Ion Fălcoianu chiară în momentulă căndă se puneaă în pământ a remășițele séle — sp Șică între altele: ] „E cădému victima pentru care, cu două zile mai naintea nunței M. . Sele Domnitorului, a solicitată grațiarea sea“. , Și mai la vale: I ( „Care a fostă interesută celă mare ală minotaurului d’a face să vie- o timă dintrun persona, pe care cu tóte acestea grațiatu-o înainte de încetarea din vieți.“ Prin cea d’ănteiă dechîarare, d. Cogălnicenu pune în jocă pe Domnă. I „Bă, dice dumnelui, amă solicitată, cu două dile mai naintea nunții, grațiarea sea, doru___ Ce interesă are d. Cogâlnicenui ce scopu urmăresce, cându pune în jocă pe Capulă Statului și spune că domnia-sea a solicitată grațiarea lui Fâlcoianu, cu două Zile mai î naintea fiunței, ș’acăsta căndă este sciută că nu S’a acordată grațiarea? Și cumü cuteza a scrie patentulu - neadevără că Fălcoianu a fostă grafi țiatu „înainte de încetarea sea din înviețd“, căndă decretulă de grațiări are data de 12 Noembre și Fălcoianu ce sfârșise în noptea de 8 spre 9 Noembre? Dară căci se ne mirămă că cute să a pune pe capul Statului în joc, în acordarea unei grațieri acelua, care a ordonată se nu se transmită Domnului depeșele telegrafice, cari denunțau abuzurile, violările legilor și crimele ce se comiteau în alegeri; acela care a atesată a face alegerile aci, în Bucurescî, prin bande de es-pușcăriașî ș’a-i face apoi pe toți aceștia funcționari ai lui Carolă I, acelu care a deghisată gendarmii și i-a trimisă cu bâtele în salele electorale și apoi a dată Domnului a supserie decrete pentru înălțarea în ranguri a conduetorilor- loră; acelă care a lăsată ca gendarmii se bântuie două comune, în presința prefectului și a suptă-prefectului, se spargă ușile și ferestrele, se spargă lădile, pimnițele și grânarele și a se dea iamna în tote; acelă care permisă se se bată copiii, bătrânii și femeiele, cu biciulă și cu sabiele, se se ucidă prunculă în pântecele mamei și care, după tote aceste, numai cuteză a lovi pe criminali de temă că ei îlă vor lua de guleră și să voră duce cu dânșii în ocnă, acelă care, cândă revine în capitală Domnulă cu Domna Româniloră, face astă lelă în câtă sătenii prădați și mama cu cadavrulă fiului iei se se învârtescă deșertă în jurul palatului națiuii, spre a face se pariie suspineloru la audulu capului Statului,elă care, violândă legile, redicâ >prea de la Văcăresc! pe prisonia Í ce era ă aci suptă scutulă legii, , nesocotindă legalele și umanele promisiuni ale capului Statului, trănite pe Fălcoianu în scorbura de a Dobroveță, unde de secară trepidase să îmbrățișeze mortea; acela care ține luni întregi pe prison fără ăi pescera morții, fără voise î trănită medici, cari se învingă mortea; acelă care procede astă-felă,în câtă cinci medici, din cari trei amici ai sei, scriă în actulă medicale că „sesiunile stomacului și 1. nu ne permită a esclude posibilitatea unei întocsicărî, printr’uă substanță vegetale corosivă,“ adică chiară otrăvirea; acelua în sfârșită, care se tăvălesce în facia publicului și în vârsta bâtrâneței în cele mai nerușinase viții, răspândesce duherea corupțiunii pretutindine pe unde intră și acesta chiară astăzi, suptă domnia lui Carolfi I, și se silesce astă-feră a ucide totă ce mai este vie și morale în națiune. Gumă, dicemă, ne mai putem fi mira, când îlă vedemă că, chiară în facia gropei deschise a lui Fălcoianu, pune în rocă d’a dreptură pe capul Statului și se silesce a împinge totă în acea grupă, pentru a o astupa cu orice este onestitate și virtute, moralitate și vieță, ca astăfelă crima și viția să se potă, în viitoră ca și în trecută, mișui ca vermii în Statură română. Nu, nu ne putem fi mira, căci d. Cogălnicenu își face datoria, merge pe calea sea cea vechiă și naturale, plângemă ânsă pe cei carii redă corupțiunea și-î surîdă, și-î întindă mâna, fără înțelege că ea se restrânge îndată ș’asupră-le și-î învelite în ciuma sa-i atmosferă din ce în ce mai multă, astă-felă încâtă încetu-încetă ei voră