Romanulu, ianuarie 1870 (Anul 14)
1870-01-14
ANULU ALU PATRU-SPRE DECELEA ministrațiunea In Panagiulu Roman, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. MERCURI, 14 IANUARIU. VOE SCE ȘI VEI PUTEA Levi. Levi. Pe an....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe gese luni « » 24 « 29 í>etrei luni « 11 12 « 15 uă lună « o 5 » o Unu exemplaru 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru nr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust LIMINEAZĂ-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente, anunțiuri și reclame a se adresa în Bucuresci, în administrațiunea pariului. In districte la corespondinții pariului prin poștă. La Paris la D. Darras-Halleî grain, rue de l’ancienne comedie No. 5' ANTINTIXTEN.E Linia de 301 litere......... 40 bani ARTICLELE Trimise și Nepublicate SE VOR ARDE.— REDACTOR Respunz etor EUGENIU CARADA inserțiumgi reclame, linia.. 2ieinou Domnulu Vasile Sturza, fostu locotenenții domnescu alt Moldovei In 1858, primu-ministru și președinte alü curții de casațiune, a repausatu tu Domnulu pe la orele 12, în noptea de 10 spre 11 Ianuarie, în orașulu Räcaö. II. II. Domnulu și Domna, îndată ce au primită trista scrie, s’au grăbită a areta condoleanțelorü văduvei bunului cetățânQ. Guvernulu a dată ordine a se face repausatului onorurile cuvenite unui bărbații, care a fostă chrămată a conduce destinatele țetei în timpurile cele mai critice, și care, în tóte impregiurările prin caria trecută, a dată dovedi de patriotismulă celă mai luminată și mai neinteresată. In ședința de astăzi, Adunarea deputaților ei a fostă încunosciințată prin domnulu ministru de interne de perderea ce a făcută România. Corpulü legislativa, îndată și în unanimitate, a votată urmatorea moțiune, propusă de domnii C. Boerescu, A. Papadopolu Calimachi și alți representanțî : „Camera, manifestândă viamea părere de rea pentru perderea eminentului bărbată Vasile Sturza, care, ca locotenentă domnescă, a bine meritată de la patrie, apărândă drepturile tezei și lucrândă pentru realisarea unirii, invită pe domnulű președinte a esprime socie- sele, din partea camerei, profunda sea mâhnire, și că adunarea deputaților României se asocieză la durerea resimțită de familia defunctului. SERVICIUL TELEGRAFIC AIV fTOMASUL II. CONSTANTINOPOLE, 24 Ianuarie. D. Rangabe, ministrul Greciei de la Paris, este rechimată; elă ar fi destinată a ocupa unăpoștă importante la Atena. BERLIN, 27 Ianuarie. Arhiducele Austriei, Carola Ludovico, a sosită aci Duminecă și fostă primită de către principele ereditariă. — La Creizot lucrătorii ș’au reluată lucrările loră; crisa este terminată. MADRID, 24 Ianuarie. Intraă Întrunirea majorității camerei, s’a respinsă propunerea republicană, prin care se cerea escladerea de la tronă a Burbonilor. (Serviciul privată ală Monitorului) PARIS, 22 Ianuarie.— In afacerea farului la Marseillaise, preveniții au fost condamnați la lipsă: Rochefort la 6 luni de închisore și 3,000 franci amendă; Pascal Grousset la 6 Iudî da închisore și la uă amendă de 2,000 franci. In adunarea majorității, Prim a combătut proposiția republicană de escludere a Burbo Dioro. Amintit serviciile importante ce Montpensier a făcută revoluției, ajutândă guvernul. „Nu susțină pe Montpensier,— <Jice Prim,— deși aflu proposiția de escludere injustă.“ A mai vorbită în favorea lui Montpensier, și Tapete. După mai multe alte discursuri, adunarea a deci să se respingă proposiția de escludere. Bucuresci, 25 Calendaru pitală, este acela a ce vădiniera biserice- funcționari, ordinați a urma pe memrone în discursul ă seă, ce ținu contra lui brii bandeloră de es-pușcăriașî ? Pisone. „Nu sciî tu, monstru odiosu, nu vețji tu că tótu lumea se plânge de figura ta cea Inșielătorie.?