Romanulu, noiembrie 1869 (Anul 13)

1869-11-19

ANULU ALU TREI­SPRE­ZECELEA ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANU; No. 1. — REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Lei n. Le­i pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 pe ?ése luni « * 24 « 29 retrenae * * 12 « 15 pe ua linia « « 5 « » una esemplarü 24 báni. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria . fior. 7 val. aust SERVICIUL. TELEGRAFIC ALU­I«M­ARI­LIII. PARIS, 29 Noembre. In discursul­ tro­nului pentru deschiderea Camerelor­, Supe­ra­tule releveza neputința pasiunilor­ subver­sive și respunde de mantinerea ordinii. Im­­p­ratulö reclamă concursul­ Camerei pentru a salva libertățile. Declară intențiunea sea d’a inaugura uă nouă eră de progresü. Enu­­meră proiectele de lege cari tindă la descen­­tralizare. Declară situațiunea financiară mul­­țămitdre: relațiunile cu puterile străine ami­cale. Imperatulű accepta de la conciliul­ de la Roma uă operă de ’nț­elepciune. Partici­parea directă a tezei, dice Imperatum­, la a­­facerile iei­ensișă va fi oă nouă putere pen­tru imperiu. Camerele trebuie se probeze că Francia póte se mistuie instituțiunile sale libere. Bucure­scT, Jo Brumaru. Abia s’a deschisă sesiunea, și Se­­natulu pare deja încurcații. Abia s’alese biuroulű, și peste două zile d. Costa-Foru, alesă de vice-preșe­­dinte mai în unanimitate, demisio­­neză. Pentru ce la 15 Noembre d. Costa-Foru a primită a fi alesă și la 17 a demisionată ? Misteră, ce nu­ să putemă încă pătrunde, de la care are însemnătatea sea și va da rudele sale. Și d. Tell pentru ce se pregă­tise a face trei interpelări, forte în­semnate, forte bocăne, și apoi își schimbă opiniunea sau celă mai puțină o amână ? Acele interpelări ar­ fi pusă în mare încurcătură pe guvernă. De ce cre­d. Tell a cugetată a ’ncurca pe, guvernă ? De ce apoi își schim­bă sau își amână otărîrea ? D. Tell ne trimite acum uă epistolă, prin care ne spune că d-lui, căndă vo­­iesce a face ce­va, nimeni nu­ lă pute opri. Publicămă mai la vale res­­punsulă d-lui Tell, care va fi apre­­țuită în valorea sea,însă se ne permită d. Tell, fiind­că ne provocă se ne adu­cem și noi aminte că d-lui este una ve­­chiă amică politică ală d-lui Cogălni­­cenu. In epoca patriotică și morale de la 2 Mas­, domnia-sea era atătă de amică cu d. Cogălnicenu, în­câtă administra, guverna, adresân­­du-se prin telegrame confidințiale d’a dreptură către prefecți, de­și n’avea nici uă funcțiune oficiale. Se dămă aci câte­ va dovedi despre a­­cestă instructivă amid­ă și guver­nare ocultă! „1864, 24 Masă. D-lui prefectii de Gorjiü Confidențiale. „Raporteza­ mi ce a făcută tribunalulă 1a privința Jupaniorului. Ch Teil“ ,No. 1146. Confidențiale, „D-lui Ștefănescu, prefectură districtului Gorj”, „Lista ce mi ați trimisă, pentru consiliarii județeni, o aprobesă. Veți adauga case pe generalul­ Tell, a cărui candidatură veți sprijini-o cu energiă. Cogolnicdiu.“ „Notă telegrafică confidențiale, „D-lui prefectö de Gorju. „Recomandă ministrului alte persone în locală directorului, a­supră­ prefectului de Vâlcea și a polițaiului, fără zăbavă, și depești­­ză-mî și mie.“ Ch. Teil.