dispare, și lumea nu va mai vede de câtă vițtulu, crima și pe d. Cogălnicauu cu bandele séle de ei-pușcăriași, fideli represintanți ai regimelui Statutului, și a scenei ce vedu națiunea cu groză în palatulăiei, în sprediua de 11 Februarie. LOCUITORII CUCA-MĂCRIE, PRIN PROCURATORII ÎMPUTERNICIȚI DIN PARTE-RE, AU ADRESATU MĂRIEI SALE URMĂTOREA PETIȚIUNE: Pré In îl țare Domne, Plini de speranță în nobilele simțiminte de umanitate, respectă ală legi,oră și justiție, ce caracteriseza pe Măria Vostră și, sciindă că domnii, chiămațî a guverna statele, au sânta misiune d’a face se se păzescă cu stricteță drepturile și garanțiile ce suntă asecutate cetățenilor, prin instituțiunile țerei, luäma cu celă mai devotată respectă curagială a areta Măriei vóstre păsurile nóstre și a cere legitima satisfacere, pe care funcționarii și d-nir miniștrii mai voită a ne-o da. Cetățeni, părinți de familii, ómeni liberi, amu fostă iubiți cu cea mai barbară cruciime în bunurile, în familiile, în drepturile nóstre, suptă pretesta că esistă în contra nóstru unu mandată de aducere și de a se pune în lucrare uă delimitare d’iutre noîcu d. Haciulea, proprietară vecină. Toți locuitorii comuneloră Cuca și Măcan din districtul Argeșiă, amă festă urmăriți, bătuți în modulă celă mai cumplită, căzniți cu torturi oribili, cari s’au esereitată nu numai asupra ómeniloru, déru ș’asupra femeieloră, asupra copiiloră. Femeia mea, anume lâna lui Ion Radu Miulescu, a fostă adusă în așa stare, încâtă a lepădată mnă copilă mortă, din causa torturilor, cea suferită. Ună copilă ală primarului comunei s’a bolnăvită din caznă, și a remasă epileptică, uă altă femeiă, Rada lui Radu diaconu, a fostă tăiată cu sabia. Ună omă, Constantin Marină Zăbavă, a remasă cu matură ieșită afară, din crâncenile torturi la cari fostă supusă. Sume de ómeni schilodiți, femei bătute, căznite, copii asemenea bătuți și căzniți. Rănirile, schilodirile și sesiunile s’au constatată de către medici prin visum et repertum. Acestea, Pré Innălțate Domne, afară de prădările, jafurile, devastările la cari amă festă supuși, luându-ne cu japca tate averile nóstre, precum se póte convinge Măria Vostră din procesul- verbală alu d-lui procurore, care a facuta ancheta la fața locului. Acestea suntă faptele comise în România în secolul ă al 19, suptămă guvernă constituționale și luptă regimele de libertate și de garanții ce, suntă asecutate prin Constituțiune; acestea suntă faptele comise de către agenții administrațiunei, suptă nefasta administrațiune a d-lui A. Zisu, prefectură districtului a d-lui Lefterache Zurăfescu, supta prefectură, a d-lui judecătoră Ghiță Protopopescu, cândă a venită însuși prefectură cu 150 gendarmi, cu trei suptă-prefecți și cu locotenentele de gendarmi în șliua în care s’a petrecută barbarele atrocități, ce amă citată mai susă. Amă cerută justiția și aplicarea legiloră pentru noi și pentru călâi, amă cerută darea în judecată a agințiloră, cariaă desonoratu guvernulu, și miniștrii și procurorii au remasă surșii la strigătele nóstre, au pusă în acusațiune câțiva gendarmi, și prefectură, luptă-prefectură, judecătorul, procurorulă, cari au ordonată devastările, jafurile, torturile, cari au asistată și președută a cratimele barbari, cari s’au petrecută, au remasă tari și mari, cu impunitate, deși ne-amu constituită parte civile. Desperați, alergămă la înălțimea Vóstră se ceremă justițiă, se ceremu darea în judecată a caleilorii, ca se ne dobândimű reparațiunea pentru familiele nóstre jăfuite. Ca omă, ca creștină, ca Domnă, suntemă încredințați ca nobilulü sufletă ală Măriei Vostre se va indigna de atâtea atrocități și va ordona darea în judecată a susă numiților: prefectă, suptă-prefectă, judecătoră și procuroră, și va ii,-- ----------------------------------------Lista No. 14 a Administrațiunii Românului. Lec par. Dna Coralia Săveiu . ... 54 „ — Sevastița Bălănescu . . 28 14 D. Ion Bilanescu . . . . 28 14 — Familia Teohari . . . 81 „ Totalii. . . 191 2 8