“ Și Adunarea d'Naționale, în Duminica trecută, după ce atacă din nou și cu ’nvier și mare pod. Ion Ghica, apoi dice: „Și cari sunt fi, amă vrea se scimți,icele violări de constituțiune ? Deplina libertate, ce i se lasă a critica totu ce nu-îila o fiă bună, fiă reă'! Și carii suntă acele căicărî de legi, de cari se plângă mereu ? Impunitatea, la adăpostul ă căreia se află pusă prin lipsa proceselor de presă, ca ’n dilele regimelui trecută ?“ Eî bine, putemcî miniștrii, se mai vorbimu, fiindăcă negreșită o doriți, și se ne silimű se ne ’nțelegemu, se ne lamurimu, decă ve dă măna. Nu s’a votată alaltă ieri și ieri centru d. Zisu. Pre bine. Déru n’a ostu preuă luptă între Pressa și unii din miniștrii, pentru candidatura Ducelui de la Cuca-Măcăii? Ș’apoi cumu — întrebamu din nou și pe orîcine — cumu alegatorii din Bucuresci se ințeleseră se voteze toți pentru d. Lazar Calenderolu ? Nu dlicemti unu singură cuventu de reă contra alesului. Mergemă și mai departe, admitemu culegerea este din cele mai nemerite; climă case, întrebămă pentru a treia oră, alegotorii din Bucuresci se ’nțeleseră între dânșii, pentru a vota cu toții pentru d. Lazar Calenderolă ? Nici uă întrunire, nici uă sfâtuire, nici unu chiară măcară nu puse nainte numele acestui bărbată politică. Cumu dorit, chiară décá toți amă fi voită se votâmă pentru domnia-mea, amu fi putută sei că este candidatulu asupra căruia găsirămu că este bine se concentrămă voturile nostre ? E că ce ceremă se ni se spuie în tienă, se ni se demonstre lămuritu, ș’atunci vomă dice și noi că alegotorii din Bucurescî aă votată în adevĕru pentru d-nu Lazar Calenderoiu. Și se se bage de semn că întrunirea voturilor e, prin intuițiune, asupra d-lui Calenderolu, a fostă mare. Astafel, ni se spune că la colorea de roșu resultatulă despuiării scrutinului a fostăcelă următoră: Déci totă lumea este eu guvernulă, pentru ce la 7 Ianuarie mă numără forte mare de comercianți și proprietari au salutată, prin telegrame și adrese, pe d. Ion Brătianu ? Pentru ce 366 de cetățeni, comercianți și proprietari din Craiova, i-au trimisă în acea efi uă adresă de felicitare ș’un copiă la diavulă Romănulu.? Eram hotărîți a nu publica nici una din acele adrese, cari tóte ni s’aă trămisă în copie; dérit, fiindă că miniștri nu voră se -nțeagă, le vomă servi chiară aci adresa celor 366 din Craiova, pe care o putemă publica cu atătă mai bine, cu câtă este cu totulă politică : „D-lui Ion Brătianu. „Pe cândă invidia te persecută și voiseria Jilei voiesce a te înnegri înnaintea națiunii, cetățenii Craiovenî te felicită cu bucuria, pentru jina numelui dumitale, și-țî trămită urările cele mai cordiale. „Faptele dumitéle facă astă-țiî parte din viața nóstru naționale, și trecutulü dumitale fiindu cea mai bună garanția pentru viitoriă, totă ce-țî putemă ura mai bine, este de a țî țjire: — Nu mceta d’a pregăti calea libertății ș’a progresului. Calcă dére cu coragiu P’acésta cale, apărătoră cu progresului romană, căci tirania fiindujfrunctul minciunii, va peri în facia dreptății, care neapărată va ’nvinge.“ Ș’asta-feră din Ploiesci, Râmniculă-Vâlcea, Slatina, Butea, Brăila, Târgoviște, Romană, Iași, Tecuci, Drăgășianu. Se fiă de aceste manifestări făcute de poliție, după ordinară și recomandarea guvernului în genere și ’o parte a d-lui Cogâlnicenu ? Și, fiindăcă guvernulă nu póte direda, se spuie elă ce are suntă acestea, de nu sentința cea mai osînditorie pe care națiunea o pronunția contra miniștrilor, contra acteloru loră ? Și manifestarea de la Brăila, acea poliță ce spună alegetorii c’nă voită se platescá guvernului, pentru că a calomniată cu cea mai mare nerușinare, nu este ea are uă sentință din cele mai ucide torie pentru guvernă, pronunțiată de către unul din cele mai de căpetenie centralî ale comerciului