“ „TELEGRAMA. „No. 13­02. D-lui Ștefănescu, prefecte, 26 Octombre. „Generalul­ Tell este propușii deputații din ordinulu Domnitorelui; veți sprijini can­didatura domniei-sale.“ Vechia amid­ă și vechile deprin­deri cată se se fi păstrată între doi Cogălniceni și Tell, prin urmare de și d. Tell spune că nimeni nu-lă LISTA, de sub­ scripțiune, pentru nenorociții din comuna Tofaluă, victimele baronului A­­pori­. Lei­b. D-na A. Davila.................................20 „ D. D-ra. Zitseo3...........................10 „ — — Teodori...........10 „ — — Severin . . . . . 10 „ — — Fotino.................10 „ — — Bruss....................5 „ — — Grecescu ..... 5 „ — — Brust..............5 „ — — Romniceni .... 5 „ — — Ciocârdia. . . . . 4 .. — — Mamfi...... 4 „ — Păr. Niculescu . . . 4 „ — Med. Angelescu............4 „ — — Mihhăl­scu ... 4 „ — — Olăncsnu , . 4 „ — — Șerbănescu .... 2 „ — Vol. M. Gh­iuță.............................4 „ Totalu. . . 7TO SENATULU. In ședința de ieri, 18 Noembre, Sena­tulu, după comunicatele ordinare ale țjiler — între care acordarea cărora-va concedie — a procesu la alegerea a doui membrii, caii se asiste la comitatulu de venire a bunuriloru Statului, operațiune remasă din ședința pre­­cedinte, și s’al­­e d ni­ colonelii Locustenu și Costina Vârnavu­. Ca delegații, care se su­pravegheze din partea operațiunile casei de depuneri și consemnațiunî, Senatulu alege pe d-lü Nicolae Niculescu, ere ca delegatii, care s’ajute la tragerea la sorțj a obliga­­țiuniloru rurale, se af­le delu Ion Costescu. Dup’ac a se procede la alegerea comisiu­nii de petițiuni, compușii de 7 membrii. Citir­u în Dreptatea: Anunțâmu cu cea mai mare bucuria unii votu alü consiliului comunală, dată în șe­dința sea de la finele septemănei trecute, prin care a decisă a subscrie din partea co­munei Iașiloru unu ajutoru pentru To­lenî de 500 leî m­oî. Citimă în Federațiunea de la 17 Noembri. Intre copiii Tofaleniloru a eruptă versatulă, 18 zacă, 2 au morită deja,— nu e mirare, taberândă totă în drumă. Căndă faceți pașii?­­ *..~­TM~mmm amweESBiom MERCURT, 19 NOEMBRE 18­89 LUMINEZA-TE și vei fi. Pentru abonamente, anunciurî și reclama a se adresa în Bucuresci, la administra­­țiunea țjiariului. In districte la corespondinții­­ Jiariului prin poștă. La Paris la D. Darras-Halle grain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUN91XIEIX.E Linia de 30 litere................ 40 banî Inseriiunî gi reclame, linia.. 2 lei noul póte opri, căndu voiesce a face ce­va, atușî noi stăruimă a crede că nu fre e liberă cu d. Cogălnicenu. Pentru ce iubita și stăruitorea de­­misionare a d-lui Costa-Foru, amică ală d-lui Tell? Nim­ică atică nu putură mă afla, ș’astu-ielă suntemă siliți a ne măr­gini numai în simpla înregistrare a acestoră preludie ale Senatului, ce suntu cu atătă mai posomolite, cu câtă d. Păd­eri lovi ieri Senatulă și ministerulă dreptă la milă, cumă șlice Romănulă. E mare ș’arătă de puterică acestă lovire, în cătu, ori ce voră face și voră dice și Sena­torii și miniștrii, voră șî ovăi necon­tenită de amețielă. Suntă, —dise d. Păd­eni, în facia națiunii ș’a Europei,— suntu alesă în unanimitate de