romănă ? Suntă are doi, miniștrii arătă de orbiți, încătă se nu vede și se nu ’nțelegă că totulă este generale și politică în asemene manifestări, și nimică personale ? Ca se ’nlesnima guvernului calea deșceptării, se î punemă luptă ochiancă una, din cele patru depește, ce s’aă trămisă ieriseră din Brăila redacțiunii acestui diamă: „Intunericulă, de care eramu orbiți, a dispărută astății. Getățoaiî Brăileni ș’au recunoscută erórta , grații bărbațiloru carii au dreptu divină,— voiesce și voî puté. „Oprea Vizirenu, Andrei Dobrescu Stoian Toma, Alesandru Vasilescu, Niță Chirilescu.“ Și organulă speciale ală d-lui Cogâlnicenu, Adunarea Naționale, de ce voiesce mereă a sufla în focă? De ce întrebă: carii suntă violările de constituțiune și de legi, comise de guvernă ? Se spuse: fost-aă scu nu bandele electorale compuse de es puscăriașî? Décá maă fostă, pentru ce Po” ----- **■ puțiu esc nu ni cir jLeca nau losiu, pentru ce roca deputată la colegiulu alu III—le din ca-.voteză nimene, afară din câți-va paradie este protopopă, și ancă sî trage ața, cumu elice Romănulu, sen li s’a făcuțui domniloru miniștrii. Nu voră, uă măcară, se ne lase, făr’a ne sili și îmboldi, ca se ne ocupamu de dumneloru și de faptele dumneloru. E că cumu ne zorescu astăzi prin Pressa dumneloru: „Respunsulu cela mai bună, ce putemă da d-lui G. A. Rosetti, acuma căndă toți cetățenii capitalei putură vede că nici n’a fostă vorbă de candidatura d-lui A. T. Zissu. Votanți 90 D. Lazar Calenderoiu 84 Principele Nicolae Bibescu 3 D. C. A. Rosetti 1 Niță Hamalu ! Calin déru — întrebamu pentru a patra oră — se ’nțeleseră, d’uă dată și prin intuițiune, acei 84 și votară toți pentru d. L. Calinderoiu? întrebămă apoi, pe ce temeiu, miniștrii s’adreseză, cu ocasiunea acestei alegeri, către d. C. A. Rosetti și, credende póte car vorbi între dânșii, îi dică: „Nu sciî tu, monstru odipsă, nu vei fi tu că totă lumea se plânge de figura ta cea Înșelătorie ?“ Totă lumea! Cuvântulă este mare, dérü nu ni se spune cumă do. miniștrii dobândiră acestă convingere. Déci totă lumea este contra partitei din care face parte și d. C. A. Rosetti, pentru ce nu mai fără decretă, și toți Geambașii, Hamalii și treimea cunoscută în registrele temnițiloră, suptă numele Leontin Murășianu- Constantinescu , suntă funcționari ai statului ș’ai comunei ? Se spuie: fostaü sea nu, cu voia și ’ncuviințarea sea, birulă ilegale ș’anti-dinastică din Vlașca, împodobită cu plastrografîe ? Déce n’a fostă, de ce n’a dată în judecată pe cei pe carii noi i-amă denunțată, cu chitanțele în mână, doveditóre de imposită silnică și plastografia? Și nu numai că nu i-a dată în judecată, dară încă ei funcționază ca suptă-prefecți. Ion Fălcoianu fost a séa nu trimisă la Dobrovétzu, în contra legii ? Da, căci este presinte protestarea a șase legiste și procurori. Dobrovétzu nu este sau nu uă scorbură, uă pesceră? Da. Guvernulă scia scă nu că Ion Fălcoianu este bolnavă? Da. Și după mortea lui, oprita, prin cea mai ilegală scamotare, d’a se face uă sinceră analiză chimică? Da. La Cuca-Măcăi prădatu-s’au casele, ucisu-s’a pruncură în pântecele mamei, violatu-s’aă femeile, și tóte aceste în presința autorităților administrative și judiciare? Da, căci o decilară oficiale, prin raportă către ministru, colonelul Cornescu. De ce dorii nu s’aă trămisă acuzați înaintea justiției? Primeșce ministrul, reclamări, plângeri, strigări din mai multe județe, de jafuri, bătăi, casne, și totă felulă de prădări ? Da, căci noi înși-neamă publicată mai multe asemeni reclamări din Argeșit, Muscelă, Teleorman, Oltă, și publicămă și astăzi mai la vale una din Dâmbovița. Déca guvernul ă nu s’asociézá cu tóte aceste infamie, de ce nu face cercetări sincere și nu dă în judecată pe cei acuzați ? Imprumutul ălotârnă este sau nu în contra legii ? Da, căci ânsușî ministrulu de interne a făcută oficiale acésta dechiarare. Primulă procurareală curțiloră a cerută asemene de la ministrulu justiției seră autorise d’a-și împlini datoria, și ministrulă l’a oprită. S’a dechiarată în Cameră că membrii comunei au votată împrumutur ă-lotăriă, pentru că aveau în buzunară banii concesionariloră. Și miniștrii și majoritățile camerelor ă aă tăcută și tacă!... Aceste ore, ca se nu mai amintimă multe altele, nu suntu violări ale Constituțiunii, ale legii și ucidere pentru moralitatea publică? E că ce trebuie se ne spuie organele d-lor miniștrii, și se ne spuie categorică, limpede și curată, fără fraie, întortochiărî, injurii și calomnii. Și miniștrii, dd. V. Boerescu și Cogâlnicenu, certatu-s’aă, înjuratus’aă ’n birtură camerei? Ministrulu justiției dis’a celui de interne, în birtură camerei,— „bătrână desfrânată,“ — ș’alte asemenea epitete, demne de capulă ministeriului Popa-Tache și Leontin Mureșianu-Constantinescu? Se se respumsă categorică; se sedică — nu! ș’atunci vom face apelă la deputați. Démit, fiindă că nu se pate elice nu, cine nu vede că imoralitatea piștesce după puterea esecutivă, cumă pica umorjala pe Fălcoianu de pe zidurile Dobrovățului, încă una nouă și demnă de ministenă. Câțiva locuitori din comuna Cobia, districtul Dâmbovița, au fostă chiămați la judecătorele de pace, la 23 Decembre, pentru a mărturi ceaa ce scă în privința unoră buți, ce mă domnă ,Catalan le-ar fi dat cu chimă unui domnă Dimitrie Cocopulo. Pomaci lucrurile mergă după regulă. E că ânsă ce citimă în interogatoriulă făcută de d. judecătoră de pace: „Jurați voi c’acele buți au fostu așia după cumu țlicețî? „Jurați pe casele vóstre, pe copiii voștri? „Se fiți voi ai dracului cu muierile vóstre? „Se nebuniți voi pen’acasă, de neți fi spusu adeverulu, și se află casele pe voi? Cândă miniștrii aprobă torturile, jafurile și hoțiele." Cândă puterea esecutivă se degrada, pân’a se’njura în birtură Camerei . Cândă miniștrii jură pe tribună și invocă trăsnetulă ș’apoi își calcă jurământulu pân’a ucide națiunea, căci se ne mirămă că judecătorii de pace se nu dea dracului pe bieții creștini, cu soarele și cu copiii lor?!.. Și mai credeți, domni miniștrii, că veți mai pute guverna multă timpă acesta națiune? Ară fi nebuniă și celă mai mare delicu de corupțiune, dac’ațî mai puté aveaă asemenea credință! Astăzi administrațiunea diarului Romănulu a fostă lăsată pustiă de către judecătorele de instrucțiune d. Dimitrescu. Administratorele Ziarului și toți impiegații administrațiunii au fostă douădată toți luați, cu mandată de aducere, avândă poftă justiția ministeriului bandelor de es-pușcăriașî se ș0lă de vorbă cu acești impiegați ai Românului. Constatămă faptulă și prevenimă pe d. judecătoră că vomă cere satisfacerea și despăgubirile ce ne permită legile a cere. CĂTRE CETATE ® ALEGETORI AL COLEGIULUI ALU ILI-lea DIN BRAILA, Bucuresci, 12—24 Ianuarie 1870. Cetățeni alegetori, Amu primită astă séra telegrama vostră, prin care mi-ați făcută onorea a-mî anunția câți alesă persona mea, pentru a face cunoscută guvernului și națiunii opiniunile și credințele vóstre politice. Eramă secură că unul din cele de căpetenie cămine ale comerciului română nu va ’ntârzia d’a se manifesta, d’a s’afirma, d’a dovedi că este, că simte, că cunosce, că scie și voiesce, dérit, nici ună momentă nu mi-a venită prin minte ce se ’mi dați mie greu la mandată d’a spune cea a ce sunteți și cea a ce de secură veți fi, pentru că voiți a fi. Sciă că ’n alegerea vostră nu vați gândită ună singură momentă la individă, ci numai la principii și, dec’ași fi putută se n’o soiă, telegrama vostră a spusu-o clară, așia cumu vorbescă totă deuna cel cari scă ce voiescă și suntă târî