nisce alegători, din carii nu cu­­noscă pe nici unulu, nici unulă nu se cunosce și nici de nume nu mi-aă auditu. D. Păclenu adauge că condițiunele de libertate, în cari trebuie se se facă alegerile, îi im­­pune a nu intra în Senatu. Sena­­lă, amețită ș’amuțită d’acésta lo­vire, primi cu mare grabă demi­­siunea d-lui Păcleau; elu credu că, ipsindă din nainte’i măciuca Păc­­énu, cu timpulu se va desm­etici și se va uita lovitura. Ce nu se uită la noi, cjiseră unii din Seni­­ori! Asta este, dérü recăderea în ace­­ea­șî fapte este adese fórte periculosă. Multe și fórte multe ds’aă uitată d-lu­ Cogălnicenu, deru recăderea­u în acelea­șî pecate póte aminti to­­t G­tulă și póte se-î aducă multe și mari a neajunsuri. Adese­ală prevestirămă­n și niciuă datăiva voită a ’nțelege­­ri Vădându cine-va stăruința domniei S: sele în vechile’­ retăciri, este dispusă p a crede seă că ânsu­șî îșî uită pe- n catele scu catătu s’a afundată în j­­ele, în­câtă a ajunsă a crede că a­­li­narea și virtutea nu suntă de cătu c ună nume. Intraltfel, cumă ar cu­­m­­tesa a sfrunta cu atăta cinismă și t­ națiunea și virtutea și onórea, s’a­r lucra necontenită pentru a descon­­c­sidera ș’a profana fată? Cumă,spre r esemplu, ar­cutesa altu-felă — pe c lângâ grămada de neadevăruri ce o spuse Dumineca trecută în diab­ulu­g scă, atacând pe Ion Fălcoianu chiară­­ în mom­entulă căndă se puneaă în­­ pământ a remășițele séle — sp Șică­­ între altele: ] „E că­dému victima pentru care,­­ cu două zile mai naintea nunței M. . Sele Domnitorului, a solicitată gra­­­­țiarea sea“. , Și mai la vale: I ( „Care a fostă interesută celă ma­­­­re ală minotaurului d’a face să vie- o timă dintrun persona, pe care cu tóte aceste­a grațiatu-o înainte de încetarea din vieți.“ Prin cea d’ănteiă dechîarare, d. Cogălnicenu pune în jocă pe Domnă. I „Bă, dice dumnelui, amă solicitată,­­ cu două dile mai naintea nunții,­­ grațiarea sea, doru___ Ce interesă are d. Cogâlnicenu­i ce scopu urmăresce, cându pune în jocă pe Capulă Statului și spune că domnia-sea a solicitată grația­rea lui Fâlcoianu, cu două­­ Zile mai î naintea fiunței, ș’acăsta căndă este­­ sciută că nu S’a acordată grațiarea? Și cumü cuteza a scrie patentulu - neadevără că Fălcoianu a fostă gra­fi țiatu „înainte de încetarea sea din în­viețd“, căndă decretulă de grați­­ă­­ri are data de 12 Noembre și Făl­coianu ce sfârșise în noptea de 8 spre 9 Noembre? Dară căci se ne mirămă că cu­­te să a pune pe capul­ Statului în joc­, în acordarea unei grațieri a­­celu­a, care a ordonată se nu se transmită Domnului depeșele tele­grafice, cari denunțau abuzurile, violările legilor­ și crimele ce se comiteau în alegeri; acela care a atesată a face alegerile aci, în Bucurescî, prin bande de es-pușcă­­riașî ș’a-i face apoi pe toți aceștia funcționari ai lui Carolă I, acelu care a deghisată gendarmii și i-a trimisă cu bâtele în salele electo­rale și apoi a dată Domnului a sup­­serie decrete pentru înălțarea în ranguri a condu­etorilor- loră; a­­celă care a lăsată ca gendarmii se bântuie două comune, în presința prefectului și a suptă-prefectului, se spargă ușile și ferestrele, se spargă lădile, pimnițele și grânarele și a se dea iamna în tote; acelă care permisă se se bată copiii, bă­trânii și femeiele, cu biciul­ă și cu sabiele, se se ucidă prunculă în pântecele mamei și care, după tote aceste, numai cuteză a lovi pe cri­minali de temă că ei îlă vor­ lua de guleră și­ să voră duce cu dân­șii în ocnă, acelă care, cândă re­vine în capitală Domnulă cu Dom­na Româniloră, face astă­ lelă în câtă sătenii prădați și mama cu ca­­davrulă fiului iei se se învârtescă deșertă în jurul­ palatului nați­­uii, spre a face se pariie suspine­­loru la aud­ulu capului Statului,­­elă care, violândă legile, redicâ >prea de la Văcăresc! pe prisonia­ Í ce era ă aci suptă scutulă legii, , nesocotindă legalele și umanele promisiuni ale capului Statului, tră­­nite pe Fălcoianu în scorbura de a Dobroveță, unde de secară tre­pida­se­ să îmbrățișeze mortea; acela care ține luni întregi pe prison fără ăi pescera morții, fără voise­ î tră­­nită medici, cari se învingă mor­tea; acelă care procede astă-felă,în câtă cinci medici, din cari trei a­­mici ai sei, scriă în actulă medi­cale că „sesiunile stomac­ului și 1. nu ne permită a esclude po­sibilitatea unei întocsicărî, printr’uă substanță vegetale corosivă,“ adică ch­iară otrăvirea; acelu­a în sfârșită, care se tăvălesce în facia publicu­lui și în vârsta bâtrâneței în cele mai nerușinase viții, răspândesce duherea corupțiunii pretutindine pe unde intră și acesta chiară astă­zi, suptă domnia lui Carolfi I, și se silesce astă-feră a ucide totă ce mai este vie și morale în națiune. Gumă, dicemă, ne mai putem fi mira, când îlă vedemă că, chiară în facia gropei deschise a lui Fălcoianu, pune în rocă d’a dreptură pe capul­ Statului și se silesce a împinge totă în acea gru­­pă, pentru a o astupa cu ori­ce es­te onestitate și virtute, moralitate și vieță, ca astă­felă crima și viția să se potă, în viitoră ca și în trecută, mișui ca vermii în Statură română. Nu, nu ne putem fi mira, căci d. Cogălnicenu își face datoria, mer­ge pe calea sea cea vechiă și na­turale, plângemă ânsă pe cei carii redă corupțiunea și-î surîd­ă, și-î întindă mâna, fără înțelege că ea se restrânge îndată ș’asupră-le și-î învelite în ciuma sa-i atmosferă din ce în ce mai multă, astă-felă în­câtă încetu-încetă ei voră dispare, și lumea nu va mai vede de câtă vițtulu, crima și pe d. Cogălnica­­uu cu bandele séle de ei-pușcări­ași, fideli represintanți ai regimelui Statutului, și a scenei ce vedu nați­unea cu groză în palatulă­iei, în sprediua de 11 Februarie. LOCUITORII CUCA-MĂCRIE, PRIN PROCURATORII ÎMPUTERNICIȚI DIN PARTE-RE, AU ADRESATU MĂRIEI SALE URMĂTOREA PETIȚIUNE: Pré In îl țare Domne, Plini de speranță în nobilele sim­­țiminte de umanitate, respectă ală legi,oră și justiție, ce caracteriseza pe Măria Vostră și, sciindă c­ă dom­nii, chiămațî a guverna statele, au sânta misiune d’a face se se păzes­­că cu stricteță drepturile și garan­țiile ce suntă asecutate cetățenilor, prin instituțiunile țerei, luäma cu celă mai devotată respectă cura­­gială a areta Măriei vóstre păsuri­le nóstre și a cere legitima satisfa­cere, pe care funcționarii și d-nir miniștrii mai voită a ne-o da. Cetățeni, părinți de familii, ómeni liberi, amu fostă iubiți cu cea mai barbară cruciime în bunurile, în fa­miliile, în drepturile nóstre, suptă pretesta că esistă în contra nóstru unu mandată de aducere și de a se pune în lucrare uă delimitare d’iutre noîcu d. Haciulea, proprie­tară vecină. Toți locuitorii comune­­loră Cuca și Măcan­ din districtul­ Argeșiă, amă festă urmăriți, bătuți în modulă celă mai cumplită, căz­niți cu torturi oribili, cari s’au e­­sereitată nu numai asupra ómeni­­loru, déru ș’asupra femeieloră, asu­pra copiiloră. Femeia mea, anume lâna lui Ion Radu Miulescu, a fostă adusă în așa stare, în­câtă a le­pădată mnă copilă mortă, din causa torturilor, ce­a suferită. Ună copilă ală primarului comunei s’a bolnăvită din caznă, și a remasă epileptică, uă altă femeiă, Rada lui Radu diaconu, a fostă tăiată c­u sa­bia. Ună omă, Constantin Marină Zăbavă, a remasă cu matură ieșită afară, din crâncenile torturi la cari fostă supusă. Sume de ómeni schilodiți, femei bătute, căznite, co­pii asemenea bătuți și căzniți. Ră­nirile, schilodirile și sesiunile s’au constatată de către medici prin vi­sum et repertum. Acestea, Pré Innălțate Domne, a­­fară de prădările, jafurile, devastă­rile la cari amă festă supuși, luân­­du-ne cu japca tate averile nóstre, precum­ se póte convinge Măria Vostră din procesul- verbală alu d-lui procurore, care a facuta an­cheta la fața locului. Acestea suntă faptele comise în România în secolul ă al­ 19, suptă­m­ă guvernă constituționale și luptă regimele de libertate și de garanții ce, suntă asecutate prin Constituți­­une; acestea suntă faptele comise de către agenții administrațiunei, suptă nefasta administrațiune a d-lui A. Zisu, prefectură districtului a d-lui Lefterache Zurăfescu, supta­ prefec­­tură, a d-lui judecătoră Ghiță Pro­­topopescu, cândă a venită însuși prefectură cu 150 gendarmi, cu trei suptă-prefecți și cu locotenentele de gendarmi în șliua în care s’a pe­trecută barbarele atrocități, ce amă citată mai susă. Amă cerută justiția și aplicarea legiloră pentru noi și pentru călâi, amă cerută darea în judecată a a­­gințiloră, cariaă desonoratu guver­­nulu, și miniștrii și procurorii au remasă surșii la strigătele nóstre, au pusă în acusațiune câți­va gen­­darmi, și prefectură, luptă-prefec­­tură, judecătorul, procurorulă, cari au ordonată devastările, jafurile, tor­turile, cari au asistată și președută a cratimele barbari, cari s’au pe­trecută, au remasă tari și mari, cu impunitate, de­și ne-amu constitu­ită parte civile. Desperați, alergămă la înălțimea Vóstră se ceremă justițiă, se ceremu darea în judecată a caleilorii, ca se ne dobândimű reparațiunea pentru familiele nóstre jăfuite. Ca omă, ca creștină, ca Domnă, suntemă încredințați ca nobilulü sufletă ală Măriei Vostre se va in­digna de atâtea atrocități și va or­dona darea în judecată a susă nu­­miților­: prefectă, suptă-prefectă, ju­decătoră și procuroră, și va ii,-- ----------------------------------------­Lista No. 14 a Administrațiunii Românului. Lec par. D­na Coralia Săvei­u . ... 54 „ — Sevastița Bălănescu . . 28 14 D. Ion Bilanescu . . . . 28 14 — Familia Teohari . . . 81 „ Totalii. . . 191 2 8

Next